Page 59 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 59
VINERI, 28 IUNIE 1985 Pag. 3
DEZARMARE — PACE ! Minunatele maşini
TIMPUL
BER (Urmate din pag. 1) dură şi furtunuri ele înal
HUNEDOARA. „NU VREM CA VIATA HAŢEG. GÎNDURI FIERBINŢI DE PACE norilor 3 combine de aba tă presiune aferente com
SĂ DISPARĂ DINTR-O EROARE PE MELEAGURI DE ISTORIE MILENARĂ taj ele tipul CA —I, 85 sec plexelor de susţinere me
canizată a abatajelor. Le
APĂRUTĂ PE RADARE !" Ieri, centrul oraşului Haţer) păcii din România. De aici ţii complexe ele susţinere gat de aceste neajunsuri a
a căpătat o însufleţire deo s-a auzit glasul de pace al mecanizată a. abatajelor de fost stabilit un program
(Urmare din pag. 1) grame adresată secretaru sebită. Din toate direcţiile inginerului Ionel Işlan şi mun tip SMA—P 2 Ii pentru concret de măsuri prin ma
lui general al partidului, straturi subţiri. 147 secţii terializarea căruia trebuie
17,30 — se îndreptau aici, sute de citorului Petru Barboni, de la
ine direcţii toată simţirea fiinţelor noas t o v a r ă ş u l NICOLAE oameni din unităţile eco întreprinderea de bere, pen de .susţinere .SMA—2 pen să realizăm perfecţionarea
/inari. tre pentru instaurarea unui CEAUŞESCU, în care, printre tru abatajele din straturi întregii noastre activităţi
popularii nomice şi instituţiile oraşu sionarului loan Prejban, ti le cu grosimi medii şi peste
de vizita climat de înţelegere şi pace altele, se spune : „Noi, lo lui, purtind pancarte şi lo nerei Aurica Zepa, secreta econom ico-prod ucti ve. In
i tovarăşii- pe întregul pămînt, pentru cuitorii Hunedoarei, milena zinci, scandînd ,,Ceauşescu rul comitetului orăşenesc al 14 000 grinzi de susţinere tre altele, menţionez că pu
î Ccaiişescu ca omul să nu dispară prin- ră vatră de istorie româ individuală a abatajelor nem accent deosebit pe re
.1 Gorj tr-un război nuclear, ci să nească, înnobilată de tradi - pace", „Dezarmare - pace". U.T.C., elevei Ariana Teo- Au fost livrate în această ducerea consumurilor ener
l. Aici, s-au întrunit peste 4 500 doru, preşedintei comitetului
ea în cco- lie aşezat, ca şi in ţara ţiile luptei revoluţionare a de locuitori ai străvechiului orăşenesc al femeilor — Ma- perioadă circa 4 300 tone u- getice şi de materiale, pe
noastră, in centrul tuturor comuniştilor ne exprimăm tilajc miniere, precum şi intensificarea acţiunilor de
ontempora- preocupărilor, să-i fie ridi deplina adeziune laţă de oraş pentru ca, in cadrul rinela Olaru, f i e c a r e echipamente hidraulice în recuperare, recondiţionate
m'fruntările ■adunării populare organiza dintre ei exprimind în nu
cat nivelul de viaţă şi de Apelul pentru dezarmare şi mele categoriei sociale sau valoare de aproape 47 mi şi refdosire. Astfel, numai
ui artelor cultură, să i se păstreze să pace in care vedem şi stră te de Consiliul orăşenesc al lioane lei, piese de schimb în acest an am perfecţia-.,
! muncii, nătatea trupului şi a minţii!". lucita iniţiativă a dumnea E.D.U.S., să-şd exprime incă profesionale pe care o re de peste 43 milioane lei ş.a. nat 316 tehnologii, clin ca
eau.sescu" o dată voinţa lor nestră prezentau.. ataşamentul pro
i. Cind stoluri de porumbei, voastră, mult stimate şi iu fund la noile iniţiative de Trebuie să arăt, totuşi, că ro peste 120 la produsele
simbolul etern al păcii, sc bite t o v a r ă ş e Nicolae mutată dc pace, dorinţa ca pace ale României, ale aceste valori nu ating ni eu pondere în nomencla
roteau intr-un zbor maies Ceauşescu, prin care se ex omenirea să lie eliberată de strălucitului său preşedinte, velul sarcinilor de plan a- torul de fabricaţie d uni
tuos in privirile senine ale primă şi se împlineşte voca coşmarul unui război nu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ferente. Primul semestru tăţii. Rezultatul concret al
participanţilor, am notat cu ţia de pace a României so- clear. Va fi încheiat cu minusuri acestei importante acţiuni
vintele rostite cu emoţie de caliste". S-a dat citire mesajelor In încheiere, adunarea de circa 1 700 tone utilaj de proiectare tehnologică
tinărul Vasile Vlad, elev in Totodată, participanţii la adresate guvernelor U.R.S.S., populară dc la Haţeg a a- minier, 15 milioane lei uzinală s-a materializat în
I : 0,00 Ita- clasa a X-a la liceul indus adunare au trimis mesaje gu 5.U.A. şi Canadei, delegaţii dresat C.C. al P.C.R., tovară piese de schimb şi 6 mi economisirea a peste 130
dimineţii ; lor U.R.S.S. şi 5.U.A. la tra şului NICOLAE CEAUŞESCU lioane lei echipamet hi MWh energie electrică şi
ea zilei in trial nr. 1 din localitate : vernelor U.R.S.S. şi S.U.A., draulic. peste 42 tone de metal.
icolta strîn- ,,Nu vrem să trăim cu tea precum şi delegaţiilor sovie tativele pentru dezarmare o telegramă in care se spu
fără nici o ma că cea mai mică eroare de la Geneva. Din peste ne printre altele I „Noi, oa — Care sînt cauzele a- — Pe scurt, despre pro
i Radiojur- tică şi americană la .trata 4 500 de piepturi s-a scandat menii muncii din oraşul Ha cestor ncrcalizări ? ducţia finală a acestui an.
undem clic- ce ar apărea pe radarele tivele de la Geneva, prin — Comitetul de partid al — Vreau să m ii -pun că
i r ă ş u 1 u i marilor puteri nucleare, chiar care adresează chemarea de rimat şi ritmat voinţa de ţeg întruniţi in adunarea
eseu : pla- pace a acestor oameni har populară pentru pace, pro întreprinderii noastre şi în 1985, pentru pruna oa
t integral ; din cauza zborului nevino a se manilesta voinţa poli nici. Pe estrada drapată cu fund îngrijoraţi de pericolul consiliul oamenilor muncii ră în existenţa unităţii
iresei ; 8,10 vat al unor porumbei, ar tică necesară pentru a se au apreciat, Intr-a recen noastre, avem şi sarcini
diilor ; 9,00 steaguri şi lozinci ce în pe care îl prezintă înarma
•i: 9,05 Răs putea să spulbere intr-o cli ajunge la încheierea unor conjurau portretul tovarăşu rea nucleară pentru pacea tă analiză, că nerealizările pontif! export care însu
unătorilor ; pă, cum se spulberă un vis, acorduri corespunzătoare, ar- fi fost micşorate simţi mează circa 10 la sută din
e ştiri; 10,05 tot ce s-a clădit prTn inte lui Nicolae Ceauşescu, liul omenirii, ne lacem o datorie tor dacă s-ar fi acţionat producţia planificată. A-
a; 10,35 A- ligenţa şi munca omului in menite să ducă la încetarea cel mai iubit al poporului de conştiinţă din a susţine mai mult pentru utiliza vpm deplina convingere că
10,50 Parti- cursei înarmărilor pe Pă- român, personalitate mar din adincul liinţei noastre
i; 11,00 lin mii de ani de existenţă. Spu mint şi in Cosmos, la înlă poziţia României, a dum rea integrală a timpului de prin mobilizarea fiecărui
ii,05 Vreau nem din inimă un NU ho- cantă a lumii contempo lucru, pentru asigurarea la om al muncii, a tuturor
Publicitate; turarea primejdiei nucleare rane, vajnic şi neobosit lup neavoastră mult iubite tova
:* ştiri; 12,05 tărit chiar şi gindurilor de şi adoptarea unor măsuri tător pentru pacea planetei, răşe Nicolae Ceauşescu la nivelul, fundamentărilor a forţelor dc care dispunem
itul legii ; război !". combustibilului lichid uşor, vom reuşi să ne realizăm
oara folclo- concrete de dezarmare, la au urcat apoi oameni dori noile iniţiative de pace pro necesar funcţionării sec sarcinile de plan, să pu
.vauip^'^ie- in încheiere, participanţii reluarea cursului spre des tori de q li se ta ce auzit movate cu consecvenţă pe toarelor calde, a carbidu tem raporta la finele anu-
; J* Dc la adunarea populară au tindere şi înţelegere inter glasul in concertul general lui pentru realizarea volu lu; 1985 onorarea tuturor
11
,00 % ient adoptat textul unei tele- naţională. al milioanelor de iubitori ai toate meridianele lumii .
Buletin de mului mare de lucrări de obligaţiilor faţă de mineri,
toate pen- metalo-construeţio, a unor sporirea contribuţiei pro
; 16,25 Con- ’tipodimensiuni de ţevi la prii la creşterea producţiei
i E p o c a Peste 10 000 de oameni pornite din sullet gingaş de
intcce; 16,40 ORÂŞTIE. „AVEM NEVOIE DE PACE PENTRU minate, sîrmă pentru su de cărbune a ţării.
economice ; ai muncii — bărbaţi şi te copil, a rostit pioniera Mioa
e ştiri; 17,0.» mei, tineri şi virstnici - lo ÎNĂLŢAREA ROMÂNIEI SOCIALISTE" ra Igna de la şcoala ge
; 17,45 Noi cuitori ai oraşului Orâştie, nerală nr. 1, care a chemat întreţinerea culturilor
Ic muzicii parlidului a iost ales cei
0 Orele se- străbun meleag românesc mai iubit liu al poporului dicatelor,. a arătat că rea părinţii şi Irajii, pe toţi oa
adiojurnal ; şi-au exprimat, in cadrul li lizarea sarcinilor de produc menii mari să Iacă totul
irală; ★ La ne/ entuziaste unităţi de nostru, tovarăşul Nicolae ţie de către colectivele de pentru apărarea liniştii şi (Urmate din pag. 1) perativa agricolă clin Vîl-
* O zi în- voinţă şi gindire, deplina Ceauşescu. oameni ai muncii din ora cele, din cauza slabei pre
0 Radiojur- „Avem nevoie de pace şi vieţii fericite, lipsite de griji perativelOr au datoria să ocupări a consiliului de
ultaţele tra- aprobare şi sprijinul lerm şul Orâştie, in acest ultim pe care partidul şi statul
3,05 Bijute- faţă ele iniţiativele secretaru linişte p e n t r u înălţarea şi hotăritor an al actualului nostru o asigură tuturor co acţioneze mai perseverent conducere pentru asigura
23,30 Armo- lui general al partidului, României socialiste pe cele cincinal, reprezintă princi fhentru mobilizarea la mun rea celor mai buhe condi
; 23,55—24,00 mai înalte culmi ale pro piilor României socialiste. că a tuturor forţelor uma ţii în vederea Ternarii ani
tiri. preşedintele României,- tova pala lor contribuţie la ac In numele locuitorilor ora
răşul Nicolae Ceauşescu, gresului şi civilizaţiei, a ară ţiunile de pace ale parti şului Orâştie, participanţii la ne şi mecanice, organizîn- malelor.
pentru asigurarea unei lumi tat in cuvintul său profeso dului şi statului nostru, la adunare au adoptat textul du-se, atunci cind timpul Unităţile din Consiliul u-
lără arme şi Iară războaie, rul Avram Lolean, preşedin politica internaţională pro unei telegrame adresate se permite, acţiuni dc masă nic agroindustrial Călan au
o lume a înţelegerii, păşii şi tele comitetului orăşenesc movată de România socia cretarului general al parti la, săparea porumbului, de de recoltat mari suprafeţe
colaborării. de cultură şi educaţie so listă. dului, preşedintele României, oarece vremea umedă a de fineţe naturale. Coasa
cialistă, directorul şcolii' ge In cuvintul lor, Maria Sa- favorizat creşterea buruie I la iarbă insă n-a început
Deschizind adunarea, to t o v a r ă ş u l NICOLAE
eandra (Pa- varăşul Troian Mihuţ, se nerale nr. 2. Sintem mihdri._ moilă, prim-secretar al Comi nilor. decît la C A P. Batiz, Bre
! le Dunării, cretar al Comitetului oră că trăim intr-o ţară care, tetului o r ă ş e n e s c al CEAUŞESCU, mărturie clară Pînă la ora actuală s-au tea Strei şi alte cîteva, dai?
Tom Saw- printre puţinele _ din lume, U.T.C., Smaranda Scor- şi entuziastă a voinţei lor de recoltat, la nivel de con şi aici suprafeţele realiza
:ui Joe. in şenesc de partid Orâştie, a şi-a redus cheltuielile mili a trăi şi munci in pace şi siliu unic, 180 din cele 315 te sînt mici. Din această
ii UN 1CDOA- subliniat permanenţa şi opor ţeanu, preşedintele comi
T oţjV"*n — tare în ultimii ani in favoa tetului orăşenesc ol le- linişte pentru inlăptuirea mă ha cu lucerna şi trifoi. S-a pricină trebuie să se trea
seu tunitatea eforturilor pe care rea creşterii cheltuielilor bu meilor, loan Rădoi, pen reţelor obiective ■stabilita de acţionat cu răspundere la că de urgenţă, folosindu-se
_v >an- partidul şi statul nostru le getare destinate invăfămîn- Congresul al Xlll-lea al parti cooperativele agricole din fiecare fereastră dintre
• Malaieziei consacră instaurării in lume sionar, au exprimat pro- dului.
: :\jsanclo — tului şi ştiinţei, dezvoltării lunda adeziune la noua ini Batiz, unde a fost recolta ploi, la recoltarea fîneţe-
«rta — Cas a unui climat de pace şi economico-soci a le". ţiativă de pace a ţării noas Au Iost adoptate, de a- tă toată suprafaţa. Strei, lor naturale. în unităţile
aţilor) : PE- destindere. Numai în condi Exprimind profunda neli tre, a secretarului general semenea, mesaje şi scrisori Boşorod, Gînţaga şi altele, uncie în anii trecuţi s-au
iua Z (Pa-
iia continuă ţii de pace pot ii consoli nişte laţă de continuarea al partidului, preşedintele a d r e s a t e conducătorilor unde recoltarea culturilor întîmpinat greutăţi în ce
iţi de cruce date împlinirile, anilor socia anacronicei curse a înarmă Republicii, tovarăşul Nicolae U.R.S.S. şi S.U.A., precum şi leguminoase se apropie de priveşte asigurarea furaje
); LUPENI: lismului pe pămintul româ rilor, trecerea la militariza delegaţiilor acestor state la sfîrşit. Şi în celelalte uni lor se impune să se co
seriile I-II nesc, Ceauşescu, concretizată in sească toate suprafeţele ce
’ULCAN: O cuceriri obţinute mai rea spaţiului cosmic, tovară Chemarea şi Apelul adre negocierile de la Geneva, tăţi se lucrează la cosirea,
î j u 1 X (Lu- ales in ultimii douăzeci de şa Maria Maier, preşedintele sat popoarelor lumii de pi in care s e exprimă voinţa adunatul şi transportul lu produc fin, în aşa fel în-
)NEA: Cui- ani, de cind in fruntea consiliului orăşenesc al sin- Frontul Democraţiei şi Uni de pace a oamenilor mun carnei şi trifoiului. Singu cît să se acopere necesarul
irelor (Rli- pentru stabulaţia viitoare
)ASA: Zorro tăţii Socialiste. cii de pe aceste melea ra unitate unde lucrarea
[ (Miuicito- Cuvinte calde si sincere, guri. nu s-a declanşat este coo a animalelor.
NI: Glissan- preună cu Viorel Biriş din |
e r-II (Ile- Sarmizegetusq, .la furt de... *> _ • _
D : Ziua Z
) ; ORAŞ- acumulatori de la S.M.A. |
(Patria) ; Cîrneşti. Cei trei acumula- - SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
nilor (Fla- tori furaţi nu le-au purtat |
\GIU-BAI:
isa de cul- însă noroc. DUMINICA, 30 IUNIE MARŢI, 2 IULIE VINERI, 5 IULIE
: Fanlome- 0 „Vulpoiul". Intr-una • Mica ciupeală. Lui >
î (Dacia) ; d i n . nopţile trecute, Ion Petru Simon, şofer la I • 20,00 Telejurnal o 20,15 Actua
rile ; CA- • 11,30 Telex • 11,35 Lumea co litatea în economie. în spiritul o- 0 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua
vers (Casa Crîjmar, muncitor la E.M. I.T.S.A.I.A. Deva, Avram j piilor. Telcfilmotcea de ghiozdan (c). rienţărilor formulate de tovarăşul litatea în economie. în spiritul o-
SIMERIA : Coranda—Certej, a dat ia lancu, măcelar' la Abatorul | ricntărilor formulate de tovarăşul
extratereş- ma printre păsările fermei' I.I.C. Deva şi Marin Du- ■> Micul zburător • 12,40 Din cununa Nicolae Ceauşescu 0 20,25 Teatru
ILIA: Le- cântecului românesc (c). Muzică Tv. : Neamul Arjoea — premieră Nicolae Ceauşescu 0 20,35 Cadran
lui singu- nr. 9 din Bâlata, a I.A.S. descu, muncitor la Intre- | populară • 13,00 Album dumini Tv. (c) o 21,50 Telejurnal. mondial ' 0 20,50 Amfiteatrul arte
Avicola Mintia. A „înhă prinderea de morărit şi pa- „ cal (c) * Cîntece şi flori * Muzică lor. Revista Tv. a „Cîntării Româ
ţat" 60 de pui, pe care nificaţie Deva li s-au în- | uşoară * Pagini cinematografice ve niei" 0 21,35 Efigii ale muncii —
ri-a apucat însă să-i- mă- tocmit dosare penale pen- I sele * Imn păcii. Moment poetic MIERCURI, 3 IULIE Epoca Ceauşescu • 21,50 Telejur
nînce. - tru faptul că au sustras j 0 20,00 Telejurnal 0 20,20 Actua nal.
• Suportă consecinţele. produse agroalimentare de I * La zi în C00 de secunde * Tele- litatea în economie. în spiritul o-
Beneficiind de clemenţa le la locurile de muncă/Acum J sport * Meridianele cântecului. Me ricntărilor formulate de tovarăşul SlMBĂTĂ, 0 IULIE
lodii canadiene * Din istoria fil
gii, Aron Perţa din Deva a vor înţelege că, sub nici o | Nicolae Ceauşescu o 20,35 Pentru
Oii pentru fost 'eliberat din peniten formă, mica ciupeală nu » mului mut * Secvenţa telespecta dezarmare şi pace 1 Puternice ma 0 13,00 Telex 0 13,05 La sfîrşit
85: vre- ciar înainte de executarea este tolerată. torului • 14,45 însemne ale unui nifestări ale voinţei de pace a popo dc săptămînă* (c). Din sumar : * Un
căcoroasă. timp eroic (c). Reportaj • 19,00 Te rului român 0 -20,45 Tribuna Tv.
himbător. pedepsei, promiţînd că se • Afacere ratată. Zida- J virtuoz al acordeonului * Gala de
pltaţii lo- va face băiat cuminte. Nu rul Ion Fabian, care lucra | lejurnal • 19,20 Ţara mea azi — Congresul al IX-lca — Congresul senului animat * Atlas muzical A
>ea şi ca- s-a ţinut însă de cuvînt. la brigada Antreprizei de I Epoca Ceauşescu (c) • 19,35 Cîn- marilor înnoiri 0 21,00 Film serial : Univers românesc : 19G5—1985 Epoca
ă. Vîntul tarea României (c) • 20,15 Film ar In căutarea fericirii. Premieră pe Ceauşescu * Fapte ale devenirii i
; din sec- Vagabonda prin ţară şi construcţii montaj din Vul- j tistic : Fraţii (e) • 21,50 Telejurnal.
mperatu- trăia din expediente. A fost can a fost arestat, fiind | ţară — coproducţie internaţională. Cîntccul cuvintelor * Moment poe
r fi cu- arestat şi trimis în judeca prins în flagrant în timp ce - Episodul 1 e 21,50 Telejurnal. tic * Telesport * Melodia săptămînii
v
l 14 gra LUNI, 1 IULIE
de intre tă, urmînd să suporte con fura de Ia atelierul de croi- j 0 14,45 Săptămînă politică 0 19,00
,c. Ceaţă secinţele pentru un astfel torie din localitate trei pe- | • 20,00 Telejurnal • 20,20 Prio JOI, 4 IULIE Telejurnal 0 19,20 Pentru dezarma
de comportament. rechi de pantaloni şi trei J rităţi în economie. în spiritul orien- 0 20,00 Telejurnal 0 20,20 Actua re şi pace! Puternice manifestări
• Aveau nevoie de... a- fuste, la care n-a apucat | litatea în economie 0 20,35 Invita ale voinţei de pace a poporului ro
reme în tăriior formulate de tovarăşul
cu ce- cumulatori. Deşi se afla să te dea destinaţia numai •> ţie în studioul de concerte al radio- mân 0 19,30 Telecncielopcdia 0 20,00
Vor că- sub influenţa alcoolului, de el ştiută. Nicolae Ceauşescu • 20,40 Tezaur tcleviziunii 0 21,00 Experienţa îna Antologia umorului românesc (VII)
re, care Rubrică realizată folcloric (c) « 20,55 Canada azi — intată — iniţiative, eficienţă. Epoca „Anotimpuri" — I.L. Caragiale —
eter de Damaschin Dănesc, şofer documentar o 21,05 Roman foileton
'ă. (Me- la coloana U.M.T.C.F. Cîr- cu sprijinul | Ceauşescu — permanentă angajare partea a Il-a (c) 0 20,45 Film artis
.ciu D. rieşti, a pornit cu autove INSPECTORATULUI I Joh. Sebastian Bach (c). Episodul 2 revoluţionară 0 21,20 Serial ştiinţi tic : Aripi frînte. Producţie a stu
hiculul 31-HD-6922, îm- JUDEŢEAN DE INTERNE î — regia Lothar Rellag # 21,50 Te fic : Planeta vie — episodul 3 (e) diourilor sovietice (c) 0 22,00 Tele
lejurnal. 0 21,50 Telejurnal. jurnal 0 22,10 Mohdovision (c).