Page 55 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 55
Pag. 3
587 • DUMINICĂ, 23 IUNIE 1985
Chiriaşi care pot... multe, chiriaşi care DUmiffiCAL* DUmmiCAL
U TIMPUL
Monumentele Ulpiei
. U3ER nu pot să-şi rezolve problemele
Apartamentul proprietate tar. „Discuţia", pe care o De la copii afli uneori ade
de stat dat în folosinţa ce ceruse conducerea G.I.G.C.L. văruri pe care nu le bănui.
•VIZIUNE tăţeanului îndreptăţit la a- prin rezoluţia pe cerere, se „Şase sute de lei, nenea" - Traiana Sarmizegetusa
ceasta a devenit, graţie purtase. Se indicase să i se n răspunde puştiul. Şase
e
grijii partidului şi statului rezolve omului problema. Nu sute de lei chirie pentru un Capitala Daciei romane, Sar vază. In spatele lor era gale
între
mizegetusa.
înfiinţată
MI NIC A nostru, casa confortabilă a i s-a rezolvat. Cercetînd apartament care e al statu anii 107 şi 110 de împăratul ria. cu bănci de lemn. Stilul
arhitectonic este simplu, ca
milioane de familii din cauzele, aflăm cu stupoare lui I Şi familia respectivă a Traian, a fost ridicată de la racteristic amfiteatrelor pro
început la rangul dc colonie,
a copiilor România. Ultimii 20 de ani că nici nu se intenţiona o primit două asemenea apar purtînd din anul 118 numele de vinciale, care aveau de regulă
un acoperiş stabil.
Imotcca de au însemnat un adevărat rezolvare, pentru că „omul, tamente, ambele închiriate. Colonia Ulpia Traiana Augus In imediata apropiere a am \ Densusului
lan : ,,I\1 icul marş triumfal al tuturor, lo ca pensionar trebuie să se Am verificat la consiliul ta Dacica Sarmizegetusa, de fiteatrului se găseşte cazarma
tor a (color) calităţilor către afirmarea adreseze consiliului popu popular al municipiului prin venind metropolis, în timpul gladiatorilor, clădirea unde a-
ununa cîntecu- prin urbanizare. lar". Cu aceeaşi stupoare tovarăşul Mircea Eloinic dacă împăratului Severus Alexan- eeşlia locuiau şi probabil erau Solistă a ansamblului fol- j
mânesc — mu- există contract de subînchi- der. Acest lucru a însemnat că învăţaţi sa lupte. Intr-una din cloric „Bucura 1 * al Casei ţ
opulară (color) Judeţul Hunedoara a cu aflăm că I.J.T.L. a renunţat a intrat în circuitul marilor încăperile sale s-a descoperit de cultură din Haţeg, Au- *
îrmai. ea |{
a duminical — noscut din plin binefacerile nu demult, în favoarea altei riere. Nu există. O aseme oraşe ale imperiului roman, un frumos mozaic, reconsti rica Hoţea s-a afirmat ca
ră a cin- I
ogram : socialismului în această di unităţi, la un apartament pe nea situaţie este de-a drep fapt dovedit de cercetările tuit şi expus la Muzeul din merituoasă mesageră
ă uşoară şi recţie. Dispunem în prezent care l-a lăsat liber un ce tul o sfidare a normelor e- arheologice care ne relevă e- Sarmizegetusa. Pată in faţă tecului popular liuncdo- l!
cu edificiul descris se găseşte
leii Den- Fi
ară, filme do- tăţean. Cît suflet s-a pus chităţii. Am pornit pe urme xistenţa, odinioară, a unor templu! zeiţei Nemesis, zeiţă a rcan. Născută in şteii Den
itare, pagini ci- de un fond de locuinţe le ei. clădiri şi edificii de importan norocului şi a soarlei, adora suşului, Aurica a deprins
tă sacră sau profană, la fel
ografice vesele, proprietate de stat de peste în rezolvarea cererii lui Io de impunătoare ca acelea din tă, desigur, mai ales de gla de mică, de ia mama sa
versuri, sec- 100 de mii de apartamen nel Urs ? De doi bani spe Locuinţa proprietate indi diatori. De altfel, în Ulpia şi dc la consăteni, cuvin
tclespectatoru- ranţă. Informat mai bine — alte oraşe romane. tele şi melodiile pentru
te, ceea ce a permis să fie viduală a familiei Draia a- Palatul augustalilor. cea mai Traiana Sarmizegetusa s-au
la intervenţia noastră — de
ne ale unui satisfăcute în mare măsură subalterni, cu dimensiunile flată încă în picioare, pe impunătoare clădire ridicată ridicat foarte multe temple în care a fost răsplătită cu
cu
aprecierea
aplauze,
eroic (color) nevoile de locuinţe, precum strada Cuza Vodă la nr. 21 spectatorilor şi spccialişli-
lerea progra- şi de confort. exacte ale problemei, tova a fost trecută în proprieta lor.
răşul ing. loan Pîrvu, tea statului în vederea de MEMORIA PĂMINTULUI HUNEDOREAN
Înseamnă aceasta că pu Locul I şi titlul de Iau- (
AL : Steaua — directorul general adjunct molării pentru sistematizarea rcat a) Festivalului „Sub ?
rsitatca Craiova tem slăbi exigenţa în pri al G.I.G.C.L. şi directorul zonei respective. Prin ieşirea arcuri dc lumini 11 , cîştigalc ţ
îala Cupei Ro vinţa urmăririi modului cum la Ulpia Traiana Sarmizcgc- cinstea diferitelor zeităţi din
ţi. Transmisiu- sînt repartizate, administra platformei Deva a grupului din indiviziune, imobilul de tusa la începutul secolului al Panteonul roman. Sanctuarul la Călan, in 1988, între cei ţ
irectă te şi folosite apartamente a găsit c rezolvare la pro- la nr. 21 a fost fragmentat II-lea e.n. adăpostea cultul zeilor Aesculap şi Hygia, zei
irnal în patru proprietăţi pentru imperial. Acesta avea o im ai medicinel, se ridică în zona
le statului în virtutea ne portantă deosebită în lumea caic este astăzi situată Ime
rea României voilor reale ale populaţiei, care statul a plătit despă romană. Stilul Palatului augus diat peste drum,, faţă în faţă
*> CUM - gubiri totale în sumă de talilor, din • capitala Dacici cu muzeul. Este format din
artistic : „Fiul a normelor eticii şi echită 221 442 lei. O sumă echita traiane, era tipic roman occi mai multe temple care pe
inului** (color) ţii ? Nicidecum. ADMINISTRĂM, dental cu cîleva elemente o- parcursul existenţei lor au cu
ecul muzicii lată un caz al unui ce CUM FOLOSIM bilă pentru o clădire de ve rientale — contraforturile. A- noscut. modificări. O groapă
rotundă, umplută cu resturi
vea două curţi interioare, una
> tăţean îndreptăţit să obţi FONDUL LOCATIV chimea celei pe care urmau mai mare în care era ridicat rezultate din prelucrarea mar
îrnal nă un alt apartament, dar s-o părăsească cei patru o- altarul împăratului şi două murei ne dezvăluie existenţa
lerea progra- AL STATULUI ? cupanţi cu titlul de proprie basilici laterale. Sala de şe unui atelier de pietrărie. unde,
care a fost purtat cam mult tari ai ei, adică Draia ioa- dinţă a ordinului augustali probabil se executau şi repre
pe drumuri. Este cazul lui na-Doina, Draia loan şi so lor avea instalaţie de hypo- zentări figurate ale celor două
LUNI Ionel Urs, pînă de curînd blemă. Este şi logică şi le ţia sa Ioana, Toma Gyorgy caustum, un sistem de încăl zeităţi. Tot în zona respectivă
şofer pe autobuz la I.J.T.L. gală şi lăudabilă. O aştep zire cu aer cald care circula s-a descoperit un cadran so
îrnal şi Draia Maria-Corina. Trei pe sub podeaua susţinută de lar ncterminal expus la mu
autobaza Deva, unitate a- tăm. stiipi. zeu! din comună. Templul lui
it tehr* -ştiin- dintre cei patru proprietari,
parţinînd Grupului întreprin Să vorbim însă şi despre adică Draia loan şi fiica Amfiteatrul Ulpiei Traiana Liber Pater, zeu al fertilităţii
şi al viţei -de vie, adorat ini
r foîU»,, . .c (co- derilor de gospodărie co altfel de cazuri. Obligaţii sa, sfudenta Draia Maria Sarmizegetusa a fost, alături ţial în Italia centrală şi asi
de Palatul augustalilor, edifi
munală şi locativă. Pînă în profesionale ne-au determi şi Toma Gyorgy au pri ciul cel mai de seamă al ora milat cu Dionysos se găseşte
u dezarmare *i curînd, pentru că, îmbol- nat să sunăm la uşile unor mit cîte un apartament şului. In general, amfiteatre în apropierea templelor zeilor
năvindu-se de unele boli de două camere de la stat le aveau un rol deosebit în medieinei. Lui Silvanus, zeu
n-foileton : J.S. ale căilor respiratorii a tre apartamente din blocul A, lumea romană, fiind locul al pădurilor, i s-a ridicat un
unde se desfăşurau spectacole
Premieră pe buit să fie pensionat gra bulevardul Decebal. La orice să se poată muta. Au pri şi jocuri grandioase pentru templu, singurul din imperiu,
aflat aproape de templul ma
Coproducţie a dul II pentru incapacitate apartament trebuia să ne mit apartamentele în decem acea vreme. Cel din Ulpia rc. Lingă acest templu s-a l 20 interpreţi veniţi diu mai t
Junilor din R.D. de muncă. De aceeaşi boa deschidă uşa titularii de con brie 1933/ au încheiat con Traiana Sarmizegetusa. cu o descoperit un atelier de sticlă 1 multe judeţe ale ţării, i-au ’
ană şi R.P. Un- lă suferă şi fiica sa. De tract cu statul. Surprizo nu tracte în martie 1984 şi nu capacitate de circa 5 000 de rie eu zcee încăperi. Tn două V adus consacrarea. Şi cînd ţ
locuri, se număra printre am
Episodul I (eo- ne-a fost mică atunci cînd le-au ocupat nici ia iunie fiteatrele cu capacitate medie. dintre acestea s-au găsit trei , spunem consacrare avem /
locuit, locuiesc intr-un apar ia două din apartamente, în 1985, închiriindu-le altora, Cele mai gustate de public si. respectiv, două cuploare, 1 în vedere „Marele Premiu* ’
tament impropriu pentru loc să ne deschidă titularii fără acte legale. La serviciul erau luptele gladiatorilor, fie fiind astfel relevat clar modul
îrual în care se fabrica sticla la t obţinut ia Festivalul inter- (
doi oameni cu afecţiuni, de contract, au deschis alte de fond locativ de pe plat între ei fie cu animale sălba Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
:lerea progra- tice. Se văd şi astăzi bănci de , judeţean „Aurelia Fătu-Ră- ■
j Cînd era în activitate, s-a persoane. Este vorba de a- forma Deva a G.I.G.C.L. con ţ duţu" de Ia Bocşa (Caraş- ţ
| adresat întreprinderii pen partamentul nr. 3, al cărui statăm „surprindere" cînd piatră -din rîndurile din fată. Prof. GHEORGHE FIRCZAK i Sevcrin). Au urmat apa! t
locuri rezervate cetăţenilor de
tru a i se schimba aparta titular de contract este loan prezentăm această situa 1 o menţiune ta cea de-2 ’
mentul. N-a reuşit acest lu Draia de la sectorul de me ţie. Ciudat. Este serviciul l 1V-» ediţie a Festivalului- ţ
cru şi iată-l acum, pensio care administrează în Deva 7 concurs al rapsozilor, so- «
canizare al Complexului DIN TOATĂ LUMEA ţ liştllor vocali şi instrumen- *
nat medical, bătînd pe la C.F.R. Deva şi soţia sa, pen fondul locativ proprietate de ( tişti „Pe deal Ia Teleormă- ţ
uşi să i se rezolve şi lui a- sionară şi de apartamentul stat şi are obligaţia să ştie • Poliţia italiană a ares Balzarani a iost de mai / nc!“, în decembrie 1983, o I
ceastă problemă. Nu cere în tot momentul cine ocupă
Sandokan tigrul cu nr. 11 unde este titulară tat la Roma pe Barbara multe ori judecată in con 1 diplomă şl p r e m i u l /
(Patria); Eboii un apartament mai spaţios, fiica lor, Maria Draia, stu apartamentele statului. Balzarani, terorista „cea tumacie şi condamnată la ( U.J.C.A.P. Ialomiţa la Fes- ş
? l-II (Arta); nici unul în zona centrală. Ne-a mai interesat dacă
.HA: Aii Baba dentă cu domiciliul tempo timp de un an şi jumătate de mai căutată“ in ultimii ani închisoare pe viaţă. împo i tivalul iiiterjudeţean „Floa- l
de boţi (Mo- Tot în Micro 15, dar mai rar în altă localitate. La am de către autorităţi, infor triva ei au iost emise 13 > rea dc pe Bărăgan*. Şi ?
A) ; O simplă bine orientat spre soare. A- bele apartamente ni se spu cînd clădirea de la nr. 21 mandate de arestare. ţ palmaresul succeselor cu ţ
de timp (Mo- ne : „Ştiţi, noi sîntem chi a fost trecută în proprieta mează agenţiile United
B) ; Ziua Z tît a cerut, indreptăţit a ce tea statului, dar e în con Press International şi France ţ care Aurica Hoţea se \
Polit-i' 1 ' au de- rut, dar n-a obţinut. Pentru riaşi în acest apartament. Presse. • Explozia unei bombe înscrie in rindurile inter-
Vrta - steiul Proprietarii stau încă în casa tinuare locuită de foştii pro pe aeroportul din Frankiurt .. _______________ _ t
ţ preţilor cintecului popular
lor) ; -TRO- aceasta, din postura sa de lor de peste drum". Chiriaşi prietari, se plăteşte ceva Membră a organizaţiei
:ky II (Paring); pensionat medical s-a adre chirie. Nu se plăteşte. Doar extremiste autointitulate pe Main s-a soldat cu l hunedorean poate continua. (
me (Unirea) ; sat conducerii G.I.G.C.L. Ce la chiriaşi ? E drept, legea moartea o trei persoane şi i Aceasta e Aurica, mun- l
cioarelor (7 No- permite subinchirierea spa pe cele trei apartamente da „Brigăzile Roţii", Barbara 1 citoarc la I.P.I.L.F. Haţeg, ’
LUPENI: O rerea sa — cu rezoluţia „dis ţiului rămas excedentar, dar te de stat se plăteşte o chi Balzarani este acuzată in rănirea a 20, informează ţ pe care azi o vom aplau- \
etajul X (Cul- cuţie" - a fost trimisă plat rie totală de 546 lei. Cît se agenţiile Associated Press
r
LCAN: Străinul formei Deva, sectorul fond în anumite condiţii p evăzu- special de a ii participat şi Reuter, citind surse ofi i da cu prilejul închiderii t
I-ri (Luceafă- te. Familia respectivă însă o încasează ?... direct in 7978 la răpirea 1 Săplăminii politrco-cduca- 7
EA : Jandarmul locativ al grupului. Am a- închiriat două apartamente Cine a încuviinţat, fie şi ciale vest-germane. Potrivit i live şi cultural-artistice I
eşlrii (Minerul); juns şi noi, pe urmele ei, şi, ulterior, asasinarea fos primelor estimări, explozivul 1 „Prag dc plămădire a isto- »
Lişca (Munci- ale statului in întregime. în tacit,- asemenea „aranjamen tului lider democrat-creştin l rici romăneşti“ t manifesta- i
ANINOASA : acolo. Am ajuns şi sesizaţi trebăm un puştan mai răsă te ?". N-am reuşit să aflăm. a Iost disimulat in baga I re aflată la cea dc-a X-a 7
salamandrelor de Ionel Urs că cererea lui rit de la unul din cele două Poate află cei în drept. italian Aldo Moro, iar in jele unuia dintre călători. ţ ediţie pe care o găzduieşte i
;sc); URIC A NI: 1982 la răpirea generalu De asemenea, explozia a 1 oraşul Haţeg. 7
îeriile r-U (Rc- nu -se mai găseşte. Am gă apartamente : „Cită chirie
JRAD : Iubirea sit-o. Era uitată intr-un ser plăteşte tăticul tău aici ?". ION CIOCLEI lui american James Lee produs importante daune | PETRE FÂRCAŞIU |
•. fet-o — serii- l Dozier. materiale.
(Steaua roşie) ; l 4
UZA : Afacerea
incrul); OTlAŞ-
°ţuri pe inâl- Diversificare si calitate
tria) ; Galax 9
jeoagiu-bai : < • Corespondentul nostru, condus de inimosul Gheor-
ndva (Casa de în industria mică * Arou Căta, din Hunedoara, ne ghe Pantilimon : la Cimpina a judeţului. După cum ne
spunea, „din vechea gardă 11
IA TEC,: Horea informează că „numai in şi Piteşti, unde au avut Ioc mai fac parte Marta Tămaş,
RAZI : Logen- I luna mai a.c., siderurgiştii cele două etape de calificare Ana Petru, Lucia Costina,
lui singuratic: (Urmare din pag. 1) — Să concretizăm, tova — Răspunzînd cerinţelor 11 diu marele combinat — Erou pentru finala campionatului losif Holmic, Virginia David,
'.iua Z (Casa ai Muncii Socialiste, au de republican de radiogoniome- Maria GUilca, Aluna Indricş,
; SIMERIA : răşe director, ce produse se pieţei am executat 10 mo I păşit sarcinile prevăzute la tric, din 24 de radioamatori Ileana Poszler, Virgil Ghi-
reşul) ; ITJA : realizăm diferite jgheaburi, realizează în prezent şi ce dele noi de articole şi vom * producţia marfă cu 16 862 000 hunedoreni s-au calificat ghlrtu... Toţi lucrători har
6-a (Lumina): burlane, plase de sîrmă, noutăţi sc întrevăd pentru mai introduce în curînd lei“. ţ Zeţarul Aurel Matei, pentru finală... 22 ! • D.J.P. nici şi astăzi in v unitatea
Valul verde |
alte prestaţii. următoarele luni ale anu încă trei produse, în serie de la Tipografia Deva, cu o Tc, IIuncdoara-Dcva ii în- unde şi-au început munca.
| — Cum s-a adaptat co lui ? largă, precum şi altele pînă ' vechime de 38 de ani în pro- cunoştiinţează pe cititorul Frumoasă statornicie ! • Ci
I fesic, dă zilnic formă eon-
titorii ziarului nostru, care
nostru Nicolae Matei că „ce-
lectivul la noul gen de ac — Producem mai multe la sfîrşitul anului. ' cretă cuvintelor. „Uneltele 11 cumpără zilnic „Drumul so
tivitate şi cum este utiliza modele de truse pentru lu — în încheiere vă rugăm ' sale de lucru : 11 casete de cialismului 11 de Ia chioşcul
tă dotarea tehnică a fabri crări practice în şcoli — să nominalizaţi rezultatele I litere, cu cîte 114 celule — nr. 32 din Călan, solicită
* deci, 1584 celule, fiecare con-
semn tipografic ! — şi... mli- Reiiiember
cii ? traforaj, dujghcrie, iăcă- obţinute de colectivul fa J ţinînd o literă sau un alt creşterea numărului dc zia
— Producţia n-a stagnat tuşerie, fizică-distractivă, bricii, în perioada trecută re ce se repartizează acestui
chioşc. Difuzarea presei este
-
nici o zi. Totul s-a preluat modelaj, croitorie, toate din an, şi pe cîţiva dintre * nilc sale harnice ! • Suite pe fază 7 • O întrebare pen
•obabil pentru ' de dansuri populare, scenete, tru comerţ : dacă al un as
e 1985 : Vre- din mers. Desigur au fost cu numeroase piese compo principalii lor autori. | emoţionante recitări dc poc- pirator (de pildă marca „A-
i cu cerul va- greutăţi, mai sînt încă în nente, care pot fi utilizate — Ne-am depăşit planul * zii patriotice, toate intr-un rerca rămîne in evidenţă, jax 11 ) şi se sparge capacul
ima jumătate pregătirea profesională a nu numai la activităţi prac la producţia marfă indus-, J ' spectacol MARE prezentat uimind a fi aprobată con dc plastic, Ia care sc ra
ii. In a doua de... 47 copii de la Grădiniţa form prevederilor... 11 . încăl cordează furtunul de absorb
intervalului personalului muncitor, lan tice şcolare, ci şi la lucrări trială şi fizică cu aproape cu program prelungit nr. 6 zeşte, răceşte un asemenea
■zenta înnou- sarea în fabricaţie a pro mai mici din gospodării in 2 la sută, iar la producţia J Deva. Felicitări micilor ar răspuns ? Nu se precizează ţie, chiar trebuie să arunci. n
ite şi vor că- duselor, aprovizionarea teh- dividuale. De asemenea, globală cu circa 4 la sută. tişti şi „regizorilor 11 Paras- • Gheorghe Dan din satul aspiratorul ? ® Gheorghe O-
• vor avea şi nico-materială. Cu toţii însă * cliiva Lucăcel, Aurelia Cer- Nojag, comuna Certeju de laru, mecanizator în cadrul
aversă înso- confecţionăm umbrele de In continuare ne vom mo J cea şi Maria Scvccnco, care Jos, a predat pină acum la formaţiei ce deserveşte A.E.I.
rcări electrl- sîntem conştienţi de răspun grădină şi de plajă pliabi biliza mai hotărît în mun I se numesc, pe bună drepta- llia, are obiceiul să lipseas
a sufla slab derile sporite ce ne revin le, executate din materiale că, îneît să amplificăm 1 (C, EDUCATOARE ! « La stat 2 000 I lapte de vacă • că dc Ia lucru cînd nici nu
lerat cu in- şi ne străduim să le facem uşoare, într-o bogată pale realizările de pînă acum, ' întreprinderea de utilaj mi In oraşul Vulcan, Ia parte te aştepţi. Recent, a lipsit
>late în tim- nier Petroşani s-au aplicat rul blocului C 31, a fost iarăşi trei zile, fără să anun
predominînd faţă cît mai bine. Ne pre tă eoloristică, iar din surse să încheiem anul cu im ' in acest an în producţie deschisă o nouă unitate ţe pe nimeni • Cantina con
;i vest. Tem- ocupăm de completarea do locale — articole din texti portante depăşiri la toţi in J niai multe idei tehnice ale prestatoare dc servicii, a- structorilor hidrocncrgeti-
nime vor £i tării tehnice, adaptarea u- le, lemn, metal, sacoşe de dicatorii de plan, la toate I oamenilor muncii, care şi-au parţinătoare Cooperativei cicni ai brigăzii nr. 1 — Os
tre 8 şi 13 ' dovedit din plin eficienţa. meşteşugăreşti „Straja 11 Lu- trov, din cadrul A.C.H. Pă-
mai coborl- nor utilaje şi instalaţii la piaţă, uşi, rafturi cămară, sortimentele. între cei mai ' Cea mai recentă : un agre- peni : „Croitorie pentru băr clişa, este condusă de Roza
maxime în- specificul produselor care porţi, panouri metalice, harnici lucrători ai noştri I gat pentru găurit, folosit la baţi şi femei 11 , condusă de Vincze. Condusă, dar nu ori--
? grade. Di- le realizăm, de execuţia roabe şi altele. i-aş evidenţia pe maistrul ' construcţia complexelor me- Emil Filip o Ştefan Botiei, cum. Foarte bine. Aici oa
)lat ceaţă.” Marionrn | s canizate o Un succes deo şeful oficiului poştal din menii sint întimpinaţt zilnie
le serviciu : S.D.V.-isticii necesare, de — La confecţii textile Aclam Marian, sebit an obţinut recent, ra- Brad, a împlinit de curînd cu mîncarc bună, cu servire,
k). continua pregătire şi. per cîte modele s-au introdus David, loan II Faur, Liviu ^ dioamatorii din lîadioclubul 34 de ani de cînd lucrează ordine şi curăţenie — exem
fecţionare a forţei de mun- în- fabricaţie, în această Bogloa, Mihai Plic, Trainn j judeţean Hunedr.ara-Deva, la această unitate de frunte plare.
- că. scurtă perioadă de timp ? Barba şi mulţi alţii.