Page 46 - Drumul_socialismului_1985_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. t
Paa 7

D E Z A R M A R E - P A C E ! PENTRU
R i t m s i c a l i t a t e I r r e a l i z a r e a
Adunări ale oamenilor muncii consacrate înlăturării Dv. ,
'INVESTIŢIILOR
pericolului nuclear, apărării păcii în lume
HP ELEN
„NU RACHETELOR NUCLEARE ÎN EUROPA !" Activitate intensă pe şantierul
„Nu vrem bombe, arma­ al exploatării, care a subli­ lor două conflagraţii mon­ 20.00 Telejumi
mente, pace vrem pe conti­ niat unanimitatea de gind diale care au încercat din 20,20 Actuali*;
nente !", ,,Nu rachetelor nu­ şi simţire pe care minerii greu poporul şi patria noas­ primei uzine hidroelectrice nomic
cleare in Europa I", alte pa­ ghelăreni o simt faţă de tră. Noi ştim că acestea nu 20,35 Studioul
nouri pe care, Intr-o semni­ noua iniţiativă de pace a to­ sint simple poveşti şi 'toc­ — Epoci
ficativă alăturare, se aflau varăşului Nicolae Ceauşescu, mai de aceea, pentru a nu La Ostrov, constructorii sărbători legale. Zi şi această lucrare, de cea mai 21,50 Tclejurn
scrise cuvinte dragi întregu­ secretarul general al parti­ ajunge nici noi şi nici cei hidrocncrgeticieni din Re­ noapte. mare importanţă. Asistenţa 22.00 Inchider
lui nostru popor — ,,Ceauşescu dului, preşedintele României ce vor veni să simţim ce este tezat apropie cu fiecare zi, — Toate lucrările au in­ tehnică de specialitate pa mului.
— Pace", „ Munca, cinstea, socialiste. războiul, ne alăturăm cu ini­ cu fiecare schimb, mo­ trat pe drumul critic al schimburi, la fiecare punc t
omenia - Ceauşescu, Româ­ ,,Noi, minerii de la Ghe­ ma, gindul şi fapta efortului mentul punerii în funcţiu­ termenului de finalizare, al do lucru este bine organi­
nia" - contribuiau la crea­ ţari — arăta in cuvintul său general in care este anga­ ne, momentul celei dintîi punerii în funcţiune a cen­ zată. Dacă ni s-ar asigura IgAPII
rea atmosferei entuziaste, şeful de brigadă lordache jat întregul popor român, a- seîntei la centrala electri­ tralei electrice nr. 1 — încă o echipă de dulgheri
sărbătoreşti in care sute de Scinteie —, dorim ca din fie­ vîndu-l în frunte pe cel mai că nr. 1, de 15,9 MW. preciza tovarăşul inginer am putea cofra mai mult
oameni ai muncii de la Ex­ rul pe care îl extragem din iubit fiu al său, tovarăşul — Cum pregătiţi acest Nicolae Pantea, directorul şi, bineînţeles, betona în-
IHjCOKaŞI
ploatarea minieră Ghelări, Nicolae Ceauşescu, pentru a moment ? — l-am întrebat A.C.H. Păclişa. Vrem ca în tr-un ritm mai intens. dioprogramu]
din cadrul întreprinderii mi­ măruntaiele muntelui să se pe inginerul Cornel Ivă- perioada 15—30 iulie să Cu subinginerul Ioan Da- 6,30 Ea ordi
niere Hunedoara, au parti­ producă unelte şi maşini pen­ determina marile puteri să nescu, şeful brigăzii facem devierea cursului rîu- bela, secretarul comitetu­ agricultura 5 I
cipat la adunarea consacra­ tru construcţia viitoare a pa­ înceteze aberanta cursă a — Muncind cu toată gri­ lui, iar la 10 august să lui de partid al antrepri­ nai ; 7,30 R4s
marilor to.\
tă înlăturării pericolului nu­ triei. La fel cu noi am dori înarmărilor, pentru reducerea ja şi răspunderea, în regim începem acumularea apelor zei, discutăm despre forţa Nicolae Cea
clear, apărării păcii in lume. să gîndească toţi minerii din neintirziată a arsenalelor nu­ industrial, acordînd aten­ în primul baraj, ce va a- comunistă concentrată pe nul indcplin:
lume, toţi oamenii de bine, cleare“. Cuvinte deosebit de duna peste 8 milioane metri acest şantier. 0,00 Revista
Prin Întreaga sa desfăşu­ ţie şi prioritate maximă lu­ Curierul nţc
rare, adunarea a dat expre­ cărora le adresăm chema­ emoţionante a rostit în ca­ crărilor premergătoare pu­ — Avem, la brigada nr. Buletin dp
sie Înaltelor sentimente ce-i rea de a milita neobosit pen­ drul adunării şi ing. Vasile nerii în funcţiune : betonări 1 — Ostrov, 170 de comu­ Răspundem a
10.00 Bulcpl
animă pe toţi ■ minerii din tru ca rezultatele muncii tu­ Pavel, directorul Exploatării peree, injecţii în adîncime, A.C.H. PĂCIISA, nişti, constituiţi în patru 10,05 Monjc
Poiana Ruscăi — profund a- turor să se regăsească in u- miniere Ghelari. betonări la barajul dever- BRIGADA NR. 1 - organizaţii de bază. La ton­ susţinut de
Festivalului i
taşament, unanimă adeziune neltele păcii, nicidecum in Puternice aplauze, urale şi sor, finisări în centrala OSTROV te punctele importante co­ tarea Ilomapi
faţă de politica internă şi armele destinate războiului, ovaţii au reliefat entuziasmul electrică, multor altor lu­ muniştilor le revin răs­ monii corale
externă a partidului şi sta­ distrugerii". Luind cuvintul în cu care participanţii la adu­ crări. punderi deosebite. în şe­ tin de ştiri;
tului nostru, dragoste fierbin­ continuare, maistrul miner nare au adoptat telegrama cubi de apă, care va servi, dinţele comitetului nostru copiii Soarel
te, adîncă recunoştinţă faţă Gheorghe Herghelegiu subli­ adresată tovarăşului NICOLAE — Termenul de punere pentru început, centrala ni’. de partid, în adunările ge­ blicitate ; ,
de ştiri ; îl;
de primul dintre bărbaţii ţă­ nia : ,,Cu sentimente de vi­ CEAUŞESCU, in care se su­ în funcţiune a primei cen­ 1, apoi centralele 2 şi 3, la nerale ale organizaţiilor do moara fololt
dezbatem
bază
rii, revoluţionarul neînfricat brantă mîndrie patriotică, bliniază Înalta apreciere pe trale electrice ? care se lucrează în pre­ autocritic sarcinile critic şi Magazin tel>i
ce
le
zent, urmîrid să atacăm lu­
13.00 De la
care, de douăzeci de ani ne minerii ghelăreni apreciază care minerii ghelăreni, ase­ --.La sărbătoarea zilei crările şi la centrala nr. avem în vederea urgentării Club U'iivCr
conduce cu Înţelepciune des­ neobositele eforturi ale se­ menea întregului nostru eliberării patriei — 23 Au­ 4, dată în răspundere tot lucrărilor, stabilim cele Buletin de
tinele spre noi şi luminoase cretarului general al parti­ popor, o dau politicii de pa­ gust. Vrem să ne respec­ constructorilor brigăzii nr. mai bune măsuri pentru Cintec de iii
zică uşoarA
împliniri. Participanţii la a- dului, tovarăşul Nicolae ce promovată de secretarul tăm cuvîntul dat. 1 — Ostrov, din cadrul an­ respectarea termenelor de 16,25 Radiog
dunăre, în numele tuturor Ceauşescu, activitatea sa la­ general al partidului, hotă- într-adevăr, deşi era o treprizei noastre. Sîntem, punere în funcţiune stabi­ mică •‘..6,55 S
celor peste 1 500 de oameni borioasă pusă în slujba pă­ rirea lor nestrămutată de a vreme ploioasă, în întregul după cum vedeţi, puternic lite. lui, 30 Bai
ai muncii de la E.M. Ghe­ acţiona neabătut pentru în­ şantier se muncea intens. concentraţi pe aceste lu­ 17,0. ,‘olii.i
„Epoca Ceai
ţari, au relevat cu putere cii şi colaborării internaţio­ Peste 800 de constructori crări, ne bucurăm de spri­ ... Constructorilor din bri­ Te apăr şi t
largul ecou, deplina apro­ nale, Împlinirii celei mai făptuirea drumului luminos — betonişti, 'dulgheri, fie- jin în aprovizionarea ritmi­ gada nr. 1 — Ostrov le re­ mea. Pro gir
bare cu care au primit Ape­ scumpe năzuinţe a poporului jalonat de istoricele docu­ rari-betonişti, mecanici de că şi de calitate cu ciment, vine aşadar cinstea şi o- 18.00 Orele *s
jurnal * ne
lul şi Chemarea Frontului român — aceea de a trăi mente ale celui de-al XIII- utilaje, jnjectori, terasieri, cu diverse materiale de noarea de a fi autorii ce­ ţională radio
Democraţiei şi Unităţii So­ intr-o lume fără arme şi răz­ lea Congres al partidului. De din formaţiile conduse de care avem trebuinţă zilnică. lei dintîi seîntei electrice cenaclu. Rea
cialiste adresate partidelor, boaie, pe o planetă ferită asemenea, au fost aprobate Gheorghe Compot, Iosif Facem totul pentru ca ter­ ce se va produce pe ame­ Păuncscu; :2
tr-o oră;
organizaţiilor democratice, de spectrul Întunecat al dis­ textele celor două mesaje Fantimi, Vasile Ulici, Au­ menul de punere în func­ najarea hidroenergetică Rîu 23.00 Bijutc
guvernelor şi popoarelor ţă­ trugerii". La rindul său, Mi- adresate guvernelor U.R.S.S. rel Buriacu, Ion Ciocan, ţiune să fie respectat. Mare-Retezat. O înaltă 23,55 — 24, (ta
rilor europene, S.U.A. şi Ca­ ron Alba, secretarul comite­ şi S.U.A., prin care se cere Francisc Dudaş, Mircea Zlă- cinste muncitorească. Dar ştiri.
nadei. tului U.T.C. al exploatării, a- luarea unor măsuri concre­ tior — acţionau la toate — Am concentrat aici şi o mare răspundere, o
mare datorie, care pot fi
forţă umană şi mecanică,
Cuvîntul de deschidere a răta printre altele : „Bunicii te care să conducă la dezar­ punctele de lucru priorita­ am detaşat constructori de îndeplinite numai muncind
adunării a fost rostit de to­ şi părinţii noştri ne poves­ mare, la instaurarea unei re, cu sublinierea că se la alte brigăzi, maşini şi bine organizat, în ordine
varăşul Nicolae Dristaru, se­ tesc despre ororile pe care păci trainice şi durabile pe munceşte în flux continuu, utilaje — continua ideea şi disciplină, zi şi noapte,
cretarul comitetului de partid le-au cunoscut in timpul ce- planeta Pămint. inclusiv duminicile şi în inginerul Ion Popescu, di­ la fiecare punct de lucru.
rector adjunct al antrepri­ Pentru că termenul sca­ DEVA : Sa
zei. Din partea conducerii, dent este atît de aproape ! Maiaeziei (
inginerul şef Dumitru Ni- — seriile
HUNEDOAK
CAMPANIA AGRICOIĂ DS VARĂ eolaescu răspunde direct de GH. I. NEGREA şi cei <10 d
dern, sala .
problemă i
dern, sala
L a în t r e ţ in e r e a c u lt u r ilo r — Brigadă minerească fruntaşă (Flacăra); P
lincvcnt (Ax
de peste patru ani Corvineştiloi
ŞANI: Rock
p u t e r n ic ă m o b iliz a r e d e f o r ţ e . Minerii din brigada condusă de Mircea Secrieru, Răpiră, feci
filrm
Ca-n
de Ia sectorul investiţii al I. M. Livezcni, au fost de­ iern ( ;
L a r e c o lt a r e a f u r a je lo r , claraţi fruntaşi în întrecerea socialistă minerească în iun. . Ia e
tural); VULi
toţi cei patru ani care au trecut din acest cincinal,
precum şi în primele cinci luni din acest an. De sub­ — seriile I-
LON)
rul);
r it m u l t r e b u ie a c c e le r a t ! liniat că numai de la începutul anului în curs ei au TRILA: Viac
personale (I>
realizat peste plan aproape X 000 metri cubi la excava­
torcsc); UR
ţii, 83 metri la înaintări şi mai bine de 3 metri beto­ ke (Retezat)
(Urmare din pag. 1) se desfăşoară în ritm sus­ nări pe magistrala de steril de la orizontul 300, unde jar, extre
ţinut şi la nivel calitativ acţionează cu o combină de tăiere şi încărcare meca­ (Steaua roşi
ridicat. S-a încheiat prima nizată. „ ’ BARZA: Cţ
diţii a acestei culturi. La praşilă mecanică şi se află tcle Zînelor
ORAŞTIE :
cooperativele agricole clin în desfăşurare praşila ma­ O contribuţie de seamă Ia obţinerea acestor suc­ înălţimi (Pi
Clopotiva şi Rîu de Mori nuală. La această activita­ cese şi-au adus-o zi de zi minerii şefi de schimb Ilic (Flacăra); G
mecanizatorii Ioan Mihu- te, ca şi la praşila manu­ Manole, Iuliu Cioloca, Constantin Ghiga. în brigadă Aventuri .14
gră — seri*
ţoni şi Ioan Iubaş au efec­ ală a cartofilor, se realizea­ s-a întărit ordinea şi disciplina, s-a redus mult numă­ dc cultură
tuat două praşile mecanice ză o bună participare la rul absenţelor nemotivate, aprovizionarea cu materiale Talismanul s
I.P.L. Deva, secţia mobilă. în sectorul prototipuri, doi
(Dacia); Bl
pe toată suprafaţa ocupată muncă. Anuţa Lepădătoni, muncitori eu experienţă, Zsok Francisc II şi Ioan Zoica, a locurilor de muncă a cîştigat în ritmicitate, utilaje­ preventive ;
cu această cultură, iar co­ Olivia Opric, Marioara Le- montează piesele de paturi pentru mobilierul noului hotel le şi instalaţiile din dotare sînt folosite cu mai multă Simfonia pri
legii lor Liviu Strucăl, Cor­ păduş, Roza Preda şi Ma­ aflat în construcţie la Petroşani. grijă şi atenţie. (PETRU GAlNA, corespondent). dc cultură),
Cu tine vii
nel Bojin, Iulian Bernat, rioara Bogdan din Ostrov, să (Mureşul]
Liviu Dălinescu şi Ioan A- Viorica Vulcu, Ioana Bo- da a G-a (t
clam au efectuat primul tra­ ceat, Marioara Filon şi
tament împotriva manei şi Anuţa Filan din Clopotiva,
a gîndacului din Colorado. Iosif Bernat, Acliim Iubaş, Activitatea de recuperare—permanentă, eficientă
Puiu Mastraghin, ingine­ Iozefina Brăila, Siminic Vi-
rul şef al C.A.P. Ostrov, no ţionescu şi Perseda Iovă- (Urmare din pag. t) rea integrală a planului uzate, 1,9 tone hîrtie etc. produse refractare şi alte
spunea : neasă din satele Rîu de anual. Şi în continuare Valoric, 1 652 000 lei peste materiale refolosibile". Timpul pi
— Ne preocupăm de efec­ Mori, Unciuc şi Valea Dîl- Pe platforma de colectare, vom acţiona cu hotărîre prevederile de plan ! „Chiar In loc de concluzii, de­ azi, 20 iun]
tuarea unor lucrări de cea jii — sînt printre cei mai ei aleg bucată cu bucată pentru transpunerea în via­ clacă într-o lună oarecare claraţia strungarului Iosif met va fir
mai bună calitate la între, harnici cooperatori la sapă. fierul vechi, îl sortează pe ţă a indicaţiilor formulate planul sortimental nu este Mure.şan, din cadrul ate­ spee A noaj
neaţa. Cerut
ţinerea culturii de cartofi. în ceea ce priveşte strîn- dimensiuni şi calităţi. „In de secretarul general al realizat — sublinia Dra- lierului mecanic : „Sîntem toii. izolat, t
Am executat pînă în pre­ gerca furajelor, la C.A.P. felul acesta — preciza mais­ partidului, t o v a r ă ş u l goş Bendaş, şef birou depo­ conştienţi că în acest ultim care vor nu
zent două praşile mecani­ Ostrov s-au cosit doar şase trul Tiberiu Guia — este Nicolae Ceauşescu, de a zite — în etapa imediat ur­ an al actualului cincinal, de aversă. ■
fia moderat
ce — lucrare realizată de ha din cele 35 semănate cu uşurată munca oamenilor spori baza de materii primo mătoare, pe lîngă sarcinile baza de materii prime a vestic. Temj
mecanizatorii Siminic Moi- trifoliene, la Rîu de Mori de la alimentarea agrega­ a ţării prin recircuitarea aferente, se acţionează cu ţării trebuie să fie asigu­ nime vor fj
sescu şi Ioan Brăila, şi şase ha din 30, iar la Clo­ telor siderurgice. După cum tuturor materialelor refo- promptitudine pentru recu­ rată, prin recircuitarea ma­ tre 6 şi 11 g
două tratamente împotriva potiva patru ha din 20. In se vede, părţile feroase mai losibile". perarea restanţelor. De terialelor refolosibile, la maxime înti
grade.
manei şi a gîndacului din nici una din cele trei uni­ mari sînt debitate după Spre cinstea lor, energe- exemplu, la finele lunii cupru în proporţie de 63,3
Colorado — executate de tăţi n-a început cosirea STAS-urile pe care le ticienii de la Mintia dove­ mai 1985, exista o restanţă la sută, la plumb — 43,9 La muţite
fi rece cu
Axente Dumulescu, Ionaş fîneţelor naturale. Această avem şi care sînt identice desc că, pe lingă energia de 18,35 tone la deşeuri la sută, aluminiu — 40,6 la bil. Izolat v
Opric şi Dumitru Bogdan. stare de lucruri impune să cu cele din metalurgie. electrică, ştiu să ofere refractare. Numai în prima sută şi oţel — 44 la sută. cipitaţii sul
Avem substanţe chimice se treacă cu mai multă ho- Avem multe materiale fe­ celorlalte industrii şi multe jumătate a lunii iunie a Avem înalta îndatorire pa­ ploaie, iar i
pentru a efectua şi alte tra­ tăi-îre la recoltatul, aduna­ roase provenite în special alto valori fizice. In perioa­ fost colectată şi predată triotică şi cetăţenească de peste 1800
tamente, atunci cînd va fi tul şi transportul furajelor. din reparaţiile capitale e- da 1 ianuarie — 31 mai toată cantitatea restantă a contribui la reducerea ţiile vor fi
cazul, finind seama de Consiliul popular comunal fectuate la agregatele ener­ a.c., de cînd există forma­ şi s-a realizat de aseme­ efortului valutar al ţării formă de la
vremea cu multe ploi, ne şi conducerile cooperative­ getice, dar şi din celelalte ţia „3R“, au fost colectate nea, integral planul lunar, prin realizarea procentelor soare. Vii
moderat ci
gîndim să aplicăm încă lor agricole au datoria să intervenţii tehnice, cînd sînt şi predate industriilor 15 în acest fel, avem certitu­ menţionate, prin colectarea temporare d
2—3 tratamente împotriva organizeze acţiuni de masă înlocuite anumite părţi tone de fontă, peste 5 tone dinea că pînă la sfîrşitul şi predarea la unităţile din nord.
manei. A.m efectuat praşilă la recoltarea trifolienelor componente uzate. Plusul de cupru, aproape 2 tone de acestui semestru şi al anu­ specializate a tuturor ma­ produce ce;
manuală pe circa 90 de ha. şi a fîneţelor naturale, în realizat la acest capitol pe bronz, 3,5 tone de oxizi de lui vom preda industriilor terialelor în care sînt înglo­ log de serv
drina Front
Şi la cultura porumbu­ aşa fel îneît să fie strînsă primele 5 luni din 1985 plumb, 19 anvelope auto, prelucrătoare importante bate valori ce pot fi puse
lui lucrările de întreţinere întreaga cantitate de furaje. constituie, în fapt, realiza­ 4,5 tone uleiuri minerale cantităţi suplimentare de din‘nou în evidenţă".