Page 54 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 54
Paq î DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
DEZARMARE - PACE ! „Săptămîna creaţiei ştiinţifice PENTR
si tehnice hunedorene“
„VREM SĂ CREŞTEM SUB STEAGUL LIBERTĂŢII" DV
„Noi, copiii, născuţi şi posibil război, mai nimicitor să-l punem să producă mi
crescuţi in anii de lumină decii oricare altul, ar nega lioane şi miliarde de kWh e-
ai epocii ce poartă numele insăşi tinereţea noastră, ros nergie, să aducă lumină in
ctitorului ei - Nicolae turile muncii şi proiectele sate, in oraşe, in fabrică, în
Ceauşescu - ne unim glasu noastre de împlinire". şcoli, in casele noastre, să
rile in înălţătoarele mesaje Atmosfera emoţionantă a ne uşureze munca. Noi, das Dl
ale păcii, ale încrederii in mitingului organizat in curtea călii voştri — spunea prol.
viitor pe care Chemarea şi Şcolii generale nr. 2 Haţeg Maria Foarce, sub ochii că 11.30 Teica
Apelul F.D.U.S. le adresea - la care s-au alăturat ş' e- rora creşteţi, vrem să vă ve 11.35 Lum<
• Te lefi
ză popoarelor lumii. Este levii şi cadrele didactice de dem mari, sănătoşi şi fru gliioz
greu de crezut că pot exista la şcoala generală nr. 1 - moşi, demni de ţara in care zbură
pe lume oameni care uită că a lost dată de căldura par v-aţi născut şi v-aţi for 12,40 DLn ■
au lost copii, care uită că ticipării, de sinceritatea cu mat". lui r<
zică i
au copii şi că e nevoie de care pionierii şi dascălii lor Cei peste 1500 de elevi şi 13.00 Albuj
pace pentru ca ei să se poa îşi exprimau adeziunea Io cadre didactice, reuniţi in In p
tă împlini. De aceea ne unim noile iniţiative de pace ale gind şi glas cu ţara, au fă 0 Muzii
popu
glasurile şi noi, elevii din preşedintelui României, la de cut din mitingul pentru pace cuine
acest minunat colţ de ţară, mersurile sale pentru salva de Io Şcoala generală nr. 2 nema
cu copiii lumii şi spunem rea omenirii de o nouă con Haţeg o impresionantă ma balet
răspicat : nu vrem inarmare, flagraţie mondială. „Sintem nifestare de adeziune la po vcntn
lui '
nu vrem planuri de distruge, generaţia ce creştem sub pri litica inţeleaptă a partidu 14,45 Inser
re a vieţii". Cuvintele Alinei virile ocrotitoare ale partidu lui, la iniţiativele in favoa timp
Vasiu, din clasa a Vlll-a B o lui nostru comunist, ale po rea păcii ale ctitorului Româ 15.00 Inchi
Şcolii generale nr. 2 Haţeg porului nostru drag. Vrem să niei socialiste, exprimindu-şi mulu
voinţa intr-o telegramă adre 17.30 fot:
- care cu numai cîteva-imi- ne jucăm şi să invăţăm Iară sată tovarăşului NICOLAE Univ*
nute înaintea entuziastului teama zilei de miine. Vrem CEAUŞESCU, in care se spu Cu prilejul deschiderii ,,Săptămânii creaţiei ştiinţifice şi tehnice hunedorene", Comisia în f
miting de pace organizat aici să creştem sub steagul li ne, printre altele : „Vă asi judeţeană de floricultură a organizat in faţa clădirii Consiliului popular judeţean din mâni
trăise momentele emoţionan bertăţii — mărturisea Bianca gurăm stimate tovarăşe Deva o frumoasă expoziţie floricolă. La proiectarea si amenajarea ei şi-au dat con ne <
te ale ieşirii din pionierat ş ! Bularda din clasa o IV-o a Nicolae Ceauşescu, că ini cursul inginerii Francisca Crislea, dc la sera de flori din Deva, Mircea Covaci de la 19,15 Tclc,
ale predării simbolicei chei şcolii generale nr. 1, iar co mile noastre bal alături de Inspectoratul silvic judeţean, Zoiţa fonia de la I.G.C.L. Hunedoara şi dr. Gabricl Tibori, 19.35 Cînt:
(colc
a succesului colegilor mă lega sa din clasa a Vll-a A, inimile celor ce-şi manifestă de la „Plafar" Orăştie. 20,20 Film
mici — au vibrat adine in Luiza tHarcu, cerea : „Păs voinţa pentru a ajunge la Foto N. GHEORGHIU căpii
inimi. Ele s-au intilnit cu gia traţi Pămintul, apăraţi-l I incheierea unor acorduri me 21.35 Farn
durile Gabrielei Cristeo din (colc
Iubiţi Pămintul aşa cum nite să ducă la Înlăturarea
clasa o X-a B : „Pacea este iubeşti florile, aerul, lăsaţi-l primejdiei nucleare, la înce „Recuperarea şi refolosirea resurse.or 21.30 Tclc
temeiul tuturor inlăptuirilor să trăiască ". Laura Găldean, tarea cursei Înarmărilor pe 22.00 In cil
muh
noastre, a muncii şi străda Luana Haraga din clasele a Pămint şi in Cosmos şi adop
niilor de pe băncile şcolii, Vl-a a celor două şcoli, ca tareaunor măsuri hotărite energetice secundare' 1
din ateliere şi de> pe ogoare. şi profesorii lor Maria Foar- şi imediate de dezarmare, la tele ei de schimb de expe semenoa efectuate vizite de
Socialismul ne-a creat con ce, Veturia Groza şi-au unit reluarea cursului de destin (Urmate din pag. 1) rienţă, de largă aplicabili documentare privind folo 20.00 Tclc
diţii de deplină afirmare, iar gindurile şi glasurile cu sim dere, colaborare şi Înţelege niile activităţii economico- tate practică, s-a constituit sirea biogazului şi energiei - ’O Or iz*
ţi fie
pentru a restitui, prin lapte, ţămintele întregului nostru re internaţională". într-un cald omagiu adus solare, la O.I.R.S.A., C.A.P. - Teza
societăţii ceea ce ne-a dat, popor. „Cerem să fie lăsat sociale, din judeţ, a consu secretarului general al Deva, secţia S.M.A. Deva lor)
murilor de energie, mate
avem nevoie de pace. Un atomul Io locul lui firesc, LUCIA LICIU partidului, tovarăşul Nicolae şi I.T.S.A.I. A 20,55 Peni
rii prime şi materiale, pre pace
„SĂ FĂURIM CU BRAŢE LIBERE OŢEL Şl PÎINE, ocuparea susţinută pentru Ceauşescu, ccl mai iubit POLICROM - '85 21,05 Rom
fiu al poporului român, ca
reintroducerea în circuitul Baci
SĂ FĂURIM UNELTELE PĂCII" productiv a noilor resurse re în cei douăzeci de ani La Casa de cultură din ţară
secundare. de la Congresul al IX-lea, Deva a fost organizată ex telev
(Urmare din pag 1) t o v a r ă ş u l u i NICOLAE vele de la Geneva, prin ca Au mai prezentat comu a determinat desfăşurarea poziţia „Policrom — '85". Gen
CEAUŞESCU, in care se ex re le adresează chemarea de nicări tovarăşii: Gheorghe celor mai profunde trans Expun o diversitate de pro gară
primă adeziunea unanimă a a se depune eforturi susţi Matei, director adjunct al formări revoluţionare în duse, în pas cu ultimele lor)
Gheorghe Angiu, secretarul cocsarilor, lurnaliştilor, oţela- nute spre realizarea şi in Direcţiei agricole judeţene, viaţa economico-socială a cerinţe ale modei, unităţile 21,50 Tclc
comitetului U.T.C. al combi rilor, laminatoriştilor la poli cheierea unor acorduri cores ing. Constantin Naghi, direc României socialiste. clin cadrul Uniunii judeţe 22.00 Tncb
natului, Liviu Ciubuca, loan tica de pace a partidului, a punzătoare, care să ducă la tor energetic la C.S. Hune în deschiderea consfătui ne a cooperativelor meşte mul
Munteanu, loan Mânu, pre secretarului său general. Încetarea cursei înarmărilor doara, Rodica Giurcă, ad rii, care inaugurează Săptă şugăreşti, Ţesătoria de mă
şedintele O.D.U.S. al C.S. Cei prezenţi au hotărit, de pe Pămint şi în Cosmos, o- junct de şef de secţie pla mîna creaţiei ştiinţifice şi tase Deva, Fabrica de în
Hunedoara. asemenea, să trimită mesaje doptarea unor măsuri con nificare, organizare, dezvol tehnice hunedorene, parti călţăminte Hunedoara, în
In încheierea adunării, par guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A., crete de dezarmare, destin tare la Consiliul popular cipanţii au vizitat expozi treprinderea de confecţii
ticipanţii au adoptat textul precum şi delegaţiilor sovie dere şi inţelegere internaţio judeţean, Monjca Milincu, ţiile privind sursele noi de Vulcan, „Vidra" Orăştie.
unei telegrame adresate tică şi americană la tratati nală. preşedinta Comisiei de energie deschise la Sala întreprinderea de tricotaje
creaţie tehnico-ştiinţificâ de sporturilor. Casa de cultu 1 luneci; ara şi altele. Pro DEVA
la Liceul industrial nr. 2 ră, Trustul de mecanizare dusele expuse atestă dez Malaezie
Deva. a agriculturii. Liceul peda — seri
Se acţionează cu răspundere la întreţinerea Acţiunea, pe lîngâ efec gogic Deva. Au fost de a- voltarea impetuoasă pe ca IIUNEDC
re a cunoscut-o industria şi cei
uşoară hunedoreanâ în ul dern, sa
problem!
culturilor şi la recoltatul furajelor EXPOZIŢIA NOUTĂŢILOR DIN DOMENIUL timii ani. etern, sa
"'acâra;
PROGRESULUI TEHNIC event
(Urmate din pag. l) pe ultimele suprafeţe. Du de fiind în mare parte în „ÎNVĂTĂMÎNT - jrvineş
pă ce au încheiat de tăiat cheiate pe toate suprafeţe pă nouă tuturor „Epoca CERCETARE - ŞANI: H
Petrişor, inginerul şef al lucerna de pe cele 8 ha le cultivate. (Urmare din pag. 1) Nicolae Ceauşescu' . Ca-n I
1
cooperativei, care s-a ocu cultivate în cultură pură. Rămase în urmă — cum Demonstrînd forţa şi ca PRODUCŢIE" Răpirea
iembrie)
pat cu răspundere de toate cooperatorii Iosif Andră- recunoştea şi preşedintele multe alte unităţi, demon pacitatea creatoare a mun „Lxpo '85" — deschisă la lumină
culturile, cit şi al mecani şescu, Traian Rădos. Ni C.U.A.S.C. Hunedoara — strează progresul deosebit citorilor, tehnicienilor, maiş Liceul pedagogic din Deva tu ral); \
zatorului Vasile Di tot. La colae Grecu, Nicolae Dră- sînt lucrările de întreţine trilor şi inginerilor din u- — relevă expresiv înnoiri — serii 1
rul); LC
porumb, după ce s-a în goi ş.a, au intrat eu coase re a porumbului şi recolta pe care l-a cunoscut înnoi nităţile economice ale ju le pe care învăţăm in tul hu- şi extrat
cheiat praşila I mecanică, le Ia trifoi, unde au recol re a furajelor la C.A.P Ră- rea procesului de produc deţului, expoziţia se con nedorean le-a cunoscut prin PETRTL.
praşila a Il-a se efectuează tat 12 ha. câştie şi Teliuc. Aici orga ţie în perioada trecută de stituie într-un util schimb integrarea sa cu cercetarea torcsc) ;
Cu i bu
cu prăşitoarele trase de Si în alte cooperative din nizaţiile de partid, condu la Congresul al IX-lea al de experienţă pentru oa şi producţia. Sutele de ex (Muncit
cai. Şi această lucrare este C.U.A.S.C Hunedoara — cerile unităţilor, trebuie să partidului, perioadă înscri menii muncii din cele mai ponate sînt rodul activită Zorro -
încheiată pe mai mult de cum sînl Buituri, Cinciş — intervină energie pentru să în istoria patriei socia diverse domenii de activi ţii cercurilor ştiinţifice, teh- tezat) ;
80 de ha din cele 104 ha am întîlnit o bună mobili mobilizarea oamenilor la liste, sub denumirea scum- tate. nico-aplicative şi de crea are mu
Le r-ri
cultivate. In tarlaua „Ogra zare de forţe la întreţine muncă, în vederea grăbirii ţie tehnică în care sînt cu GURAB
da mare" legumicultoarele rea culturilor prăşi toare şi praşilei manuale la po prinşi peste 59 000 elevi, Pigol <
conduse de Didi Simcria recoltarea furajelor, lucră rumb şi strângerii furajelor REALIZĂRI ÎN AGRICULTURĂ sînt chintesenţa celor 5 000 TIE : C
ţi mi
plantau varza de toamnă rile aferente acestei perioa în cel mai scurt timp. Şl INDUSTRIA ALIMENTARĂ de lucrări pe care pionierii (Flacăr.
si utecijtii le-au prezentat Un d cvs
cultură
In cadrul expoziţiei orga cru. Prin recpndiţionarca a în etapa pe şcoală a con (Dacia]
nizate la S.M.A. Deva, au circa 1030 repere, la nive cursului de creaţie tehni da căli
fost prezentate sugestiv lul unităţilor S.M.A. din că, din care peste 400 au CALAT
de cui
prin panouri grafice, pro judeţ se obţin anual eco fost selecţionate, în faza Horea
duse şi mostre, noile teh nomii în valoare de circa judeţeană. Un loc distinct Runda
nologii folosite pentru îm 15 milioane lei, iar prin în expoziţie îl ocupă reali CHEL.
(Minei
bunătăţirea pajiştilor natu fabricaţia de curele se în zările tehnico-ştiinţifice ale
registrează venituri de peş colectivelor de elevi şi ca
rale, pentru sporirea ran te 8 milioane lei.
damentului în horticultură dre didactice din liceele in
şi la lucrările de îmbună La standurile unităţilor dustriale eu profil minier,
de industrie alimentară au metalurgic, de construcţii,
tăţiri funciare. A fost re fost expuse noi produse din cele agroindustriale,
levată preocuparea în ve realizate în condiţiile precum şi ale cercurilor
derea introducerii de noi gospodăririi judicioase şi caselor pionierilor şi şoi Tini
soiuri de plante în cultură azi, t
valorificării superioare milor patriei. ve râ
şi ameliorarea acestora, ca a materie] prime, e- „Expo ’85" de la Liceul riabil
re sînt menite să asigure nergiei şi combustibilului, pedagogic Deva este expre a intu
sporirea producţiei agrico concomitent cu creşterea sia performanţelor şcolare jumă'
cerul
le şi a randamentelor la u- productivităţii muncii. în şi profesionale ale elevilor rări
nitatea de suprafaţă. cadrul expoziţiei au pre hunedoreni, cei care, în a- dea
cara<
De asemenea, la standul zentat produse întreprinde cest an şcolar, au cucerit ţi te
Trustului judeţean pentru rile de morărit şi panifica la olimpiadele pe discipli ce.
S.M.A. s-au evidenţiat, bu- ţie, de industrializare a ne de învăţămînt şi la con pînă
tens
curîndu-se de o deosebită laptelui şi cărnii, I.L.F., cursurile pe meserii 120 de pul
apreciere, preocupările e- I.P.I.L.F., „Plafar", între premii în etapa naţională. din
xistente în scopul recondi- prinderea viei şi vinului, „Expo ’85“ este rodul cer perj
ţionării pieselor şi suban- precum şi fabrica de bere, cetării tehnico-ştiinţifice şi cup
gra(
samblelor, modernizării flu remareîndu-se strădania e- metodice ale cadrelor di te, 1
La ferma nr. 2 a Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă Gcoagiu se culeg fruc xurilor de reparaţii, fabri xistentă în vederea creşte dactice şi elevilor, care au tre :
tele de la cultura căpşunului, unde se realizează o recoltă de peste 10 tone Ia hectar. cării curelelor multiple pen rii producţiei, bunei folosiri mir
Acesta este rodul • hărniciei unor lucrători ca : Vasilica Chioreanu, Irina Ostaş, Maria Ni- ajuns în etapa naţională cu (M<
culaiciuk, Ana Batiz, Eudoehja îVIarcu, Irina Danciuc, precum şi al altor lucrători perma tru combinele de recoltat a capacităţilor şi diversifi 22 şi, respectiv, 12 lucrări Tuli
nenţi, care au asigurat întreţinerea în bune condiţii a culturii. furaje şi în privinţa auto cării gamei sortimentale a de înaltă valoare, teoreti
matizării proceselor de lu produselor. că şi practică.