Page 39 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 39
DUMINICĂ, 16 IUNIE 1985 rcig. 3
I TIMPUL
LIBER
VIZIUNE DE PRETUTINDENI
BUCUREŞTI - INIMA TÎNĂRĂ Şl FIERBINTE A PATRIEI
L, 16 IUNIE
„SENIORUL tru a se hrăni, delfinul poale medalia de aur pentru pro
Parcul Cişraigiu plonja la peste 300 m a- gresul tehnic şi invenţiile o-
copiilor r ginale in domeniul video.
ilmotcca cic PEŞTILOR" dincime lără a respira timp
clan (color), Totodată, menţiuni de onoa
ul zburător* încă din antichitate, del de un sfert de oră. re au lost decernate Urme
nuna cîntccu- Parcurile au fost şi sînt Cu ani în urmă, Goor- a bălţii ; în 1847 a fost lor ,,Moskinap" din Moscova
âncsc. Muzică o marc bogăţie si frumu ge Proca, în valoroasa sa chemat de la Berlin gră finul era considerat unul „INTERKAMERA ’85“ şi ,,Minolta Camera" din O-
•ă (color) seţe a iubitului nostru o- lucrare „Din Bucureştiul dinarul pei sag i st. W i 1 li el m dintre cei mai lideli prieteni
duminical Mayer care „întreprinde ai omului. In mitologia grea saka.
color) raş Bucureşti. E greu de do altădată" scria : „Ciş că, fiul lui Ulise, Telemah, 95 de expozanţi din 17 ţări
atic muzicală ales care dintre acestea migiul este cea mai veche o luptă pe viaţă şi pe au participat la cea de-a COLECJIE l
iloral să le vizitezi odată venit şi mai frumoasă grădină moarte eu mlaştinile" ; în avea să-şi salveze viaţa da
e şi muzică 1852 se face prima Îm torită unuia dintre aceste X-a ediţie a expoziţiei in
si în 600 de la' Bucureşti ! publică a Bucureştilor". mamifere marine. Homer ternaţionale de tehnici au DE BRICHETE '
ide Parcul Libertăţii ce se Se spune că la 10 oc prejmuire cu uluci „ca să descria acest cetaceu ca pe diovizuale „Interkamera ’85',
lianele cînte- întinde pe 36 de hecta tombrie 1779, Alexandru se poată regulaşi şi pune
I şi dansului veghitalîle (plantaţiile) la ,,un rege al mării şi senior desfăşurată, anul acesta, la Un maistru mecanic din
sport re, cuprinde Monumentul Ipsilanti, domnul Munte locurile cuvenite...". în de al peştilor”. Prăga. In cadrul expoziţiei regiunea Halle deţine cea
cute coregra- eroilor luptei pentru eli. niei, a dat poruncă să se Se povesteşte că, la ince- au fost prezentate, intre al mai mare colecţie de briche
berarca poporului şi a pa cursul anilor s-au făcut tele, aparatul ,,Practica BC te din Europa : nu mai pu
istoria filniu- triei, pentru socialism. construiască două cişmele . şi alte lucrări. Demnă de putul secolului, un astfel de I" realizat de Urma ORWO
II ut apreciat este „rotonda" „senior" evita cu exactitate ţin de 2 500 exemplare, de
înţa tclcspec- Parcul Tinerelului, cu Pa în Bucureşti. Prima ciş- naulragiile ce plndeau na din R.D. Germană, o gamă cele mai diferite forme şl
ului latul sporturilor şi cul în care se găsesc cîtcva fergâ de echipamente de dimensiuni, strinse de-a /un.
»c ale unui turii, cu un minunat lac ; zeci de busturi în piatră, vele, indicind calea fără pe mărit şi pentru camera ob gul anilor. Printre acestea
roic (color) „Cişmigiul" amenajat pe pe socluri înalte, ale u- ricol in strîmtoarea Cook, din scură ale firmei italiene se numără şi o brichetă
zona Noii Zeelande.
o mân eşti o suprafaţă de 13 hec ÎNSEMNĂRI nor mari scriitori. „Durst". Firma „Sony" a a- pentru sălile de conferinţe
nai tare, în „inima" oraşului, Da ! Frumoasă grădină. Indiciile privind calităţile tras atenţia prin sistemul de avind forma unui automobil
ica azi (color) care continuă să-şi păstre Flori, multe flori şi ver deosebite ale acestui mami televiziune cu linii duble şi miniatură, ce poale fi de•
Ceauşescu" ze de ani mulţi un loc dc deaţă. Curăţenie, ea nici fer abundă : delfinul nu a- aplicarea Înregistrării digita plasat pe roţi, pentru a ofe
a Romanici frunte în „promenada" ti mea s-a făcut pe locul unde în alt loc de pro tacă niciodată omul, ci, dim le a imaginii. „Sony Corpo ri interlocutorilor posibilita
nerilor şi a celor mai în unde este astăzi grădina, menadă al Bucure.ştiului. potrivă, vine In ajutorul său ration" din Tokio a primit tea de a-şi aprinde ţigara, j
irtistic. „Ulti vîrslă bueure.şteni ; Par construindu-se aici şi lo Fîntîni arteziene, izvorul in caz de nevoie ; dotat cu
mi". Partea a cul „Circului" cu multă cuinţa şefului lucrărilor, „M. Emineseu", de unde o inteligenţă specială, mami
verdeaţă şi flori, cu fru numit „marele clşniigiu" nu te poţi abţine, fiind ferul posedă un creier re I I
cui muzicii moase jocuri distractive. (mai mare peste cişmele) prin Cismigiu, să nu bei marcabil, prevăzut cu cir-
Nu lipsite de interes ce era însărcinat cu su cumvoluţiuni (semn al evo Remember
rnal. o „gură" de apă. luţiei) şi cu un volum ex
sînt şi parcurile, grădini pravegherea curgerii şi
1? IUNIE Copiii găsesc aici un cepţional faţă de greutatea
le mai mici — Vitan, scurgerii apelor. -Cînd se leagăn, un tobogan, o corpului (0,66 kg lată de nu • Minerul şef de briga aferente primului semestru i
rnal Ioanid, Icoanei şi multe vorbea de aceste locuri se mai 0,12 kg al elefantului dă Constantin Popa, Erou al anului cu 26 ml la lu
t (ehnico-ş;iin- „tiribombă", ...iar cei mai şi in raport cu 1,93 kg la al Muncii Socialiste, de la crările de deschideri, ceea
altele sau unele locuri cu obişnuia să se spună ti
vârstnici un scaun unde om) ; pentru a se deplasa, mina Lupeni, ne spunea că ce înseamnă front bun de
* orie (co- baze de agrement de pe tlul funcţionarului, de să se odihnească şi să se foloseşte de inotătoarea zi de zi cu ortacii săi ex lucru la cărbune • Copiii i
aliniamentul Colentinei unde grădina a căpătat
privească în jur frumu dorsală care, prin mişcare, trage cărbune cocsificabil muncitorilor de la „Meca
i foileton (c.o- sau de pe lunca Dîmbo numele de Cismigiu. provoacă un llux deosebit peste sarcinile de plan. No nica" Orăştie, cei mici, fi y
Fcmcia în alb" viţei. Dacă timpul îngă Pe parcursul anilor, seţea... de puternic. roc bun minerilor de frun reşte, dispun la creşa din
rnal. Despre Cismigiu, despre te ! • Cercul de radio-
duie, se poate merge la grădina Cismigiu, unde se Una dintre primele calităţi localitate de noi condiţii
minunata grădină din plin construcţii al Casei pionie de instruire şi... bucurii :
Pădurea Bănoasa, la Sna. găsea o baltă mocirloasă ale delfinului este rapidita
centrul Bucureştiului, se tea. Specialiştii au observat rilor şi şoimilor patriei Hu mobilier modern, material
gov sau chiar la Ciurel. şi în care creştea trestia nedoara, condus de sing. didactic, diverse jocuri, zo
poate vorbi şi scrie mult. că acest cetaceu „zburdă“
Dintre toate acestea să şi papura ce serveau de Corneliu Maltezeanu, a pre ne verzi, alte surprize, bi y
Ne oprim însă aici, adre_ cu uşurinţă de o parte şi gătit pentru etapa repu
facem un popas în Ciş- adăpost raţelor sălbatice, neînţeles plăcute • Peste v
UINICA sîndu-vă invitaţia de a de alta a navelor, insoţin- blicană a expoziţiei de 40 000 de flori au „răsărit"
niigiu, despre care Tudor a cunoscut mari transfor. nu ocoli Cişmigiul. la du-le pe distanţe lungi, chiar creaţie „Start spre viitor", v
AL © Petro- Arghezi scria : „Primăva mări, devenind dc nease de curînd în cetatea de o-
- Chimia Rim- trecerea prin Bucureşti. cind acestea se deplasează 3 lucrări „de efect", cu a- ţel a Hunedoarei. Emilia ţ
a (ora 18) a ra Capitalei începe şi se muit. în 1830 se desfă plicaţii directe în indus Petrucă, maistru florar ne V
linerul — Ar- cu viteze de peste 32 de
lău (ora 11) o sfirseste în Cismigiu". şoară lucrări de secare GH. CÂLINESCU noduri (60 km la oră). Pen- trie : fazmetru digital, de spunea că cifra este în V
)acia — M inc tector de cîmp şi crono creştere • Deşi are res
(ora 11) o metru telefon. • Mirceo pectabila vîrstă de 120 ani,
Tincru 1 Ştiinţa Florea, Florian Bodiciu, E- clădirea în care funcţio
CIuj-Na- autor al popularului desen j
PORUMBEI reprezenlînd „Porumbelul pă milian Rîşcuţa, Nicolae Ma- nează unitatea comercială
cii" — Porumbelul păcii ; 2). cariu, Petru Roşea, Gheor- nr. 41 din Călan arată me
IKT şii IIAND-
va — etapa de ORIZONTAL : I) Dezidera ,,Porumbiţa fără...", piesă de ghe Crăciunescu din oraşul reu tînără şi nouă, primi
Cupei U.T.C." Rolul meu preferat tul major al omenirii, simbo Ion Minulcscu (sing.) — Mare Brad sînt doar cîţiva dintre toare şi mult îndrăgită de
băieţi şi hand- lizat de porumbelul cu cren intre Africa şi Arabia, lingă abonaţii ziarului „Drumul
u par ticiparea guţa de măslin în cioc — Zei care se află „Valea Porum socialismului", chiar de la public datorită hărniciei co
iţelor a io ju- tate, a cărei pasăre favorită beilor"; 3) Zeamă de porum lectivului condus de Irina
uri le vor avea era porumbelul, simbol al bel (niold.) — Ii aparţine poe apariţia primului său nu Hajdu • Maria Pauşeniuc, s
7. a sportivă a este ro^uS de om dragostei şi al unirii ; 2) Au zia „Zbor de hulubi" (Tibe- măr. Sănătate şi viaţă lun
'dagogic. înce- torul piesei corale „Porumbeii riu) — Coadă de porumbel 1 ; gă, dragi prieteni ! e în brigadieiă la C.A.P. Bur-
»ra n T n caz albi" (Florin) — Folosit de 4) Comună în Elveţia — A juc, s-a angajat să crescă
,u • bas- porumbeii călători ; 3) Stol condamna ; 5) Semneaz.ă poe timpul său liber, Ionel Cră împreună cu familia sa,
i des. ura la — Cum vă simţiţi Florian — Ce pregătiţi acum, Flo de porumbei — Negru cu alb zia „Porumbei sălbatici" (Au ciunescu, mecanic la pom viermi de mătase. Micile
rel) — Radu Ion ; G). „Porum
urilor) Pitiş, cînd ştiţi că pentru rian Pitiş ? — Merge in frunte ! ; 4) In beii albi" de I. Ivanovici (pl.) pele care asigură apa pen vieţuitoare se dovedesc a
foarte mulţi tineri sînteţi un miez de noapte ! — Trecuţi — Tudor Dima : 7). Usturoia-
LUNI — Un recital al meu care prin loc — Poet şi savant a- tru satul şi mina Lelese, a fi foarte... gurmande şi
idol, o modă, un modei ? se numeşte „Cîntec despre rab (993—106-4), căruia îi apar te — Oraş in Filipine ; 8). Rîu zugrăvit cantina şi încăpe
. La ora 16,30, — Cred că... e în mai mine însumi'' de Walt Whit- ţine poezia „Colierul porum în Coasta de Fildeş — A con cresc văzînd cu ochii, de
ii „Cetate" va belului" (...llazm’Ali) ; 5) Ori duce ; 9). Emil Bălăci — Pă rile unităţii miniere. Pen la o zi la alta o Mai mulţi
sosirea Ştafetei mică măsură vina mea. E man şi repet în „Hamlet". — Sebastian Yradier, pentru sări din Malacca, asemănă tru ca acolo, în inima mun cetăţeni din Deva ne
din judeţul mai mult meritul lor. Din langoul „La Paloma" (Po toare porumbeilor — Dinu
icţiune de mă punctul meu de vedere este — Cum vă simţiţi in ca rumbiţa) ; 6) Crescător ceh Lupu : 10). Figură geometrică ţilor Poiana Ruscăi, „să fie semnalează cu ingrijorare
rul manifestă- litate de prezentator radio ? de porumbei, autor al cărţii — Scriitor francez (n. 1898), totul frumos" ! o Golul cu despre o nouă şi puter
larchează Anul greu, pentru că, în acest Se ştie că prezentaţi „Clu „Enciclopedia porumbeilor", autor al volumului ..Porum nr. 100, l echipei de fot nică invazie a... ţînţarilor.
lai al Tineretu- moment, în poziţia in care bul curioşilor" şi alte cîte- editată in 1905 în S.U.A. (Jiri); belul călător" (Joseph) ; 11). a
rţi dimineaţă, mă aflu, am obligaţii. A- 7) „ ...cu porumbei", volum de Locui porumbeilor dresaţi — bal C.F.R. Simeria aflată G.I.G.C.L. Deva nu poate
ideţului ITune- cum nu mai sînt liber. Tot va emisiuni. versuri de N. Dragoş (neart.) Dulceaţa puilor" do porumbel. pe primul loc în campio face faţă ? o Autogara din
porni spre AI- — Podoaba porumbeilor că natul judeţean, a fost în Călan are adeseori o fi
ce fac nu fac numai pen — Camelia Stănescu m-a lători : ii) Zeul somnului, la PETRU PARDĂU
tru mine ci şi din punctul chemat la început ca sim greci — Indică gradul ; 9) scris de Ciprian Urican. gură ponosită. O înviorare
ssBa&sBasssgoa de vedere al reprezentării plu prezentator, apoi s-a Campion — Merge cu nisam 10) Hunedoara o Dumitru Bişa, cioban şef ar putea-o aduce şi co
— Primele in sport ! ;
lor. ajuns la aceeaşi conclu ..Porumbelul alb de pace", de Dicţionar : ONIR. EMD \, la turma de oi a C.A.P. merţul local. O răcoritoa
— Ce mai ştiţi despre... zie : emisiunea trebuie să Florin Comişel — Scriitor fran TA AL. NZT. Hărău, împreună cu orta re, o gogoaşă, un biscuit
Florian Pitiş, cel care a de fie a noastră, şi de simţit cez (1340—1807), autor al vo cii săi, dovedeşte multă ar fi binevenite. Dar şi un
>robabil pentru lumului „Porumbiţa" (Aiphon- strădanie în muncă, in a- ziar, o broşură, o carte
ie 1085 : vremea butat in cenaclul „Flacă mă simt excelent. so) ; ii). Scriitor rus (1800— S3 ŞAH — Concurs,
labilă şi râco- ra" ? — De ce după fiecare 1934), semnatar al romanului cest an aici s-au obţinut s-ar bucura de mare trece
ul va fi no ros, — N-a debutat, ci l-a „Porumbelul de argint" (An problema nr. 7 453 miei, cu 40 mai mult re aici. Taraba cu obiecte
n prima jumă- ieşire în public faceţi cu drei) — Oraş in Franţa, un decît planul stabilit o Mi de calitcte îndoielnică, la
tervalulul. Vor născut. Florian Pitiş este degetele un semn, un „v" de în 1930 s-a ridicat ,.Mo-
erse de ploaie, un membru fondator al a- pare-mi-se ? • numentul porumbeilor", dedi nerii sectorului de investi care „asudă" doi... vlăjgani
2 descărcări c- cestui cenaclu ; ce să ştiu ? cat porumbeilor călători care MAT ÎN 4 MUTĂRI ţii de la mina Petrila ani
izolat de grin- — Pentru că este somnul au adus mari servicii arma versează un nou succes ; nu-i nici po departe su
\1 aversele vor - că e încă în viaţă. păcii cea de toate zilele tei franceze in războiul din Controlul poziţiei : ficientă...
icter torenţial, — Care vă sînt rolurile 1914—1918. depăşirea sarcinilor de plan
15 litri/mp. Vîn- preferate ? de care avem otita nevoie. VERTICAL : 1). Picior şi Alb : ftol, Ta7, p : bG şi dl
la n'^icrat din — Nu mă întrebaţi de ■ — V-am ruga să transmi grafician spaniol (1801—1973), Negru : RcG.
şi noi 1, cu in-
locale de scur- roluri preferate, am mai teţi cîteva gînduri tinerilor
în timpul a- spus-o. Rolul meu prefe admiratori din judeţul Hu- 11 ■~i 3 3 10 11
le pînă la 40— rat e rolul de om. Te rog nedoa ra. 7$ TTTHT* im J CÎND DOI
. 7’emp< crai urile . Y / / S
'or fi -cu prinse să treci aşa. E imposibil — Aşa cum rockul a de L -
i 1 3 grr de, ic;' să fii mare actor fără să păşit demult graniţele din . ... . PI m SE CEAR IA...
mc int re 17 şi înnobilezi cealaltă latură tre tineri şi bătrîni, deve ; // yl •' '-4
pentru viaţă. nind cu toţii iubitori ai 1 . L i _ | • ■ ‘) ■' 1 c dorii cel
te : vit UYio ră- — Credeţi că există o rockului, aşa aş dori ca - iPj I Doi Jhitre mai
i in.'dab iiă, cu dintre tineri să dispară i i teşi t e i S U ; mai cunoscuţi in Spania —
)S. Vor cădea confundare a valorilor ma aj r - r/ / s „El Soro"
Ploaie, însoţite nifestată la nivelul tinerei împărţirea în judeţe, aş H| WÂ I; Vicc nte Ruiz, zis
c ă ri elC’ ; generaţii ? dori să dispară graniţele a l&d 1 vm y h jse Maria Mai s.onares —
m
gri ndl’n. :\. Local impuse sau nciinpuse din ! I : m •;;n ' p
r or i earac- — Nu, absolut 'deloc. E- WM- ;■ ! ii 'STA s-cu i’ iuti o '/ie dis-
ial. clep ind 20 xistă o lipsă de informaţie. tre sufletele lor. în rest k . i & Pu put o cir ar in a c no din o-
în ' scurt. - -j
sufia î n gcnc- Dar tinerii de as'.ăzi sînt tinereţea veşnică pe care kM J______ v/}\ roşu medit ■ i v ? V danci a.
n rlord şi nord- oameni de o cu totul şi mi-o doresc le-o doresc şi sau S .V4 ! 1
\ tO!isific i i tom- cu totul altă educaţie. Co lor. Mc cui” s-o .la lâ,urat cu
:le G0—90 km/ mai, era computerelor ! Dar, _ m —( m publ ic, in timpul u ?i cori-
1 CC 'aţă. - \
serviciu luliu pe de Ită parte, mai este CLAUDIU TiRNOVEANU k :\ de. Şi tauml ? Sp; ?ctator cu-
a
nevoie si de lirism. actor, Deva , / mint s, a pn/it ir linişte lo
r t fiicei a—...- ____! ; i .1
1 . ■, l Sr-UL cci doi protagonişti... >