Page 49 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 49
AiA sc m c v ^ A Â
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
Priorităţi in agricultură
(m
De la comandamentul judeţean pentru
coordonarea activităţii din,agricultură
Comandamentul judeţean pentru coordonarea ac • Pe terenurile unde exis
tivităţii din agricultură, analizând stadiul întreţinerii tă exces de umiditate, tre
neîntîrziat
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEANHUMEDOARA Al P.C. culturilor, recoltării culturilor de sezon şi a furajelor, în scopul eliminării aces
intervenit
buie
pregătirii
păioase,
producţiei
secerişului
cerealelor
G 0 5 1 S I L I U L U I P O P U L A R ^ U din sectorul zootehnic, executarea investiţiilor şi alte teia prin săparea de canale
le, a stabilit măsuri concrete care să ducă la impulsio
şi şanţuri de scurgere a A-
narea tuturor lucrărilor. Organele agricole judeţene, tenţie maximă se cere să
conducerile unităţilor cooperatiste şi de stat, ale sta fio acordată recoltării şi
Anul XXXVII, nr. 8 586 SIMBATĂ, 22 IUNIE 1985 4 pagini - 50 bani ţiunilor de mecanizare a agriculturii, consiliile popu valorificării produselor a-
lare trebuie să aibă în atenţie, în această perioadă, gricole, în special inazării
următoarele : pentru industrializare, fa
solei verzi, cartofilor tim
întreţinerea culturilor măsuri hotărîte în vederea purii şi verzei de vară. ®
prăsitoare, recoltarea mobilizării tuturor forţelor La aceste acţiuni este ne
mecanice şi manuale pen cesar să se facă o largă
şi valorificarea tru folosirea ferestrelor mobilizare a lucrătorilor
produselor dintre ploi la executarea din agricultură, astfel in
praşilelor pe toate supra cit terenurile respective să
• Intrucît vremea se feţele ocupate cu porumb,
menţine instabilă, se impun sfeclă, cartofi şi legume. (Continuare in pag. a 3-a)
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolac DESFASURATA DE COMISIILE DE JU 0 experienţă care afirmă: Populaţia poate fi mai bine
Ccauşescu, secretar general al Partidu DECATA, ÎN PERIOADA 1983—1984. Co
lui Comunist Român, a avut loc, vineri, mitetul Politic Executiv a apreciat că a-
21 iunie, şedinţa Comitetului Politic exe ceste comisii, ca organe obşteşti de influ antrenată la recuperarea materialelor refolosibiie
cutiv al C.C. al P.C.R. enţare şi jurisdicţie, au adus o contribu
:
Comitetul Politic Executiv a analizat ţie activă la educarea oamenilor muncii
si aprobat PUNCTUL DE VEDERE AL în spiritul respectării regulilor de convie între indicatorii după laţie şi cu concursul aces I.J.R.V.M.R. 195,0 tone hîr-
DELEGAŢIEI ROMANE CARE VA PAR ţuire socială, a normelor eticii şi echităţii care se face clasificarea teia ? Aici lucrurile se di tie, 6,9 tone textile, 2 543
TICIPA LA ŞEDINŢA A 40-A A SESIU socialiste, precum şi Ia apărarea proprie consiliilor populare în ca ferenţiază. bucăţi sticle-ambalaj, 1 850
NII CONSILIULUI DE AJUTOR ECONO tăţii socialiste a întregului popor, a drul întrecerii socialiste se Gospodăriile populaţiei, tone metale — 1717 tone
MIC RECIPROC. S-a indicat ca, în spiri drepturilor şi intereselor legitime ale ce numără şi cel privind recu participante nemijlocite la fier, 6,3 tone — cupru, 0,7
tul liotărîrilor Congresului al XlII-lea, al tăţenilor. perarea de la populaţie şi colectarea şi livrarea către tone alamă, 1,4 tone bronz,
întregii politici a partidului şi statului Avînd în vedere atît experienţa dobîn- de la unităţile socialiste a industrie a materiilor şi 1,9 tone plumb, o tonă —
nostru, de întărire a prieteniei şi colabo dită de comisiile de judecată, cît şi sarci materiilor şi materialelor materialelor refolosibiie aluminiu şi 9,4 tone oxid
rării cu ţările socialiste, delegaţia română nile deosebite ce Ie revin în actuala etapă refolosibiie. Se cumulează constituie o mare rezer de plumb. De consemnat
să contribuie activ — pe baza mandatu de dezvoltare a societăţii româneşti. Co puncte valoroase în între vă în această amplă ac că toate aceste cantităţi re
lui încredinţat — Ia perfecţionarea, adîn- mitetul Politic Executiv a stabilit o serie cere dacă această acţiune ţiune. O experienţă bună în prezintă, în unele cazuri,
cirea şi amplificarea colaborării şi conlu de măsuri privind sporirea eficienţei ac de interes naţional şi pa această direcţie a acumulat 70 la sută din planul pe
crării dintre ţările membre ale CAER, la tivităţii acestor comisii, creşterea rolului triotic este bine organizată Consiliul popular munici întregul an, iar în altele —
materializarea în acţiuni şi măsuri prac lor în formarea conştiinţei socialiste a şi condusă de consiliile pal Hunedoara. De la to depăşirea acestuia.
tice, concrete, a înţelegerilor convenite în cetăţenilor, în asigurarea ordinii şi disci populare. în ceea ce pri varăşul inginer Nicolae Cum reuşeşte Consiliul
cadrul Consfătuirii la nivel înalt pe pro plinei în unităţile economice şi sociale, în veşte recuperarea de la Groza, şeful secţiei gospo popular municipal Hune
bleme economice din iunie 1984. Comite lărgirea cadrului de participare a oame unităţile economice din dărie comunală şi locativă doara să antreneze popu
tul Politic Executiv a împuternicit dele subordinea lor, se poate a consiliului popular, aflăm
nilor muncii la instaurarea unui profund afirma că cele mai multe lucruri îmbucurătoare : de laţia în acţiunea de co-
gaţia română care va participa la şedinţa spirit de respect al legalităţii în toate
CÂER, să insiste în mod deosebit asupra dintre consiliile populare la începutul anului, de la
problemelor legate de dezvoltarea coope domeniile de activitate. stăpînesc bine problemele. gospodăriile populaţiei şi ION CIOCLEI
rării economice şi de asigurarea folosirii în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Dar în ceea ce priveşte prin asociaţiile de locatari
complete a capacităţilor de producţie din Ccauşescu a informat despre VIZITA DE recuperarea de la popu s-au colectat şi predat la (Continuare in pag. a 3-a)
ţările membre. în acest sens, s-a indicat STAT PE CARE A EFECTUAT-O ÎN ŢA WAWLXWXW.V.V/W/XW.VAWAXW.'.W.W.'.WJ'.WJ'.W.W.V.W.XW
să se propună constituirea unei comisii RA NOASTRĂ, ÎN PERIOADA 5—7 IU
speciale care, pînă la următoarea şedinţă NIE, PREŞEDINTELE REPUBLICII FIN PRIN aV'liKWilUîfilMI.lUlll
CAER din toamna anului 1985, să anali LANDA, MAUNO KOIVISTO, ÎMPREU a
zeze aceste probleme şi să stabilească un NA CU DOAMNA TELLERVO KOIVISTO. RECONDIŢIONAREA m AN Dl TRECERE IN CINCINALUL VIITOR
plan concret de măsuri pe linia adîncirii Comitetul Politic Executiv a apreciat re ŞI REFOLOSIREA
cooperării şi specializării în producţie, a zultatele vizitei şi a subliniat însemnăta MATERIALELOR
utilizării depline a capacităţilor de pro tea dialogului Ia nivel înalt româno-fin- C it m a i m u lt ă e n e r g ie e le c t r ic ă
ducţie existente în fiecare ţară. De ase landez, care a avut şi are un rol liotărîtor Colectivele de muncă
menea, Comitetul Politic Executiv a în în dezvoltarea prieteniei şi colaborării de la întreprinderea me
sărcinat delegaţia română să se pronunţe dintre cele două ţări şi popoare, în ridi canică de material ru p e n t r u ţ a r ă - o b ie c t iv c e n t r a l
ferm pentru măsuri mai hotărîte şi pen lant Simeria acordă o
carea la un nivel superior a relaţiilor din
tru o conlucrare largă în problemele dez tre ele. importanţă deosebită ac a l e n e r g e t ic ie n ilo r d e la M in t ia
voltării agriculturii în ţările socialiste — tivităţii de recuperare,
şi, în acest cadru, să susţină necesitatea Tovarăşul Nicolac Ccauşescu a infor recondiţionare şi refolo-
de a se analiza problema preţurilor pro mat, de asemenea, despre VIZITA DE sire a materialelor şi Energeticicnii din Centra plan cu 38,972 milioane
duselor agricole şi de a se prezenta Comi STAT PE CARE PREŞEDINTELE REPU pieselor de schimb uti la termoelectrică Mintia kWh, jar minusul la ener
tetului Executiv al CAER propuneri spe BLICII TURCIA, KENAN EVREN, A lizate în producţie. în s-au distins în lunile iernii gia pe cărbune a fost di
ciale şi soluţii corespunzătoare în această EFECTUAT-O ÎN TARA NOASTRĂ, ÎN perioada trecută de Ia ’85 prin asigurarea a peste minuat la 18,4 milioane
privinţă, precum şi alte măsuri care să PERIOADA 11—13 IUNIE. Comitetul Po începutul anului şi pînă 20 la sută din producţia de kWh. Apropo de ncrcaliză-
—
în prezent, aici s-au re
energie a ţării. De fapt, ei
stimuleze creşterea producţiei agricole în litic Executiv a apreciat în mod deosebit condiţionat peste 110 încheiau primele 4 luni ale rilc din luna mai, au căzut,
ţările membre. De asemenea, s-a cerut rezultatele noii întîlniri şi convorbiri la osii şi s-au confecţionat anului cu un plus de 290,6 într-adevăr, ea un „trăz-
delegaţiei să acţioneze pentru intensifica diferite piese de schimb milioane kWh la producţia net" pentru toţi care ştiu
nivel înalt, care îşi găsesc o expresie în
totală de energie electrică
necesare reviziilor şi re
rea colaborării în cadrul CAER, în dome Declaraţia comună semnată de cei doi paraţiilor la vagoanele şi cu o depăşire de 20 mi eît de cît mersul Mintiei.
Este firesc, de fapt, să-ţi
niul tchnico-ştiinţific. şefi de stat, la încheierea vizitei. S-a marfă şi cisternă în va lioane kWh a sarcinilor de pui întrebări, să te miri
In continuare, a fost examinat şi apro loare de 4,5 milioane Iei. plan la energia obţinută gîndindu-te că în anotim
bat RAPORTUL PRIVIND ACTIVITATEA (Continuare în pag. a 4-a) pe bază de cărbune. pul aspru C.T.E. Mintia a
— In luna mai 1985 — funcţionat ireproşabil, iar
nc-a declarat dr. ing. Clo în mai... Ce s-a întîmplat,
SUCCESE cea "Bcrcş, director tehnic al deci, în luna mai ?
DE PRESTIGIU ALE I.E. Deva — am rămas, — Analizele efectuate au
SIDERURGIŞTILOR totuşi, spre mirarea justifi scos în evidenţă nu numai
cată a tuturor, cu o nerca- cauzele, dar şi „cota de
Luna mai a fost o lu lizarc faţă de plan în vo pierderi" a fiecăreia din
nă bogată în succese lum de 41,7 milioane kWh ele. De pildă, o cantitate
pentru siderurgiştii Hu la producţia de energie to de 74,4 milioane kWh nu
nedoarei. 1100 tone cocs tală şi de 174,55 milioane a fost produsă datorită pu
metalurgic obţinut peste kWh la cea pe bază de terii calorice scăzute a căr
plan, 10296 tone aglome cărbune. Am fost, noi înşi bunelui primit din Valea
rat feros, 9799 tone fon ne, foarte nemulţumiţi de Jiului (3 284 kcal/kg, în loc
tă, 2426 tone oţel, 5770 aceste rezultate întrucît pe de 3 700 kcal/kg). Totodată,
tone laminate finite şi primele 5 luni — deşi mai’ din cărbunele de import a
16 070 tone laminate gre menţineam încă din plusul sosit în această lună doar
le — sînt cifrele care total 248,9 milioane kWh 59 la sută din cantitatea
dovedescabnegaţia şi •— la energia pe bază de necesară. Circa 100,5 mi
devotamentul în muncă
cărbune am ajuns la un lioane kWh energie electri
al siderurgiştilor din minus de 154,55 milioane că nu a fost realizată din
principalele secţii pro kWh. Acest fapt a deter cauza unor incidente şi a-
ductive. minat o analiză severă a varii apărute la utilaje.
Este răspunsul lor prin întregii activităţi în ca Sistemul de preparare a
faptă de a obţine suc drul comitetului de partid prafului de cărbune a stag
cese de înalt prestigiu şi consiliului oamenilor nat datorită arderii a 7 mo
în producţie, în acest muncii, urmată de măsuri toare la mori, fapt ce a
ultim an din cincinal, scăzut media morilor în
an în care vom sărbă care să conducă la redre funcţiune pe corp de ca
sarea situaţiei, îndeosebi la
tori cu mîndrie munci zan — de la 3, la 2,6. La
torească, revoluţionară producţia pe bază de căr
bune. încă din primele zile aceste necazuri tehnice se
împlinirea celor două ale lunii iunie' 1985 între mai adaugă şi un total de
decenii de cînd în frun gul colectiv de muncă a 308 ore staţionare a agre
tea partidului şi a ţării acţionat pe măsura capaci gatelor energetice, din cau
se află cel mai iubit şi tăţii sale şi a prestigiului za spargerii unor ţevi la
brav fiu al României, de care se bucură, astfel
t o v a r ă ş u l Nicolae
C.S.H., laminorul de sîrmă 3. „Colacii" de sirmă sini pregăti ţi automatizat pentru eva- că pe primele 16 zile ale MARIN NEGOIŢA
Ccauşescu. (Aron Căta, cuarea spre depozitul de produse finite. acestei luni s-a obţinut o
corespondent). Foto N. GHEORGHIU
depăşire a prevederilor de (Continuare în pag. a 3-a)
