Page 53 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 53
kîuii
PftOLETflftl DIN TOATE ŢĂRILE.tlMITI-VĂ DEZARMARE - PACE!
t i* Adunări ale oamenilor muncii consacrate înlăturării
pericolului nuclear, apărării păcii în lume
(lALISMiL „SĂ FĂURIM CU BRAŢE LIBERE OŢEL Şl PÎINE,
SĂ FĂURIM UNELTELE PĂCII"
Peste 5 000 de siderurgişti
Nicolae Ceauşescu, au intrat
din C.S. Hunedoara au par preşedintele ei, tovarăşul ţioneze cu hotărire pentru a
feri generaţiile de azi şi ce
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C ticipat la adunarea consa în conştiinţa popoarelor. le viitoare de ororile războiu
crată luptei pentru dezarma „Asemenea întregii ţări, a- lui".
re şi apărarea păcii in lu răta în cuvîntul său Alexan Cuvinte calde a exprimat
me. Pe panouri puteau li dru Dragola, director gene şi Maria Fazekaş, de la sec
citite lozincile : „Nu vrem ral adjunct al combinatului, ţia proiectare : „Avem ne
bombe, vrem pace !“, „Jos şi noi, cei aproape 20 000 voie de pace, pentru a trans
Anul XXXVII, nr. 8 587 DUMINICĂ, 23 IUNIE 1985 4 pagini - 50 bani armele nucleare, vrem pace de siderurgişti de pe platfor forma ţara într-o grădină
între popoare I", „Vom mun ma cuptoarelor nestinse ale înfloritoare, pentru a ne
ci şi vom lupta, pacea o vom Hunedoarei, ne exprimăm a- bucura de lericirea copiilor
apăra /". Pe alte panouri e- deziunea deplină faţă de în noştri". „Cerem cu hotărire
rau înscrise cuvinte dragi în demnurile înflăcărate ale to să iie oprită cursa aberantă
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA tregului popor român, adre al varăşului Nicolae Ceauşescu, ţiunea, luciditatea, să Iie a-
a Înarmărilor, să învingă ra
conducătorului
sate
iubit
la unirea elorturilor pe plan
partidului şi statului nostru : internaţional pentru înlătura sigurat dreptul suprem al
„Ceauşescu - Pace !“ „Mun rea primejdiei nucleare, faţă oamenilor la viaţă. Vrem ca
să
Se acţionează cu răspundere ia întreţinerea ca — cinstea — omenia — de Chemarea şi Apelul Fron braţele noastre libere pline,
Ceauşescu - România".
plămădească
oţel
şi
şi
Unităţii
Democraţiei
tului
Adunarea a fost deschisă Socialiste, văzînd in această să făurească uneltele păcii,
de secretarul comitetului de iniţiativă o grăitoare mărtu să asigure prosperitatea şi
culturilor şi la recoltatul furajelor partid al combinatului, tova rie de înaltă răspundere pen fqfjcirea generaţiilor prezen
răşul
tru destinele umanităţii, ame
lacob
te şi viitoare" — spunea in
Toplicean,
care
a arătat că manifestaţia si- ninţate de spectrul războiu cuvîntul său oţelarul specia
— Pentru a executa la cele 178 ha cultivate cu cultivate, iar cooperatori derurgiştUor hunedoreni se lui nuclear". ,,Dind glas sen list Grigore Popescu.
timp şi de calitate lucră trifoliene în cultură pură cum sînt Elena Şcrban înscrie în amplele manifes timentelor şi gindurilor celor Cuvinte emoţionante au
rile agricole — arăta Du s-au cosit pînă acum 120 Pucea, Petru Şerban Cris- tări care au loc în această peste 3 800 de femei din rostit în cadrul adunării şi
mitru Julea, preşedintele ha, şi s-au depozitat 580 tureanu, Adam Ştefan, Pe perioadă în toată ţara, con combinat — a spus Magda-
C.U.A.S.C. Hunedoara —, tone fîn. tru Stoica, Margheti Şer sacrate consecventelor ini lena Gabor, preşedinta co STELIAN DENA,
începînd cu această primă La C.A.P. Pcstişu Mic se ban şi Elena Marian şi-au ţiative de pace, prietenie şi misiei de femei — ne adre corespondent
vară ne-am străduit să im muncea pe mai multe fron efectuat şi praşila a Il-a înţelegere între toate naţiu săm femeilor de pretutin
plicăm mai temeinic acti turi. Mecanizatorii Dumi manuală la porumb pe su nile, prin care România şi deni, soţii şi mame, să ac (Continuare in pag. a 2-a)
vul de partid din unităţile tru Ichim şi Sabin Crăciu- prafeţele repartizate.
consiliului nostru în activi nescu executau praşila a Cooperatorii din Mînerău
tatea concretă de pe ogoa doua la porumb. Din cele erau mobilizaţi la prăşitul Minereu, dolomită, talc peste plan
re. Astfel, membrii comite 135 ha cultivate ei îneheia- porumbului, unde mecani
telor şi birourilor organiza seră lucrarea pe mai mult zatorul Ion Sumănaru a e- tone talc de cea mai bu liuc III ; minerii şefi de
Scurtă discuţie cu to
ţiilor de partid, cei ai con de 78 de ha — preciza fectuat praşila a Il-a me varăşul inginer Ioan To- nă calitate. brigadă Iordache Seînteie,
siliilor de conducere din Ileana Radu, inginerul şef canică pe 60 de ha dintre pliceanu, directorul I.M. — Doriţi să evidenţiaţi Gherasim Mureşan, Cos-
fiecare unitate au fost re al cooperativei. Un mare cele 73 de ha prevăzute. Hunedoara. munca unor oameni care tachc Măican, Gherasim
partizaţi pe culturi, cu sar număr de cooperatori se Praşila manuală este, de şi-au adus o bună contri Tecar — de la mină Ghe-
cina de a răspunde direct asemenea, finalizată pe — Mai întîi, tovarăşe buţie la obţinerea acestor lari; Ştefan Năstase şi
director, ce realizări pu
de mobilizarea oamenilor la 55 ha, printre cei mai har teţi raporta în numele materii prime peste plan 7 Nicolae Ambrozie — de
muncă, în vederea execută C.U.A.C.C. nici oameni din sat dove- minerilor din Munţii Po — Bineînţeles. Oame la mina Tcliuc ; la Ceri-
rii în timpul optim şi de dindu-se şi de această dată nii noştri sînt cei care a- şor se remarcă minerii
calitate a întregii game de HUNEDOARA Bruno Palcău, Olimpia Po- iana Ruscăi ? duc zi de zi plusuri în clin brigada lui Gheorghe
lucrări, începînd de la în- tinteu, Eugenia Hărău, — Bune. La sorturi mi producţia de minereuri, Paveloni. Dar este cel mai
sămînţat pînă la strîngerea Gheorghe Toma, Dan niere — 101,3 la sută, la dolomită, talc, materii pri bine să subliniem că în
recoltei. Procedeul şi-a do aflau la praşila a Il-a ma Gheorghe şi Florica Mun- dolomită am obţinut pes me atît de necesare pen tregul colectiv mineresc
vedit eficienţa, întrucît pî nuală a porumbului, sfeclei teanu. te plan mai bine de 35 000 tru economia noastră na al întreprinderii noastre,
nă în prezent, exemplul furajere şi cartofilor. Din La C.A.P. Boş am văzut tone, iar la talc sporul ţională. Pentru buna or indiferent în care colţ din
comuniştilor — care s-au tre ei, aflăm că cei mai o cultură foarte frumoasă depăşeşte 4 000 tone. Nu ganizare a muncii, ingi subteranele Munţilor Po
angajat cu mai mare răs vrednici s-au dovedit a fi de cartofi. Meritul este — mai în prima decadă din nerul Miron Achim şi iana Ruscăi, acţionează
pundere la efectuarea pra- Ştefan Simon, Ioan Bojan, preciza Aurelia Crişan, se luna iunie am obţinut minerul şef de brigadă să-şi îndeplinească cît mai
şilelor, recoltarea furajelor Margareta Dan, Partenic cretarul comitetului de peste prevederile planului Octavian Iancu, care coor bine sarcinile de a creşte
etc. — a fost urmat de ma Negrilă, Elena Lupca, Ga- partid — atît al lui Mircea 103 tone dolomită, iar mi donează perimetrul minier baza de materii prime a
rea majoritate a cetăţeni lenia Blăjan şi Maria MIRCEA LEPADATU nerii de la Lelese şi Ceri- Lelese, maistrul Lăscuţ ţării. (Aron Căta, cores
lor din sate. Ca urmare, Cursan. Din păcate, mai şor au dat în plus 70 Bodea, de la cariera Te- pondent).
pînă la această dată car sînt cetăţeni — Maximilian (Continuare in pag, a 2-a)
tofii au fost rebilonaţi de Lăscău, Ion Damian, Tra- AV/AIW.WW .WAVA A\V.VAmWV.WA .V.V.W. . .*.W.'AVA».W.>/>.M.V.W.W.W.WW.W.W.V*
,
, ,
,
,
două ori pe toate cele 197 ian I-Iaiduc, Ionică Lascău,
ha cultivate, iar praşila Ghcorghe Beler şi Ilie To- Ieri, la Deva a fost inaugurată
manuală este efectuată pe dea — care nu ies la praşi
mai mult de 175 ha. ta lă sau cînd ies, o fac cu
sfeclă furajeră, praşila a mare întîrziere. împotriva ii
două manuală a fost, de a- lor conducerea unităţii şi „SĂPTĂMÎNA CREATEI ŞTIINŢIFICE Şl TEHNICE HUNEDOREKE
semenea, încheiată pe toa a comunei trebuie să apli
tă suprafaţa cultivată. In ce prevederile legii.
aceste zile se execută a Şi la C.A.P. Nandru — Consfătuire pe tema: „Recuperarea Vernisajul unor expoziţii
doua praşilă mecanică la preciza Clara Goţ, preşe
porumb, caro este finaliza dintele cooperativei — re- şi reîolosirea resurselor EXPOZIŢIA NOUTĂŢILOR DIN DOMENIUL
tă pe 500 ha din cele 842 bilonatul II şi praşila a
ha cultivate şi praşila a Il-a manuală la cartofi sînt energetice secundare 44 PROGRESULUI TEHNIC
Il-a manuală, lucrare ce încheiate pe întreaga su
este încheiată pe mai mult prafaţă cultivată. La po Exponatele realizate la
de 700 ha. Deşi vremea rumb, praşila a doua me La Deva a avut loc ieri tivişti de partid şi ai con In organizarea Consiliu
ne-a îngreunat activitatea, o consfătuire pe tema : siliilor populare. lui judeţean de educaţie C.M. Valea Jiului, C.S. Hu
s-a muncit permanent şi la canică este încheiată pe „Recuperarea şi refolosirea La lucrările consfătuirii politică şi cultură socialis nedoara, C.S. „Victoria"
recoltatul furajelor. Din 40 ha din cele 68 de ha resurselor energetice secun- a participat tovarăşul Radu tă, la care şi-au adus con Călan, I.E. Deva, I.R.E.
dare“, care a evidenţiat Bălan, prim-secretar al Co tribuţia Comisia judeţeană Deva, C.M. Deva, I.L. De
rezultatele obţinute în a- mitetului judeţean de de creaţie tehnico-ştiinţifi- va, I.M. Hunedoara, I.M.
cest domeniu de oamenii partid, preşedintele Comi că de masă şi Comisia ju Orăştie, I.P.E.G. Deva,
muncii hunedoreni în at tetului executiv al Consi deţeană a inginerilor şi I.M.M.R. Simeria, I.C. O-
yjj AN DE TRECERE IN CINCINALUL VIITOR \ 111| mosfera de intensă activi liului popular judeţean, ca tehnicienilor, la Sala spor răştie, în centrele de pro
turilor din Deva a fost or
re a reliefat realizările ob
şi
iectare
la
cercetare,
tate creatoare în care în
tregul nostru popor întîm- ţinute, precum şi princi ganizată o expoziţie a nou „M a r m u r a“ Simeria,
pină împlinirea a două de palele direcţii de acţiune tăţilor din domeniul pro G.I.G.C.L. Deva, I.M. Bar
reducerii
în
vederea
Diversificare şi calitate cenii de la Congresul al puternice, în toate dome- mai gresului tehnic, din unită za, I.P.I.C.C.F. Deva, în
partidului, eve
al
IX-lea
niment de excepţională în ţile economice alo judeţu
în industria mică semnătate, care a marcat (Continuare în pag. a 2-a) lui. (Continuare in pag. a 2-a)
începutul unei epoci noi,
revoluţionare în dezvolta
Prin reorganizarea acti tehnice existente, actuala rea economico-socială a
vităţii . de producţie (la în organizare a unităţii' noas României. Ampla manifes
ceputul anului), Secţia de tre permite o diversificare tare, organizată de Consi-
bunuri metalice din Brad ă proceselor de producţie, liuŢ popular' judeţean, a
a primit un nou statut, o lărgirea nomenclatorului de înfăţişat modul în care sînt
altă denumire : Fabrica de produse realizate. Succint, transpuse în viaţă sarcini
la ora actuală, acesta cu
producţie industrială mică prinde mărfuri din grupe le stabilite de Congresul al
şi prestări servicii, aparţi le confecţii textile, umbre XlII-lea al partidului, pre
nătoare de I.J.P.I.M.P.S. cum şi acţiunile întreprin
Deva. Modificarea surveni le, bunuri metalice de uz se în spiritul recentei Ple
tă comportă la rîndul ei o casnic şi gospodăresc, cît şi nare comune a Consiliului
diverse lucrări şi prestări
serie întreagă de alte de servicii pentru popu Naţional al Oamenilor Mun
schimbări, maţ ales în laţie. Toate acestea se exe cii şi a Consiliului Suprem
structura sortimentală a cută în cadrul secţiilor I al Dezvoltării Economice şi
producţiei. şi II, al atelierului de pro Sociale, pentru dezvoltarea
Despre aceasta l-am ru ducţie industrială şi pres bazei de materii prime şi
gat să ne furnizeze cîteva tări servicii, unde, pe lîngă resurse energetice locale.
amănunte pe inginerul Ioan lucrările cunoscute, mai Au participat oameni ai
Faur, directorul fabricii i muncii, cadre de specia
— Rod al măsurilor în DUMITRU GHEONEA litate din domeniul cerce
treprinse în scopul folosirii LIVIU BRAICA tării, proiectării, industriei,
cît mai raţionale a forţei agriculturii şi gospodăririi Aspect din expoziţia nou laţilor din domeniul progresului tehnic.
de muncă şi a dotănlbr .(Continuare în pag. a 3-a) apelor, învăţămîntului, ac
