Page 34 - Drumul_socialismului_1985_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Pag l

LUCEAFĂRULUI POEZIEI
— Sinteţi, in această PENT 1
A
Limba Română săptămină, protagonistul D'
rubricii „Scena şi oame­
nii ei". Cu cine începem ?
Lumină dulcc-i Limba Română Cu Ceorge Negraru in­
Lumină de suflet, lumină de floare, terpretul, cu George Ne­
Lumină născută ca să rămînă graru instructorul de for­
Ca o iubire sfîntă, fără uitare.
maţii, cu George Negra­
Lumină urcînd în fiecare cuvînt ru regizorul, cu G.N. dra­
Lumină'şi şoaptă de frunză verde maturgul, cu G.N. textie­ 13.00 Tcle
Ca ne este cel mai curat legămînt i rul, cu G.N. realizatorul 13.05 tămi La
Frumuseţea ei nicicînd nu se pierde. unor inspirate spectacole lodii
Cînd trecem codrii de aramă dese
pentru copii, cu G.N. cu­
In inimi ne-nflorcşte blînd legătorul de folclor ? „Era
Acel cuvînt de dor care ne cheamă \ - Cu... George Negraru. Atla
„Pr<
Creaţia literară hunedoreană — Acel cuvînt—cuvînt chemînd. MIRON ŢIC — Cel care a debutat cu t
taj
in viaţa artistică a Văii Vcrci
Aut<
Jiului cum 29 de ani ? Melc
a
militantă, revoluţionară Hunedoara - 29 ? Şi să-l facem \ 14.15 Săpl
muzicală t cunoscut public ? Accept. s 19.00 Tclc
Dar fără... poză.
19,20 Tele
Perioada fertilă deschisă Pornind de Ia aceste im­ României" cu care prilej Ridem. George este a- \ 19,45 Şlag
de Congresul al IX-lca al perative puse în faţa scrii­ a fost desemnată creaţia A doua microstagiune (coli
partidului în toate dome­ torilor de conducătorul care reprezintă Hunedoara camerală din Hunedoara, celaşi ca în 1956, cînd l muz
neas
la Aninoasa, formaţie ca­ \
niile vieţii economico-socia_ partidului şi statului, crea­ la faza republicană. S-a e- organizată sub egida casei înflorea brigada artistică ) 20,55 Film
le ale societăţii socialiste ţia literară hunedoreană e. videnţiat preocuparea scrii­ de cultură, a cuprins trei inul
româneşti constituie deopo­ laborată de membrii celor concerte desfăşurate pe par­ i re, mai apoi, cucerea loc s pari
trivă cea mai elocventă ex­ 42 cenacluri, de membrii torilor care trăiesc în mij. cursul a două săptămâni. fruntaş in întrecerile re­ \ 22.05 Tele
presie a unei deschideri dr locul colectivelor munci­ Primele două momente mu­ i publicane, esle acelaşi ca 22.15 Mon
proporţii nemaiîntîlnitc spr Uniunii Scriitorilor a cu­ toreşti — mineri, siderur- zicale au inclus lucrări de în 1958 în „Doctor în fi­ \
e
creşterea calitativă a vie­ noscut reale împliniri. Des­ gişti, energeticieni, con­ D. Bughici, A. Mcndelson, i lozofie", in „Siciliana", in \
pre calitatea scrisului liu- N. Paganini, F. Schubert,
ţii spirituale, sporirea con­ structori, cooperatori — „Brigada lui lonuţ", ca \
tribuţiei acesteia la forma­ nedorcan vorbesc cărţile fiind ei înşişi oameni ai LV. A. Mozart, având drept in spectacolele de estra­
rea omului nou. In acest de poezie şi proză apărute interpreţi cvintetul „Pro dă, tematice, lolclorice s
BUCUII
ansamblu vast, literatura a în editurile Cartea Româ­ muncii, pentru a oglindi Arte" şi „Trio Haydn" din puse in scenă de şi prin \ dienţa ra
atins un înalt nivel de dez­ nească, Albatros, Dacia, realităţile zilelor noastre. Hunedoara, Octavian Ne- t \ de ştiri;
voltare. Se scrie mult şi Colectivitatea muncitoreas­ greanu şi Tiberiu Nicula terară r
din Deva, cvartetul „Phi- samblul
se tipăreşte pe măsură. Prin că oferă teme de viaţă larmonia" din Arad. Porumbe
caracterul său militant, an. „CÎNTAREA creatorului de frumos, îl Concertul de încheiere a i lin de ş
nivers îi
gajant, revoluţionar,' crea­ influenţează. împortant este inicrostagiunii a fost susj Scena 11,35 Pub
ţia literară contribuie în- ROMÂNIEI" - ţinut miercuri de orches­ t \ letin de
cultural;
tr-o măsură însemnată la CTITORIE ca acesta să manifeste tra de cameră a Şcolii ge­ \ moara f
activitatea cultural-educa- deschiderea necesară spre nerale nr. 8 cu clase de si oamenii ei Avanprcr
13,00 De
tivă de ridicare a conştiin­ SPIRITUALĂ problemele ei. muzică şi arte plastice din \ Meridian
ţei maselor populare. Oa­ A „EPOCII Cu prilejul etapei jude­ Deva. Programul a cuprins j \ letin de
menii muncii aşteaptă insă NICOLAE ţene, o prezenţă deosebită lucrări prin care ansamblul \ leidoseop
nesc ; l
mai multe opere literare CEAUSESCU" au avut cenaclurile litera­ cameral devean, asemenea \ Ştii; 17,1
altor orchestre din ţară, se
cu un conţinut bogat, care re, „Ritmuri" — Deva, el. George Negraru este \ 1 dv.
20, (
să oglindească realizările află în consens cu mişca­ acelaşi din grupurile de * Seară
„Flacăra", „Lucian Blaga" rea muzicală internaţiona­ e
acestor ani, complexitatea Militară, • Emineseu, lucră­ — Hunedoara, „Orfeu" — lă : anul 1985 a fost decla­ \ satiră şi umor - deţină - sugestia
jurnal; :
Ol.GA ŞTEŢI —
vieţii. rile publicate în paginile rat de către UNESCO „An „Decorativă 11“ toare de lauri pe ţară — , dans; 23,
Aşa cum arăta secreta­ revistelor literare, in alte Vulcan, „Flori de mină" — internaţional al muzicii", i din montajele literare şi î de ştiri.
Uricani, „Panait Istrati", s piesele de teatru — şi ele
rul general al partidu­ publicaţii. Vorbeşte parti­ date fiind numeroasele a-
„Ana Colda", „Miner-elub s laureate ! —, din cele \
lui, tovarăşul Nicolae ciparea la concursurile de niversări, între care un loc CRONICA FILMULUI pentru copii - scrise de \
2 000" — Petroşani, „Sar- deosebit il ocupă împlini­
Ceauşescu, în cuvin tarea poezie, proză organizate în \el, regizate de ei : „A-
mis" — Haţeg, „Mioriţa" rea a 900 de ani de la naş,
la Plenara C.C. al P.C.R. ţară, precum şi la mani­ teren lui Georg Friederic SOSESC PĂSĂRILE \venturile celor trei iepu­
— Deva, „Mirabila sămîn-
din iunie 1982 : „Avem ne­ festările găzduite de jude. Hăndcl şi Johann Sebas- 1 raşi", „Fotbal cu peripe­ DEVA :
ţă“ — Simeria. S-a reuşit, tian Bach. Trei eoncerti CĂLĂTOARE ţii" sau „Concertul din călătoare
voie de o literatură cu un ţul'nostru : Festivalul inter- dragul ti
într-o bună măsură, aco­ grossi deG.F. Hăndel op. 6 pădure" cu care a... con­ IIUNEDO
spirit mai combativ, pa­ judeţean de poezie „Ovid t
perirea unor genuri de — nr. 1, nr. 3 şi nr. 7 — Geo Saizescu — consec­ certat in 96 de spectaco­ l şi extrat
triotic şi revoluţionar, ca­ Densuşianu", „Zilele revis­ sub bagheta profesorului — sala A
creaţie. Există încă rezerve vent autor de comedie al \ le pentru cei mici ! \ cumstanţ
re de Ia Un capăt la altul telor literare din Transil­ Octavian Negreanu, precum cinematografiei noastre, re­ — Cred că am avut şi (Modern -
pentru o coordonare mai şi dublu] concert pentru l
să fie pătrunsă de înalte­ vania", „Sub flamuri de gizorul cu o filmografie marea fericire de a întil- \ contra K
atentă pe linia diversifi­ vioară şi orchestră în re \ Singur c
le idealuri ale umanismu­ partid biruitoare — Cos. conţinînd lucrări de cali­ ni oameni dotaţi, animaţi \ Castelul
cării creaţiei pe genuri şi minor de J.S. Bach, avîn- tate incontestabilă (să nu­ PETROŞ2
lui socialist, ale concepţiei teşti", „Atelierul artelor". du-i drept solişti pe prof. \ de acest nobil ideal de \
specii, a tematicii aborda­ mim doar „Păcală" şi „Se. Ia etajul
de dreptate socială şi na­ „Clubul artelor", „Atelier- Octavian Negreanu şi prof. creţul lui Bachus") — \ a loce ceva pentru cei bă de mi
te. Ne exprimăm însă con­ din jur. Pe unul dintre s G boţuri
ţională, să sădească în oa­ R i t m u r i " de la Pe­ Ionel Stoica, au vibrat tul. transpune în film o poves­ \ Noiembri
vingerea că prezenţa hu- burător sub arcadele goti­ te simplă care degajă far­ aceşti oameni il aveţi în \ Jandarmi
meni, în conştiinţa tinere, troşani, Hunedoara, Deva, \lafă, il cunoaşteţi bine :
nedoreană la etapa repu­ ce ale castelului lnlnedo- mec şi umor. \ tril (Cult
tulUi dragostea faţă de Festivalul poeţilor popu­ rean. minerul - azi pensionar, Raliul (I
blicană va fi revelatoare, Scenariul — emanînd o Costică Popa. Cite ener­ s NEA: II
patrie, faţă de socialism, lari „Din toată inima". Anul muzical se măsoa­ stare poetică aparte — \
marcând talentul şi pasiu­ ANINOAÎ
faţă de partid. Singura Revelatoare >ste partici­ nea creatorilor acestor me­ ră în stagiuni, iar stagiu­ poartă semnătura scriito­ \vări, dar cite bucurii n-am \ ibcsc (
{
CÂNI :
sursă de inspiraţie să fie parea Ia etapa judeţeană nea hunedoreană 1984—1985 rului Fănuş Neagu, care \ trăit împreună in cei a- \ „tandrele
leaguri. s-a încheiat prin acest con­ celebrează încă o dată proape 30 de ani de
viaţa şi munca poporului a actualei ediţii a Festiva­ cert. demnitatea pămîntului du­ \ \ B R A D :
nostru". lului naţional „Cîn tarea MINEL BODEA ANA FODOR nărean. Filmul prezintă \ muncă artistică ! Se pa­ \ (Steaua i
Ziua Z
preocupări, mentalităţi, sen­ re, adică nu, este cert, da călăr
(Flacăra)
timente şi obiceiuri dintr-o \ in toţi aceşti ani arta a \ BAI :
CRONICA LITERARĂ CRONICA PLASTICĂ * zonă exotică — Delta Du­ \fost pentru mine totul. A \ (Casa di
nării. ŢEG : Pc
\ Iost şi este viaţa mea. vent (D:
Ştefan Augustin Doinaş Printre oamenii comunei — Ce vă este mai a- \ Ca-n lilr
Primăvara eroică Barza soseşte o tânără şi proape de suflet, proza, \ birea ar
Iulia, ■\
seriile I-
doctoriţă,
frumoasă
Vînătoare cu şoim care, după un început ne­ \ versul, cîntecul, momentul \ tură); S
_ <*■
(Mureşul
Expunind recent în să­ Ilirean a realizat, o „gale­ semnificativ de carieră U- coregrafic ? \ continuă
Unul din cei mai impor­ cicluri care,* probabil, prin niversitară, vine în Deltă \ — Cred că m-am legat LARI: C
tanţi poeţi ai epocii, Şte­ ideatica lor puteau fi in­ bie Muzeului mineritului rie" de portrete cotidiene pentru a-şi practica mese­ I \
fan Augustin Doinaş ’ se cluse sub un singur titlu. din Petroşani o selecţie de în ipostaze diverse, care ria cu seriozitate şi ‘con­ t de toate. \
vădeşte a fi extrem de fe­ Ni se dezvăluie un liric cu 21 de lucrări, sul) generi­ confirmă uşurinţa sa de-a ştiinciozitate, făcîndu-se, — Dar teatrul pentru
cul
eroică",
„Primăvară
cund, la vîrsta marilor neaşteptate (!) încă predis­ se mişca intr-un perimetru astfel, utilă societăţii. copii ? \
limpeziri. Poet de o vastă poziţii pentru „colorism", Eliza Mirean ne apare mai care t'ămînc, fără îndoia­ — Iubirea aceasta a \ Numeri
Rolul doctoriţei — femeie
fermă în a cultiva o stare
cultură, Doinaş îşi struc­ evitînd descriptivismul, dar de spirit care a consa­ lă, piatra de încercare pen­ sensibilă, generoasă, cu tragerea
turează cartea cu o rară accentuînd un anume sim­ crat-o. Adică o ardenţă a tru cel care iubeşte mari­ simţul umorului, intransi­ venit ceva mai tirziu. Şi \ EXTR.
le exemple ale picturii cla­
vocaţie arhitecturală. Ciclu) bolism cu surprize supra­ poate tocmai de aceea \ 24. 60. 80
EXTR.
1
de început îl numeşte „E- realiste. Probabil că este dezvăluirii, a gestului pic­ sice. gentă, hotărîtă să ateste că mi-a dat satisfacţii inco­ 48. 51, 7,
xereîţii", sugerînd un a- doar o „capcană", deoare­ tural ce recomandă o acută Portretul compoziţional medicina, slujită cu har şi mensurabile. Munca a- \ Fond
murg al creaţiei proprii în ce Ştefan Aug Doinaş este deschidere imaginativă, o presupune un grad sporit pasiune, se poate practica \ 798 450 lei
care vioiciunea spiritului un poet subtil social, pen­ ipostaza poetică, dar şi me_ de dificultate („Veteranul", în orice colţ de ţară — este ceasto e un lei de toni­ \
se luminează nu crepuscu­ tru care realul, transfigu­ ditativă a firii. Motivele pe „Urmărirea"), ceea ce şi interpretat cu forţă şi ta­ \ fiant. Nu numai pentru
lar, ci fosforescent. O nouă rat în retortele magice ale care le supune atenţiei lent de Rodi ca Mure.şan. \ mine. Un tonifiant pentru \
galaxie pare, astfel, că ni limbajului, rărnîne un ele­ Eliza Mirean nu sînt doar explică, desigur, unele in­ Succesul peliculei îl asi­ s orice om care simte a- \
se promite, o nouă geneză vat izvor. O poezie cultă, simple echivalări cromati­ advertenţe. Compoziţiile cu gură în primul rînd pre­
miraculoasă a unui univers descoperind încă resurse ce de stări sufleteşti, ci figurj nu ne oferă, în toa­ zenţa unor actori cu mare \ceastă muncă şi care şi-a \
liric. Trebuie să spunem baladeşti, dar marcată de reprezintă reacţii şi ipos­ te cazurile, soluţii de certă priză la public. Regizorul \ făcut din ea un ideal, \ Timpul
însă că înaintea acestui destinul poetului în uni­ taze prin care ne dezvăluie valoare, cu toate că uneori creează câteva personaje cu \ un ţel, cu urcuşurile şi azi, 15 iu
va li ro
ciclu, poetul inserează un vers, de vocaţia sa demiur- poezia inefabilă a cotidia­ o artă portretistică remar­ coborişurile intilnite. După \ bilă, cu
poem, care dă titlul volu­ gică, de „temele" emina­ întîlnim şi surprinzătoare cabilă, ajutat de interpreţi \ \ noros. '
mului, în care îl regăsim mente ale ars-poeticii. Poe­ nului. Stăpînind „flerul" elemente de modularo gra­ de primă mărime (Emil s 29 de ani de muncă în \ ploi cu <
pe autorul celebrului poem zia sa se autoredefineşte imitativ a] desenatorului, fică a picturii, cu o grijă IIossu, Tora Vasilescu, Oc­ artă, nu simt nici rutină, să, însoţ
Gări cioc
„Mistreţul cu colţi de ar­ din mers, fluentă, capti- capabil să transpună în deosebită pentru detaliu. tavian Cotescu, Jcan Con­ \ nici oboseală, ci sint con­ \ dină. Vii
gint", dar la o nouă di­ vînd prin poza unei deta­ planimetria iluzia spaţială, stantin, Sebastian Papaia- \vins că mai am un cu­ \ pînă la
mensiune, am îndrăzni să şări de asemenea înşelă­ resimţind subtil dialogul A doua personală a Elizei ni. Ştefan Mihăilescu-Brăi- \ vînt de spus ! lensi flcăi
porare d
spunem că mai presus cu toare. Mirean, intitulată sugestiv la, George Mihăiţă, Rodîca \ pînă la
o zare... percepfual al maselor co­ „Primăvară eroică", dinco­ Popescu-Bitănescu ete.), de Protagonistul acestui re­ peraluril
Aşadar, „Vînătoare cu
„Vînătoare cu şoim" dă lorate din tablou, ca ele­ lo de micile stîngăcii de o muzică adecvată (Tcmis- portaj este inVructor la cuprinse
de, iar
măsura, dacă ar fi numai şoim” este o carte aşa cum mente esenţiale ale orga­ toele Popa) şi de imaginea Casa de cultură 0 sindi­ Ire 18 ţ
acest poem, a întregii for, o aşteaptă cititorii lui Şte­ nizării compoziţionale („Ve­ context, este însă o reu­ — de un pitoresc naturii catelor din Petroşani. \ Izolat ca
fe poetice a lui Doinaş. O fan Augustin Doinaş — pe şită în planul realizărilor — aparţinând lui Aurel s cipitaţii .
capodoperă. Ciclul „Cu im­ măsura renumelui său. dere de pe pod", „Petro­ personale ale artistei. Kostrakievvicz. LUCIA LIC1U \ lri/mp.
serviciu
nul în gură" urmează cc- şani — 1984“, „Zonă in­ \
fui numit „Cap şi pajură", EUGEN EVU dustrială", „Minerii"), Eliza DUMITRU DEM IONAŞCU VERONICA PALADE