Page 58 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 58
Pag. V DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 59
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU PENTR 1
■ ■ ■ ' . . ' ■ ■ ■ ■ : ■ : ■ - : ■ ■ ■ ; a » ■ , v ; ' : DV.
epoca marilor împliniri socialiste
Iu jurul
Traus -
de la
Industria uşoară - prezentă tot mai activă pe meleagurile hunedorene Adun'
prilei'
de Iu»
lui v'
in
2(1,00 Teici
Cei 20 de ani care ou Mamelor, soţiilor, fiicelor confecţii din Vulcan - 1979, Alături de mineri, oţelari, Zilnic, lingă tonele de dicaţia expresă a secreta 20,20 Aciua
trecut de la Congresul al minerilor, siderurgiştilor, a Ţesătoriei de mătase din furnalişti, laminatori, con cărbune, minereu, oţel ale rului general al partidului nomic
Lur.,,..
IX-lea al ^partidului, adu constructorilor li s-au creat Lupeni - 1982. structori, forestieri, energe- Hunedoarei, lingă kilowaţii nostru. 20.35 nit ş
naţi în cartea de aur a Ro astfel condiţii de încadra Astăzi, în anul in care ticieni, chimişti, lucrători Io de energie electrică, se a- Expoziţia „Policrom ’85" de idi
mâniei sub denumirea „E- re în muncă, prin intrarea cinstim împlinirea celor căile ferate, in unităţile daugă ţesături de mătase, deschisă in „Săptămina 20.50 Amfit
poca Nicolae Ceauşescu", în funcţiune a Ţesătoriei de două decenii de cind în nou create muncesc mii de tricotaje de lină şi tip lină, creaţiei ştiinţifice şi tehnice 21.35 „Epoc Efigii
au însemnat şi pentru stră mătase din Deva - în 1974, fruntea partidului şi statu alţi muncitori din cele mai încălţăminte pentru copii, hunedorene" cuprinde un 21.50 Tcleji
bunul meleag hunedorean, a Fabricii de încălţăminte lui se află cel mai iubit fiu diverse domenii ale indus femei şi bărbaţi, confecţii mare număr de exponate,
cunoscut înainte doar prin din Hunedoara — 1976, în al poporului, t o v a r ă ş u l triei uşoare. 10 700 de oa din blană, multe altele. Este rod al căutărilor colective
cărbunele, minereul şi o- treprinderii de tricotaje Hu Nicolae Ceauşescu, econo meni duc astăzi mai depar rodul activităţii celor ce lor de oameni ai muncii
ţelul său, un nou destin nedoara - 1978, a celei mia judeţului Hunedoara te şi mereu mai bine fai muncesc în noile unităţi, din industria uşoară a ju
muncitoresc - industria u- similare din Petroşani în a- se prezintă mult diversifi ma industriei uşoare hune ridicate în anii „Epocii
şoară. celaşi an, întreprinderii de cată, au apărut meserii noi. dorene. Nicolae Ceauşescu", la in deţului nostru.
BUCURE
dioprogran
6.30 La o
agricultură
să ncîntîrz
CONFECŢII „DE VULCAN", pierdere ;
nai; 7,30 R
Apărută de puţin timp pe harta industrială a mărilor l
j-udcţului nostru, întreprinderea de confecţii Vulcan Nicolae Ci
nul Îndop
s-a impus rapid prin calitatea deosebită şi diversi 6.00 RcvisI
tatea produselor, prin înnoirea lor permanentă, prin Curierul r
dinamica realizărilor productive. Numai în ultimii Buletin de
pundem
doi ani ai actualului cincinal volumul producţiei mar 10.00 Bule'
fă a crescut ,cu 20 la sută, productivitatea muncii cu Ştiinţa si
14 la sută, cantităţile de confecţii textile cu 20 la sută, tlas l'o lei o
dul, inima
iar gradul de înnoire cu „sută la sută" ! Practic, nici lctin de şt
un reper care se fabrica în 1983 nu mai este acelaşi să ştiu; 11
12.00
în prezent. Tot ce se produce este nou, poartă sem Litera si Bulcli
nătura de prestigiu a creaţiei colective. Motive pen 12.30 Din <
tru căre beneficiarii externi solicită tot mai mult Ţ....ij 12,i!
( V-idio-'
confecţiile „de Vulcan" I
1. via 3‘
Cili»; ic, <
ştiri; ig,05->
• Personajul principal al expoziţiei industriei culori (mov închis şi mov deschis) odihnitoare, cu pli tru toţi tu,
temporalii'
uşoare hunedorene a fost... noul ! Un mic argument, scuri pe corsaj. Ceauşescu
MEŞTEŞUGARII - OAMENII de la Fabrica de tricotaje Petroşani: în 1983 au fost • Nincla, Flavia, Oneşti şi Pronietcu sînt denu Coordonate
create 297 articole noi, în 1981 — 350, iar în 1985 — mirile unor produse „de ultimă oră" realizate de Ţe- 17.00 Bulcli
PREZENtULUI SI VIITORULUI 400 ; gradul de înnoire a producţiei este, în fiecare satoria de mătase Deva din materie primă indigenă Pentru pa,
din anii citaţi, de 89, 91 şl, respectiv, 91,3 la sută ! valorificată superior. înregistrări
Lucrări — toate frumoa „Drum nou“ Hunedoara • Ing. Monica Anlăloaia, de Ia Fabrica de trico populară;
se, am zice excelente — in sint unităţi de mare pres • Două bluze realizate de întreprinderea de con taje Petroşani : „Articolul „117—G42“ (hanorac pentru rii ; 20,00.
* Seară c
metal, lemn, ceramică, din tigiu. Produsele expuse do fecţii Vulcan au fost admirate îndelung de vizitatoare. copii) compus, după cum se vede, din blană artificială sugestia di
mase plastice, de încălţă vedesc încă o dată preo Una, în culori (vernil, alb şi-crem) îmbinate oblic, tricotată, mîneci şi buzunare tricotate aplicate este tr-o oră;
nai; 23,00
minte, blănărie, textile, tri cuparea consecventă a gît tip bărcuţă şi mîneci ehimono ; cealaltă, din două fabricat numai din materiale recuperate!“. Scrii Loto
cotaje, din piele, de artă meşteşugarilor noştri pentru rii muzica!
populară şi meşteşuguri ar continua diversificare a nii noctur
tistice etc. - prezintă in producţiei, răspunzind astfel Buletin de
expoziţia POLICROM ‘85 mai bine cerinţelor pieţei, „FAVIOR" -
cooperaţia meşteşugăreas pentru îmbunătăţirea cali
că a judeţului nostru. tăţii şi funcţionalităţii lor MARCĂ
h
Reţinem şi citeva cilre : Toată s t i m a şi apre DE RENUME
numai de la începutul a- cierea pentru frumosul pro Impresionantă/ în toate
nului, meşteşugarii judeţu duselor prezentate I privinţele, colecţia de mo DEVA: <
lui au realizat aproape o In semestrul I din acest dele noi a „Vidrei“ Orăş- tria) ;
sută de produse noi din an, lucrările de artă popu tie ! Atuurile- ei esenţiale: Aventurii,
larga utilitate a articolelor,
metal şi lemn, altele din lară, cele de meşteşuguri eleganţă, bun gust, rafi yer, Moa'
blănuri şi piele. Coopera artistice, realizate şi vindu- nament şi un... „strop“ din dianu) (-
RA
tivele meşteşugăreşti „Mo te, au lost in valoare de fantezia^ renumiţilor blănari s
de la Orăştie. Maria
ţul" Brad, „Progresul" Deva, aproape 8 milioane de lei; Stoicoi, maistru, atelierul (*. —
„Straja" Lupeni, „Reteza confecţii textile, încălţămin mănuşi : „Concurenţa este dooan, u
(Flacăra'
tul" Haţeg, „Mureşul" De te, marochinărie — 50,2 mi acerbă. Rezistă cei mai seriile l-l
buni. La creaţie este...
va, „Unirea" Petroşani, nu- lioane lei, iar la export foc continuu. în ultimii telul Coi
mărindu-se printre colecti s-au livrat articole mult ce doi ani s-au realizat 986 TROŞAN1
ring) ; Ei
vele cele mai harnice. Dar rute de beneliciarii de pes modele noi, din care 153 au (Unirea);
fost introduse în fabrica
şi „Haţegana" Haţeg, te hotare. (7 Noicinb
ţia de serie“.
Multe dintre modelele Străinul
expuse sint din materiale (Cultural) ;
recuperate: jeci, jachete lumină iu
pentru femei şi bărbaţi, ccafărul);
mănuşi şi căciuli. Valoa bul salam
rea acestor articole in pro nerul); AN
Pagină realizată de : MARIN NEGOITĂ, GHEORGHE I. ducţia marfă, din 1983 în — seriile
NEGREA, LIVIU BRAICA. Foto NICOLAE GHEORGHIU coace, depăşeşte 150 mi rese); UR!
lioane lei. do — S'
tezat) ; !
(Steaua i
TIE: Circ
„CORVIN" - BUCURIA OCHIULUI Amurgul
căra) ;
O EMBLEMĂ Ca-n lilm
PE DRUMUL Despre produsele reali In faţa aceluiaşi stand, tură); Iîfi
le se gr
zate şi expuse de industria al mătăsii, Stela Hanţa, BRAZI :
DEPLINEI uşoară hunedoreană s e din Deva, ne-a declarat : LAN: Fa
poate face, fără exagera ,,Apreciez in mod deosebit de cultui
AFIRMĂRI Jandarmi
re, aceeaşi afirmaţie ca şi simţul gospodăresc al aces
trii (Mur
încălţămintea pentru fe despre picturi : pentru vizi tor oameni,'concretizat aici genda ct
mei, bărbaţi şi copii rea tatori ele reprezintă o ade prin baticuri, lulare, saco raţie (Li
lizată Ia fabrica cian Hu vărată „bucurie a ochiu
nedoara poartă inscripţia şe, eşarfe şi alte bunuri u-
„Corvin“. Un nume care lui", Bunurile expuse dove tile obţinute prin valorifi
obligă colectivul fabricii la desc un rafinat simţ com carea subproduselor rezul
realizarea unor produse poziţional al creatorilor,. au tate din procesul tehnolo
de bună calitate, competi
tive pe plan intern şi ex echilibru cromatic şi mate gic de fabricaţie". Păreri
tern. Numai în semestrul rial. „Pe lingă aceste atri asemănătoare am consem
Timpu;
întii din acest an, valoa bute calitative indispensa nat şi in discuţiile purtate azi, 28
rea produselor noi depă bile - preciza pictorul e- cu Lucreţia Simoc, Emilia
şeşte 500 000 lei, produse mea r
tot mai mult căutate de xecutant Avram Corneliu, Popa, Aurora loca, O ana Cerul v
cumpărătorii de toate vîr- de la Jesătoria Deva — Doina şi alte vizitatoare Vor căd
stele. modelele pe care le creăm cale, ca'
racter i
încălţăminte din piele trebuie să tie şi rentabile, venite la expoziţie din mul va sufla
pentru iarnă, destinată fe te localităţi ale judeţului torul v<
meilor, copiilor, şi bărba obţinute cu costuri cit mal nostru. Opiniile formulate rile mi
ţilor ; pentru timpul liber, reduse, De pildă, la pro prinse
uşoară, elegantă, comodă ; dusele textile „Donca" şi pot fi sintetizate intr-o sin de, iaz
din înlocuitori, din texti gură concluzie : expoziţia 20 şi 21
Harnicul colectiv de tivul în activitatea sa de bricaţie a noi modele, le — sînt tot atîtca sorti „Cristal" — care au un tu slabă ti
muncă de la întreprinde zi cu zi i creşterea gra pentru a răspunde cerin mente pe care colectivul şea plăcut, drapaj, moli de produse ale industriei
a
fost
uşoare
hunedorene
La n
rea de tricotaje Hunedoa dului de valorificare a ţelor crescânde ale popu fabricii Ie-a asimilat în ul ciune şi alte calităţi — con generai
tima vreme, punîndu-le Ia
ra acţionează cu forţe materiilor prime, pentru laţiei. dispoziţia comerţului, de sumurile specifice au fost o delectare pentru vizita rul scl
sporite pentru a-şi înde ca nimic să nu se piar Spre cinstea lui, harni fapt, Ia dispoziţia noastră, reduse simţitor. In prezent, tori şi o adevărată compe dea pi
un metru pătrat din aceste
plini exemplar sarcinile. dă, totul să fie valorifi cul colectiv de Ia trico a cumpărătorilor. tiţie a eficienţei şi frumosu vor a
aversă
taje reuşeşte să-şi reali „Corvin 1 * —■ o emblemă ţesături cintăreşte 73 gra
Două sînt căile principale cat superior şi, descope zeze tot mai bine sarci care se afirmă tot mai me, faţă de 83,4 grame in lui pentru unităţile expo teorolc
Bcnţc)
pe care stăruieşle colec rirea, introducerea în fa nile zilnice. puternic ! 1983". zante.
