Page 57 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 57
V iz it a o f ic ia lă d e p r ie t e n ie in R e p u b lic a
S o c ia lis t ă R o m â n ia a p r e ş e d in t e lu i
! «I R e p u b lic ii M a lt a , A g a t h a B a r b a r a
i Elena Ceauşescu, pre-
iLa invitaţia tovarăşului se f]inW . RormWiniî Mnitn tu ? °. vizită oficială d»
S O C I A L I S M U L şedinţele Republicii Soda- ? edintcle ^publica Malta, în pcrioacla 0 10
'„
Nicoiae Ceauşescu, pre-
prietenie în ţara noastră,
_ iulie
Agatha Barbara, va efcc-
i 5.
iiste România, şi a tovară-
98
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAP y HUNEDOARA AL P C. ■ DEZARMARE - PACE!
Şl AL C0 Al S I L I U L U I m U L A R J U D E Ţ E A N
2
Adunări populare în localităţile judeţului
Anul XXXVII, nr. 8 591 VINERI, 28 IUNIE 1985 4 pagini — 50 bani HUNEDOARA. „NU VREM CA VIAŢA SĂ DISPARĂ DINTR-O
EROARE APĂRUTĂ PE RADARE !"
Vizita de lucru a tovarăşului sub Cetatea de Foc, numele ritatea patriei scumpe. In nierilor, al organizaţiei pio-
nicipal
alti oameni ai
păstrată
care
este
inima şi sulletul celor peste
in
memoria multora dintre noi 10 000 de participanţi vi muncii.
neţărmuri
brează
dragostea
,,Ne
Nicoiae Ceauşescu în întreprinderi Hunedoara socialistă, a cu tă faţă de cel mai de sea ment hotăritor intr-un viaţa
aflăm
mo
noscut ieri, 27 iunie 1985, at
pentru
mosfera fierbinte a marilor mă fiu al naţiunii noastre, planetei - arăta în cuvin-
angajări pentru linişte şi tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, tul său, Vasile Faur, zidar
industriale din Capitală pace pe Pămint. La orele hotărirea unanimă de a da la I.A.C.R.S. Hunedoara. Noi,
amiezii, coloane nesiirşite de
glas,
de
Întregul
alături
oameni — siderurgişti, con popor, adeziunii ferme iată cei care ştim cit de preţioa
şi
liniştea
este
să
pacea
T o v a r ă ş u l Nicoiae Aducînd secretarului ge ra, care dispune şi de do structori, mineri din Poiana de noua iniţiativă de pace
Ceauşescu, secretar general nerai al partidului, în tarea tehnică necesară, iar Ruscâi, reprezentanţi din a conducătorului iubit pentru a construi viitorul lu
al Partidului Comunist Ro numele tuturor oamenilor activitatea de concepţie să cele mal tinere industrii ale minos al patriei, spunem cu
mân, preşedintele Republi muncii de la „Griviţa Ro se desfăşoare unitar, în ca oraşului, tricotajele şi Încăl De la tribuna marii adu putere NU armelor de orice
cii Socialiste România, a şie", un'vibrant omagiu şi drul centrului de cerceta ţămintea, din toate cartie nări au rostit cuvinte de a- lei, NU războiului devasta
efectuat, joi, o vizită de lu cele mai calde mulţumiri re—proiectare al unităţii rele municipiului şi din satele dincă emoţie şi simţire, ex- tor !". Medicul Ioana Mihu,
cru în întreprinderi indus pentru înaltele distincţii a- coordonatoare. limitrofe — s-au îndreptat primînd sentimentele de pace
triale din Capitală. cordate, directorul între Vizitarea unor secţii im ca un fluviu viu spre pla ale colectivelor din care iac de la Spitalul municipal
Această analiză a avut ca prinderii, inginer Stelian portante din cadrul între toul din faţa casei de cul Hunedoara — ctitorie a Epo
obiectiv examinarea stadiu Necula, a relevat modul în prinderii a pus în eviden tură. Braţe virstnice şi tinere parte, tovarăşii Gheorghe cii Nicoiae Ceauşescu —
lui îndeplinirii sarcinilor de care se înfăptuiesc indica ţă preocupările colectivului purtau pancarte cu chemări Dirle, preşedintele consiliu arăta : „Luptăm pentru a
plan pe acest an şi pe în ţiile primite la vizitele an de muncitori şi specialişti la lupta pentru pace şi înţe lui municipal al sindicatelor,
tregul cincinal, identificarea terioare. de la „Griviţa Roşie" pen legere între popoare, inscrip apăra sănătatea şi viaţa se
de noi posibilităţi de sporire Dialogul secretarului ge tru extinderea tehnologiilor ţii de dragoste fierbinte faţă Nicoiae Dristaru, maistru menilor noştri, veghem la
şi diversificare a produc neral al partidului cu spe moderne de fabricaţie. To de secretarul general al miner la E. M. Ghelari, vigoarea naţiunii noastre
ţiei, de ridicare a nivelului cialiştii prezenţi a prile varăşului Nicoiae Ceauşescu partidului, tovarăşul Nicoiae Ştefan Olaru, m a i s t r u socialiste. In această epocă
tehnic şi calitativ al pro juit studierea aprofundată i-au fost prezentate în a- Ceauşescu, Erou al Păcii la uzina nr. 6 din com
duselor şi, pe această ba a problemelor privind rea cest cadru o serie de pentru întreaga umanitate. binatul siderurgic, Rodica ce s-a înscris in istorie cu
ză, stabilirea de soluţii lizarea unei sisteme com metode brevetate ca inven Tovarăşul Eugen Avram, pre numele secretarului general
pentru modernizarea conti plexe de utilaje tipizate ţii şi aplicate în construcţia şedintele Consiliului muni Cojocaru, secretar al comi al partidului, t o v a r ă ş u l
nuă a fluxurilor, a tehno pentru presarea la rece şi de utilaje tehnologice pen cipal al F.D.U.S., a deschis tetului de partid de la în Nicoiae Ceauşescu, grija faţă
logiilor de fabricaţie, spo la cald a metalelor, eviden tru rafinării, chimie, meta impresionanta adunare con treprinderea de tricotaje,
rirea eficienţei întregii ac ţiind ca sarcini prioritare lurgie, energetică. Au re sacrată păcii, arătind că de om a fost ridicată la
tivităţi economice. în acest domeniu asimilarea ţinut atenţia,' în acelaşi focurile Hunedoarei socia Sidonia luga, s e c r e t a r rangul de politică de stat.
La întreprinderea de u- de linii tehnologice com timp, tehnologiile moderne liste sînt, ele insele, sim al Comitetului municipal De aceea, ne exprimăm din
tilaj chimic „Griviţa Ro plexe, maşini speciale, de sudură. bolul păcii şi liniştii, al crea U.T.C., Graţian Ordean,
şie", unitate distinsă re precum şi asigurarea ma Dată fiind experienţa ţiei paşnice, pentru prospe preşedintele consiliului mu- (Continuare in pag. a 3-a)
cent cu „Steaua Republicii triţelor pentru toate tipu bună cîştigată de între
Socialiste România" şi înal rile de prese şi operaţii de prindere în producerea ţe
tul titlu de „Erou al Mun deformare plastică. vilor cu aripioare pentru
cii Socialiste", mii de mun T o v a r ă ş u l Nicoiae răcitoarele cu aer, tovară
citori, tehnicieni şi ingineri Ceauşescu a indicat ca rea şul Nicoiae Ceauşesqu a Minunatele maşini pentru adincurile miniere
au făcut tovarăşului lizarea programului de asi cerut ca „Griviţa Roşie" să
Nicoiae Ceauşescu o pri milare a noilor utilaje să extindă fabricaţia acestora
mire entuziastă. fie coordonată de întreprin la' nivelul necesarului eco- * 1 se construiesc la... înălţimea marilor răspunderi
Discuţia cu factorii de derea cu ponderea cea mai
răspundere din acest im mare în fabricarea acesto (Continuare în pag. o 4-a)
portant sector al construc întreprinderea de utilaj septembrie 1982, secretarul eu circa 12 la sută.
ţiilor de maşini, cu spe minier Petroşani — locul general al partidului, tova — Se ştie, tovarăşe di
cialiştii din domeniul cer Transmisiune directă la posturile ales, cu mulţi ani în ur răşul Nicoiae Ceauşescu. rector, că I.U.M. Petroşani
cetării, proiectării şi pro mă, de Brâncuşi pentru Am primit indicaţii con — ca principal furnizor de
ducţiei a început în ca de radio şi televiziune construcţia segmentelor crete privind organizarea utilaje şi echipamente pen
drul unei expoziţii, unde metalice din care se com mai bună a activităţii în tru unităţile miniere din
au fost înfăţişate stadiul Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Gorj a pune „Coloana fără sfîr- noile spaţii de producţie, Valea Jiului — trebuie să-şi
realizării sarcinilor de plan tovarăşului Nicoiae Ceauşescu, secretar general al şit" — a cunoscut în ac modernizarea tehnologiilor sporească în acest ultim an
pe anul în curs, preocu Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii tualul cincinal o dezvolta şi reproiectarca - unor pro al actualului cincinal con
pările colectivului. pentru Socialiste România, astăzi va avea Ioc Ia Rovinari o re impetuoasă. Spaţiile duse de bază. Ni s-a trasat tribuţia directă Ia dubla-
traducerea în viaţă a pro adunare populară pe care posturile de Radio şi Tele pentru producţie aproape
m E
gramelor de modernizare viziune o vor transmite 'direct, în jurul orei 17,30. s-au dublat, iar capacita [rnr El
1
a fabricaţiei. 1 ,i
tea profesională a construc ILoi UL AN DE TRECERE Rl CINCINALUL VIITOR]
T 1
torilor de maşini şi echi
) pamente miniere — porni rea producţiei de cărbune
OAMENI Al MUNCII DIN ECONOMIE, tă de la acea vocaţie au sarcina să reducem consu cocsifieabil, obiectiv formu
tentică pentru construcţiiile murile energetice şi de ma
C E T Ă Ţ E N I ! de artă .şi complexe — a teriale, să realizăm utilaje lat de secretarul general
căpătat noi trăsături cali miniere cu calităţi funcţio al partidului. Care sînt, deci,
Fiecare kilowatt-oră, fiecare sursă de energie şi combustibil tative. nale deosebite, mai ales realizările fizice pe peri
pentru asigurarea unei ma oada care a trecut din
trebuie folosite cu maximă chibzuinţă pentru nevoile stricte ale — Practic — ne-a decla nipulări mai uşoare în sub 1985 ?
rat Iosif Kelemen, direc
economiei, trebuie responsabil gospodărite şi sever economisite ! torul întreprinderii — am teran. Pornind de la acest — Sîntem conştienţi .că
făcut un adevărat salt ca preţios îndrumar de lucru, trebuie să oferim din ce
(Din HOTĂRÎREA—CHEMARE a Plenarei comune a Consiliului Naţional al Oame litativ după vizita de lu împreună cu proiectanţii în ce mai mult elementele
nilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale). utilajelor noastre, am reu necesare mecanizării opera
cru cu care ne-a onorat, în
şit să reducem cu 7 la sută ţiilor tehnologice din sub
materialele utilizate la teran. Ne-am mobilizat şi
complexele mecanizate, am reuşit ca în perioada
care. a trecut din acest an
combinele de abataj şi in
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA stalaţiile de perforat. Tot să punem la dispoziţia mi-
ii? odată, cantitatea de ener
gie consumată pentru rea MARIN NEGOIŢÂ
La întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor— lizarea lor, în noua con (Continuare în pag. a 3-a)
strucţie, a fost micşorată
să fie folosită fiecare oră bună de lucru A u în c e p u t s e c e r iş u l o r z u lu i
In unităţile din Consi lucrărilor de întreţinere a manei şi a gîndacului din realizîndu-se pe o suprafa
liul unic agroindustrial Că- culturilor prăşitoare şi, de Colorado. S-au executat, ţă de 720 ha. întreţinerea Urmărind îndeaproape starea lanurilor deorz, ieri,
lan lucrările din! campania asemenea, spre strîngerea de asemenea, două praşi- manuală a porumbului este eînd au fost create condiţii bune pentru seceriş, la
de vară se desfăşoară cit mai grabnică, transpor le mecanice şi manuale pe înaintată la cooperativele C.A.P. Vcţcl a început recoltatul acestei culturi care
sub imperativele sublinia tul şi depozitarea furaje suprafaţa cultivată cu sfe agricole din Bretea Strei, ocupă G0 de ha. La brigada Mintia au intrat în lan
te de tovarăşul Nicoiae lor. Sc acţionează cu răs clă. în aceste zile se mun Ruşi, Şuierai şi altele. Mai combinele conduse de Lucian Bobaru, Gheorghe Rusu,
Ceauşescu, secretarul gene pundere, folosindu-se fe- ceşte peste tot la. întreţi : sînt însă -suprafeţe mari de Ionel Urs şi Florin Buştca, iar transportul recoltei îl
ral al partidului, la ple prăşit la unităţile din Strei asigură Aurel Cătălina şi Alexandru Maticş.
nara lărgită a Consiliului (circa 100 ha), Bo.şorod (a- In flux cu recoltatul sînt organizate şi lucrările de
Naţional al Agriculturii, C.U.A.S.C. CĂ LAN proape 150 ha), Vîlcele (70 eliberare a terenului de paie, în vederea efectuării
Industriei Alimentare, Sil ha), Nădăştie (80 ha) ş.a. cu operativitate a arăturilor şi însămînţării culturilor
viculturii şi Gospodăririi restrcle dintre desele ploi nerea culturii de porumb. în aceste localităţi' organi duble.
Apelor. In majoritatea u- căzute în ultima vreme. Pînă în prezent, din cele zaţiile de partid, consilii
nităţilor agricole eforturile Ca urmare, s-au efectuat 1 748 ha semănate, au fost le de conducere ale coo-
cooperatorilor, mecaniza două praşilq pe cele 305 ha prăşite mecanic 1 645 ha, De aşcmenca, au mai început secerişul orzului şi
torilor şi specialiştilor şînt cultivate .cu .cartofi, . ş-au iar manual 1194 ha. A în TRAIAN BONDOR cooperativele agricole din Geoagiu, Rapoltu Mare, şi
orientate spre efectuarea în aplicat două tratamente pe ceput şi cea de a Il-apra- alte unităţi.
cele mai bune condiţii a toată suprafaţa, împotriva silă mecanică, ' lucrarea (Continuare in pag. a 3-a)
