Page 50 - Drumul_socialismului_1985_06

DRUMUL SOCIALISMULUI

Prezenţe scenice ) ' 1 PEN’

ale unei bogate | Scena şi 1

vetre de spiritualitate j oamenii ei j
Tj
Situată intr-o puternică României". E unul dintre
\ Discuţia despre poezie, \
zonă folclorică a judeţului, dansurile ce solicită virtuo­ l despre ceea ce înseamnă \
i:î,oo Te
m u n ^ d o r e n e comuna Geoagu; este păs­ zitate, o perfectă sincroni­ i pentru Felicia lovănesc i 13,05 La
zare a mişcărilor
că-
trătoarea unor bogat*- tra­
mî.
i poezia se inliripă greu. 1
diţii şi datini populare. •luşerii din Geoagiu reu­ \ Nu poate vorbi despre \ IVle
Ga
cestea se includ cielmilor şesc sa facă ace.-t lucru i ooezie. Ştie doar s-o ros- 1 ma
de peste an si din viaţa Un a) doilea obicei fol­ ' tească, s-o trăiască, lă- / A(1
obscur roman englez, n-a
S E R I A L E captivat atit prin sub’ectul omului, vizează folclorul cloric valorificat, de data ţ cindu-i şi pe cei care o ţ l o Un
mc
l
ascultă
descopere,
să-i
naiv şi greu creditabil pe coregrafic, muzical literai aceasta la Bozeş, este „Tur­ ' impreună cu ea, nebâ- , 196
Cum a fost valorificai sce­
Oamenilor le-a plăcui mărit pătimirile unor b eţi care l-am urmărit totuşi cu ca" Impresionant la for­ i nuilc nuanţe, o multitu- ) • Trî
!
(pa
dinlotdeciuna să asculte is­ miliardari intr-un serial ca îngăduinţă pentru că, ur­ nic un .semene,i potenţial maţia artistică ce o adu­ \ dina de stan sulleteşti. \ o Tel
torii. Şi n-avem nici un Dailas. Ne a lăsat in schimb mărind un serial, acceo'ăm' spiritu d de către f viorii Eu simt poezia doar a- i • IVle
motiv să ne îndoim că le o foarte pregnantă şi să ne copilărim ; admitem culturali locali Au exis­ ce în scenă este prezenţa tuna cînd o rostesc cu > pri
9
va plăcea şi de acum îna­ nostalgică amintire Forsyte adică aprioric regulile io tat numeroase tsemenen în­ masivă li colectivităţii ru­ \ voce tare" - mărturiseşte. \ 14.45 Să]
Inc
15.00
inte. Din plăcerea aceasta Saga, acea cronică de fa­ cului. Interesantă cuc a cercări încununate de iz rale — vîrstniei, tineri, co­ 1 Şi tot prin rostire a l mi
' no c r n n a ril 11 nnorin r> r>rt 11. 19.00
s-au născut poveştile şi ba­ milie al cărei merit de sea­ lost in schimb ciudata lu- bîndă pii. Cel mai vechi locuitor. . „descoperit" poezia popu- , ' Te
ladele, basmele şi morile ziune dintre două spirituali­ ţ iară, cu incărcătura sa 1 19,20 Te Ar
19.45
epopei, iar in epoca mo­ mă, dincolo de arta inter­ tăţi extrem—europene : ceo l de Hor liric, capabilă să i (CC
dernă romanpl cu progeni­ pretativă, a lost acela de a insulară britanică, neguroa­ , exprime sentimentele ome- , vai
CU|
tura sa hibridă de dată re­ să şi cu gust pentru isto­ Dimensiunile contemporane ale datinilor i neşti in întreaga lor 1 20,40 Fii
lativ recentă, serialul tv. rii tenebroase fvezi Shakes- ^ complexitate. Cu un colaj ţ 11a
Aşteptăm, urmărim şi co­ L e -M . U peare, Emily Bronte, Dickens şi tradiţiilor populare. Cum valorificăm i din lirica populară de i
slo
mentăm serialele cu aceeaşi 3H0 etc.) şi ceo a stepelor ruse, ' dragoste a cucerit in edi- > 22,10 Te
candidă participare cu care bintuită de sentimentul tra­ folclorul local ? \ ţi a precedentă a Fesli- \ 22,20 M<
:
vechi greci ascultau epopei­ gicului, de vaste nostalgii, l valulw naţional „Cinta- I 22,30 Inc
le bătrinului orb Homer. Că li păstrat intactă spirituali­ de spontane generozităţi rea României" locul I pe nu
nu toate ne satislac in ega­ tatea epocii victoriene. Fără aportul sovieticilor, ro­ l ţară şi titlul de laureat, ţ
lă măsură e firesc şi hnbu- Fiindcă, dacă ne gindim manul lui W. W Collms ar Unul clin tiv■ ol>:e't' iun!( cel care joacă în rolul ^ Un loc meritoriu in a- \
curător. înseamnă că, de la bine, seralele memorabile li rămas o sumbră poveste v:ilori fH'ate a fost col indu­ tui‘rii (adevărat teatru t ceeaşi ediţie a lestivalu- . n ij
Homer încoace, am na< silit cele care izbutesc să rezolvată printr-un art'licios tul u eălu >ri ri, atit ra 0- popular — n.n.j seiu cum ' lui o ocupat şi poemul '
evoluat oleacă : sîntem mai ne introducă in sp'rilualita- happy-end. Cu actori ex­ bic■ ei propr iu­•zis ele iarnu Sl‘ spune in sal, .. joacă tur­ i literar - muzical - cine- |
pretenţioşi şi băgăm de tea unui popor sau a. unei celenţi şi cu două minu­ cît şi ca dains fe'cu irrsc. ca 11 1 are peste 80 1 ele ani. ti­ ' matogralic ,,Amfiteatru 1 - «-V- l
seamă iute-iute tot ce-i epoci. Departe de a rămine nate actriţe, dar mo- ales Ar e'sta din 11rmă a ! nst st' Iceigâ ) COnŞtiintei“ printre in'- ..op rog
;
*s30 La
tras de păr ori cusut cu nişte simple produse de cu ştiinţa lor de a da adin- pi-.ii'tieat eh ma- bic■ ('iul ele turcei itulin u agr ic uit
dr rol < 1] colinele
formaţii
aţă albă. lată acest Pan omorit timpul, ele au o cime mişcărilor sufleteşti, sivi- din satul ele centru şi «al; 7,3
Wolodyjowski, de pildă, demnitate artistică bine con­ sovieticii au umanizat, nu- cnluşen. In finalul său, _„:.z- mărilor
care poate să Iacă deliciul turată şi, implicit, o indubi­ anţind şi solvind ceea ce Renghet, care, in anumite dâ şi colindători se prind Ni colac
nul ini
copiilor şi adolescenţilor, tabilă valoare de informare, altlcl ar I' lost probabil momente se reuneau, eta­ intr-un joc de învîrtită cu ‘/o Ke
nouă, celor mai in vîrstă, de instruire şi educare. greu digerabil. N’ se anun­ lând generaţii de dansatori, nuanţe aparte- eh pişi şi Wrieru
nu ne spune aproape nimic Ilustrative in acest sens au ţă acum, de luni, un Bach, de la copii ia cei mai vîrst strigături faţă de irivîrtiia buletin
pentru că sîntem puţin bla­ lost ultimele două seriale produs al studiourilor din mei. Dovadă că tradiţia de la Romos, Dine u Mare Uienţa
tijn de
zaţi : am asistat la naşte­ tv. de luni. Verdi (excep- R.D.G. Dacă va reuşi să cunoaşte o continuitate îm­ sau cele două Orăştioare literară
rea genului „serial" şi de tind ultimul episod, lugubru ne introducă in universul bucurătoare. locul căluş. - Aceste- in. a ari de vi- chestra
atunci am văzut multe şi şi distonant) a lost expre­ spiritualităţii germane din rest de aici este in măsură lorificare, ca de- iltlcl şi al­ Iară „s
zău ;
de toate : o cuminte po­ sia artistică tipică spiritu­ secolul luminilor, va li cu să exprime o mu varie­ tele pe celle 1V1 h putem ştiri ;
veste de capă şi spadă nu lui mediteranean, solar, e- siguranţă o izbindă. Alt- tate de ponturi 're Uf în preveni,i in rindurilr ele intr-un
ne mai lace să vibrăm. chilibrat şi optimist Pe de lei... scurgerea anilor, de vătafi, faţă. iu făcut posibil ca, Publici]
<!(• ştiri
După cum, cu necesară şi altă parte, Femeia in alb, figuri de dans car- core­ tu ral ;
ironică detaşare, am ur­ ecranizare sovetică a unui RADU CIOBANU late eu desenele .undite de aici, condu--erea căminului ra folel
cultural, cu sprriLpul spe­
1 la 3
coregraf dau timn.i sceni­ cialiştilor, să constituie un club ;
ştiri ;
că, monu meri ta li ta ie dansa­ ansamblu 'ir- "in teci şi social-c
torului. împodobii u trico­ dansuri, printre- puţinele Buletin
DEBUT MÎINILE TALE lorul patriei, un mare di­ existente in mediu) rural Muzică
1«,00 Oi
namism in evoluţie Pri­ in iudei Un ansiiiilnli ca­ ) pielii lormaţiei ae monta/ ^ jurnal
vind scena popul iţă de tică in]
Miinile tale, potir de lumină, re se bazează pe- un tarat a Casei da cultură Deva nală * i
:
Au mirosul de prunc, de pămint şi de stea. eălllşeri. trăieşti sentimen­ foarte bun. lirijat de- un numărindu se s Felicia ^ muzică
Mîinile tale cea clintii rădăcină tul unui puternic p.iino- cunoscut rapsod. I r mela- l lovones- ţ diojurn
tu rală
Mi-au fost şi-mi cămin, mama mea. tism. mînrlna de a fi ce­ fir Fii imun o formaţie \ De a Ulei „Cintarea ^ 22.00 I
tăţeanul acestei ţări mixtă de- dansuri popu­ l României", ca tuturor to- i Muzică
Atit de aproape, atit de departe. Formaţia de căluşuri din lare. o generaţie le - ălu- , tentelor aulent'ce, i-a ole- ' 24.00 lî
Le simt cum prin mine anii şi-i scurg. Geoagiu a fost apreciată şeri, solişti vocali şi instru­ i rit cadrul propice alirmă- \
Lebede albe lunccînd pe amurg pentru interpretarea sa pe mentişti. Sc valorifică eîn- ^ rii ca recitatoare, la pri- l
De veghe mereu între viaţă şi moarte. .scenele din judeţ şi din tece şi dansuri din zonă. i mo ediţie ocupind locul ’
ţară. După o perioadă de dar şi din alte zone folclo­ ' Hi pe ţară, pentru ca in \,
Mîinile tale dureroase şi dulci stagnare, probabil şi de a- ^ ediţia a lll-o să lie pe l
îmi adie tăcut pe frunte, pe tîmple. cuinulare. căluşarii clin rice ale judeţu'ui Acest e primul ioc. In ediţia ac- ,
Şi dorul de tine fiinţa mi-o umple colectiv artistic, prezent în ' tuată a lestivalului a pro- 1
Ca rouă pe tinere ierburi, în lunci. Geoagiu revin in prim- etapa republicană a Fes­ \ movat şi a participat cu ^
planul celor mai bune for­ tivalului naţional ..Cînta­ l succes in etapa ’eoubF ^
Mîinile tale, potir de lumină, maţii bunedorene, oeupînd rea României", face dovada cană ca recitatoare cu i
Au mirosul de prunc, de pămint şi de stea. în ediţia a XVl-a a Festi­ certă a calităţii pregătirii 1 recilalul „Dulce minune", ^
Mîinile tale cea dinţii rădăcină valului „Căiuşorul transil­ sale-, a seriozităţii şi dra­ ^ un colaj de poezie cultă i
Mi-au fost şi-mi cămin, mama mea. vănean", locul 1 Tot la gostei pentru frumos i oa­ i şi populară avînd ca le- )
Geoagiu, printre destul de menilor săi. Dragoste co­ ' mă dragostea de mamă, \
DIANA ZLACKI relată cu pasiunea lae-to- l iar ca... mobil sufletesc 1
Cenaclul „Albatros" puţinele locuri din judeţ, ' fetiţa sa de şase luni. La '
se practică „Romana", a- rilor culturali locali, in­
preciat de către specialişti structorilor artistici de a \ aceeaşi etapă a participat \
Rapsodul popular Dră- ţ şi recitalul din lirica de 1
gau Munteanu — prezenţă ca cel mai autentic dans valorifica cum se* cuvine I dragoste „Avem timp pen-
Expozifia personală remarcabilă iii etapa re­ de salon, specie introdusă folclorul local i tru iubire", prezentat de '
publicană a actualei ediţii
a Festivalului naţional in ampla întrecere a Festi­ MINEL BODEA ^ formaţia de montaj lite- ^
de pictură şi grafică „Cintarea României", valului naţional „Cînturea 1 rar a Casei de cultură i
' Deva, in cadrul căreia '
i ca artist amator de 3 ani, i
Prima expoziţie personală lucrarea „Pasărea şi ori­ elias caneti „Provincia ornuiui" ^ Felicia lovănesc activează ^
a profesoarei de desen zontul" so detaşează ca cea ’ anterior deslăşurind o ac- ’
Liana Popeţi Moţiu, din mai elaborată lucrare şi Editura „Univers" ne aveau să culmineze în con­ de a căpăta proporţii tot ţ tivitate meritorie la Casa )
Simeria, deschisă la Gale­ constituie. fără îndoială, oferă, în colecţia sa „Co­ flagraţia a doua mondială. mai îngrijorătoare", mărtu­ ^ de cultură din Brad. ||
riile de artă Deva. consti­ nivelul artistic de la care respondenţe, memorii, jur­ Caneti însuşi mărturiseşte riseşte Caneti. i „Dragostea pentru poe- i
tuie un caz aparte. După o vor porni căutările ulte­ nale", o carte de excepţie, despre carte ... „oricum ar Lectura îţi lasă deseori * zie, talentul interpretativ [
îndelungată -activitate di­ rioare. cuprinzînd însemnările ma­ fi fost aceşti ani — iar eu un gust amar, nu al dispe­ \ le-am moştenit de la tata, ţ
dactică, cu preocupări plas­ Remarcăm două tendin­ relui scriitor Elias Caneti. n-am trecut niciodată sub rării resimţite prin forţa i tehnician minier la mina 1
tice sporadice şi la început ţe' cromatice, cînd game cel ce a obţinut la 80 de tăcere grozăviile lor, pe de evocare şi prin observa­ I Jebea, care mi-a dăruit în 1
timide, cunoscute nouă din reci cu dominante de al­ ani premiul Nobel pentru care le-am resimţit ca pe ţia extrem de tăioasă a ţ copilărie şi primele vo- \
participările la expoziţiile bastru, verde şi violet, cînd literatură. mai precis în propriile grozăvii (s.n.), nu climatului, ci al destinu­ l lume de versuri". Pasiunea ij
de grup, colective sau ju­ game calde — ocru, gal­ 1981.. . O astfel de somitate pot să fiu dccît recunos­ lui tragic-uman, care pă­ / pentru poezie a crescut !
deţene. Liana Popeţi Mo­ ben, oranj şi roşu. a literaturi; universale in­ cător pentru faptul că i-ani rea să marcheze întreaga i o dată cu tînăra, care, in J
ţiu ne pune astăzi în faţa Lucrările prezentate sînt cită, desigur, la lectura cea trăit cu mintea trează". omenire, sub negura fas­ ^ anii de şcoală şi, mai \
unui act artistic major. rezolvate în tempera şi goa- mai grabnică, mai cu sea­ însemnările sînt, într-un cismului.. Este, acest jur­ i ales, ca elevă la Liceul l
Aftista este adeptă a tema­ şe, linele cu tuşe largi, mă' avînd in vedere bogă­ fel, paralele, conotaţii, la nal dat luminir la anii se­ ' „Avram lancu" din Brad,
ticii clasice, cu predilec­ dezinvolte, altele calculate ţia aventurii cunoaşterii opera sa „Masă şi putere", nectuţii, un document teri­ îşi împlinea nevoia de \
ţie pentru peisaj şi natură după ordinea texturii unor marelui scriitor englez. Car­ astfel că avem privilegiul bil despre om şi posibilul i frumos, de poezie, citind i
statică. Remarcăm o notă tapiserii (cele din urmă pot tea cuprinde o selecţie de de a pătrunde în labora­ său revers, dar este şi o i şi scriind versuri. Fire exi- ,9/ vefiun. rirc ex/- i
/
fie exotism în unele pei­ constitui proiecte de tapi­ autor a notelor efectuate torul unei somităţi literare zdrobitoare mărturie asupra ţ gentă, Felicia lovănesc a 1
saje, în special în flori : serii). Expoziţia se remarcă din realitatea anilor 1942— a epocii noastre, pentru a forţelor malefice, ale hao­ ţ renunţat cu timpul să mai ^
„Peisaj în roşu", „Metamor­ prin unitate de gîndire şi 1972.. . Trăind în anii teroa- descoperi „incredibile" seis­ sului şi brutalităţii. Tradu­ 1 scrie versuri, punindu-se 1
foza", „Peisaj mov", „Flori tehnică, la care contribuie rej naziste în Germania, me sufleteşti, a vedea „fil­ cerea promptă a „însemnă­ ' în slujba poeziei ca reci- )
roşii", „Muguraşi", „Peisaj mult acurateţea şi prezen­ mai eu seamă această pe­ trele" prin eaî-e s-a decan­ rilor" premiantului Nobel ^ tatoare, cu sensibilitatea ţ
din parcul dendrologic Si- tarea artistică a lucrărilor rioadă istorică interesează tat una din cele mai im- al anului 1981 este încă 1 unui sullet capabil să l
rneria". Nu lipsesc din ex­ expuse, toate acestea con- cititorul în cel mai înalt portante mărturii literare o dovadă a receptivităţii ’ vibreze de emoţie in laţa J
poziţie nici compoziţiile. Iu vingîndu-ne că artista sa grad. Sînt reflexii tulbură­ din veacul nostru. „Era spontane a culturii noastre \ a tot ceea ce este puri- ţ
crări în care artista dove- află pe un drum bun. un toare, ale unei conştiinţe, absolut necesar să găsesc la valorile contemporane, ^ tate, gingăşie, artă. ^
tlcşte putere de sinteză, drum al său în continuă sfîşiate. dar niciodată în- o supapă împotriva presiu­ indiferent din ce parte' a
simţ compoziţional şi raţio­ devenire. frînte. de om şi de scriitor, nii resimţită (...), în urma lumii provin. VIORICA ROMAN ţ
nament cromatic de esenţă ION CIRJOI în vîrtejul celor mai teribile unei anumite interdicţii l
pur feminină, dintre care artist plastic zguduiri soeial-politiee, care proprii, care avea tendinţa EUGEN EVU