Page 6 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 6
^q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
DEZARMARE - PACE ! Raion specializat pentru jucării şi dulciuri PENTR
DV
Ieri, magazinul „Ulpia"
NĂZUINŢELE SI IDEALURILE NOASTRE SUPREME din Deva al I.C.S. mărfuri
SE POt ÎMPLINI NUMAI ÎN PACE industriale, a deschis, Ia r.ELI
parterul unui bloc din ime
Noua iniţiativă de pace pă decit aceea de a munci Angajaţi cu toate puterile DUMINI
a preşedintelui României, to pentru a face ca bogăţiile in vasta întrecere minereas diata vecinătate, un raion 11,30 Telex
varăşul Nicolae Ceauşescu, adincurilor să folosească nu că, pentru a da ţării tot mai specializat pentru copii, 11.35 Lume
ne-a umplut inimile de bucu mai vieţii libere, liniştite a mult cărbune, pentru a în prin care se vor desface Paee
lumii
rie. Noi, minerii, care cobo- oamenilor. tări baza energetică şi de jucării şi dulciuri. tistie
rim zi de zi in adincurile Minerii de la Lonea işi materii prime a ţării, mine anii
de cărbune, vrem să vedem, fac zi de zi cu prisosinţă rii de la Lonea, in deplină Amenajat cu gust, de E p o ■
★ De;
cind ieşim din mină, cerul datoria. Avem de la începu unitate cu toţi minerii Văii corat adecvat cu scene „M i c
limpede, curat, ferit de pe tul anului mai bine de 7 000 Jiului, ai intregii ţări, susţin din poveştile copilăriei, (color
ricolul pustiitor al armelor tone cărbune extrase supli din adincurile inimilor lor noul raion asigură celor 12,40 Din (
de orice fel. mentar planului. Cu cele mai ideile de pace, Înţelegere şi miei o servire promptă, în cului
lor).
Tocmai de aceea ne zba valoroase realizări se pre colaborare, idei atit de pu Iară
tem să scoatem la ziuă mai zintă sectoarele III şi IV, ternic afirmate şi susţinute sistemul „la tejghea" sau 13.00 A l b i
(p.c.)
mult cărbune, pentru a li conduse de maiştrii mineri de t o v a r ă ş u l Nicolae la expunere liberă, fiind senin
pace in ţară şi in lume, Tivadar Dolha şi Aurel Ne- Ceauşescu, iubitul nostru deservit de o formaţie de piii-s
pentru ca semenii noştri să lepcu, brigăzile minereşti ale conducător. lucru alcătuită din 6 ti re. ă
trăiască mai bine, in linişte lui Crigore Mindruţ, losif zie * *
matog
şi înţelegere. Am stat de Bucur, Anton Florea, Crigo ILIE PĂDUCEL, nere. La zi
vorbă cu mulţi ortaci. Ei nu re Fatol, Mihai Anton, Şte miner, secretarul comitetului In zilele de sărbătoare, eunde
roma r
au gind şi vrere mai scum fan Geangă. de partid al I.M. Lonea cum a fost şi cea de ieri, Meridi
FOCURILE PAŞNICE ALE HUNEDOAREI - 1 Iunie, cîncl de ziua lor lui ★
inului
celor mici li s-a făcut a- venţa
SIMBOLUL VOINŢEI NOASTRE DE PACE cest cadou, copiii vor pu 19.00 Telejii
rului
Am venit la Ffunedoara cilindri, Cind este necesar Aici mi-am rostuit viitorul, am tea asculta aici, imprimate 19.15 Ţara
„Epoci
acum 15 ani de pe plaiu particip şi la schimbarea trei copii, am regăsit pădu pe benzi, o seamă de po 19.35 Cîntar
rile Maramureşului. Ca pe cajelor sau la alte lucrări. rile Maramureşului in pădu veşti care ne-au îneîntat 20.15 Film ;
mulţi alţi tineri din întreaga Apoi, zitnic, scot cu gref rea coşurilor şi a turnurilor Aspect din noua unitate comercială pentru copii, inau rentin.
ţară, m-au atras focurile ne ierul - din decantorul la siderurgice, iar jocurile so tuturor copilăria. gurată ieri la Deva. Produ
rilor I
stinse ale combinatului si minorului - aproape un va lare ale copilăriei le asea- mană.
derurgic, arta oamenilor de gon de ţunder pe care il măn cu galaxia cuptoarelor. 21.35 Farme
a plămădi metalul. Şi am trimitem la aglomerare pen In timpul liber citesc diferite Manifestări consacrate Zilei de 1 Iunie 21.50 (color Telejii
rămas aici, ca lăcătuş la tru relolosire. Luptăm, deci, cărţi. Chiar şi cele care des
secţia laminor 800 mm. pentru obţinerea unor can criu războaiele sint un pu • „PARADA ŞOIMILOR PA LUNI
Am iubit dintotdeauna se tităţi cit mai mari de lami ternic mesaj pentru pace, TRIEI" a deschis, ieri dimi cerea „desene pe asfalt" ce de Ia grădiniţele cu program 20.00 Teleju
a avut Ioc la Deva, Petro
săptăminal (nr. 3), prelungit
ninul, liniştea, munca. Le-am nate şi cu inalte calităţi teh prin insăsi existenţa lor, fi neaţă, frumuseţea sărbătorii şani, mpeni, Hunedoara, Ha (nr. 1 şi 8) şi normal (nr. 3) 20.15 Sub (
găsit pe toate in harnicul nice intrucit produsele noas indcă numai in pace au pu de la 1 Iunie. Pe B-dul Dr. ţeg, Orăştie, Simcria şi Că Deva unde comisiile de femei niei fi
oficial
Petru Groza din Deva, sute
colectiv de siderurgişti. Mun tre sint folosite in industriile tut fi create. de şoimi ai patriei au de lăii. din cartierele nr. 1 (preşedin a tova
• „CUPA 1 IUNIE" a încu
tă Maria Adam), nr. 2 (Zoe
cim intr-o ordine desăvirşi- de virf ale ţării. Aşa ne-a Noua iniţiativă de pace a monstrat, in ritm de fanfară, nunat ieri, concursul de tro Minişca), nr. 15 (Maria Bit- Ceauş'
Gcrnii
tă, fiecare om ştie ce tre invăţat mereu secretarul ge conducătorului iubit al parti în aplauzele trecătorilor, a tinete, triciclete şi biciclete can) ca şi multe alte mame 20,45 Priori
părinţilor şi bunicilor. Parade
buie să facă şi işi Îndepli dului şi statului nostru, tova ale şoimilor patriei nu avut desfăşurat la Deva, nunedoa- şi bunicuţe (Maria Ghebea, nomic
ra, Petroşani, Orăştie, Brad,
I.ueia Vătavu ş.a.) s-au în
neşte cu conştiinciozitate sar neral al partidului, tovarăşul loc şi la Petroşani şi Hune Călău şi in alte oraşe. O trecut în prepararea dulciu 21,0“ "ornai
cinile proprii. Cind e nevoie Nicolae Ceauşescu, să mun răşul Nicolae Ceauşescu, pe doara. „cupă" însoţită de dulciurile rilor.
.o",
• LUMEA COPILĂRIEI ŞI A
• MICUL ARTIST. „Sintcm
insă punem umărul şi la al cim bine, să ne unim efor care o susţinem din toată CULORILOR. „Copiii lumii do aşteptate şi meritate. PIONIE eiţiva dintre spectatorii pro roman
CARNAVALUL
•
tele. De pildă, eu lucrez turile pentru instaurarea, pe inima, ne dă noi avinturi in resc pacea", „Oraşul meu", RILOR. Sute de copii din gramului „Cîntăm copilăria al ser
sub coordonarea maistrului întreaga planetă, a climatu muncă. Pentru că Pacea în „Hora prieteniei", „Frăţiorii", toate şcolile municipiului De fericită", găzduit la Casa de w. w.
principal Alexandru Savu, la lui de pace. seamnă Muncă. „Povestea îndrăgită", „Eroii va s-au întîlnit, ieri după- cultură Deva şi realizat de ducţic
soviet)
amiază, Ia Casa pionierilor şi
formaţiile şoimilor patriei din
linia de laminare, asigurind Din acest punct de vede preferaţi", iată temele care au şoimilor patriei. Carnavalul judeţ, laureate in „Cintarea pe (ai
buna funcţionare a armătu re, Flunedoara se asociază CORNEL OPRIŞ, căpătat, ieri, „viaţă" în cu pionieresc de aici le-a oferit României". Revelaţia acestui 21.50 Teleju
rilor care ghidează lam na in inima şi conştiinţa mea lăcătuş, secţia laminor lori şi imagini de o impre parăzi ale măştilor, muzică, spectacol de 1 Iunie — ne in
tul înainte de a intra in cu insăsi noţiunea de PACE. 800 mm din C.S. Hunedoara sionantă frumuseţe în între- dans, premii. formează eiţiva participanţi
• sArbAtoarea dulciu
— a fost solistul de muzică
rilor. In fiecare grădiniţă populară in vîrstă de 4 ani, <1 ÎN]
AV/WAV.'.W.W-W.V.MACMAWJiAW.MJW.W/J'WJ'^JVWUWW.’.VJV.Wf manifestările de ' 1 Iunie au Claudiu Jorza, de la Gră
fost răsplătite — pe lingă diniţa cu program normal
cupe, diplome şi „medalii" — nr. 1 Brad, care cu cîntccul DEVA: n
Noile obiective siderurgice de dulciuri. Se parc insă că „Cit e Valea Crişulul" a en tria); Cu i
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ de cele mai gustoase prăji tuziasmat sala. E un viitor Vraciul — 1
(Arta) ;
turi s-au bucurat preşcolarii
artist".
ale Hunedoarei (Modern —
tine roman
întreţinerea culturilor (Urmate din pag. 1) conştienţi de responsabilită JUDEŢUL HUNEDOARA - VATRĂ STRĂBUNĂ — sala B)
Marea Nor
ţile pe care le avem — ne-a DE CULTURĂ SI CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ ra); De dr
(Arta); PE:
(Urmate dirt pag. 1) şi la iutii manuală s-a ter nit pe ing. Ludvig Mudreţchi declarat lăcătuşul Mihai Mi- llul (Pariu)
minat şi la sfeclă, acum din cadrul I.A.C.R.S. Hune lotin (o veche cunoştinţă în cadrul manifestărilor Partidului Comunist Ro Zuzuc (Un
dejun în f
prăşeau manual porumbul forţele umane ale unităţii doara. „Aici — ne-a decla de-a noastră : în 1972 scriam organizate în Luna edu mân, a secretarului său bric); LUPI
Aflăm că printre primii fiind concentrate la recol rat interlocutorul — construim despre cum construia acest caţiei politice şi culturii general, tovarăşul Nicolae (Cultural);
care au ieşit la muncă ter- tatul furajelor. în tarlaua o secţie cu totul nouă, pen om harnic coşul de fum al socialiste pentru tineret, Ceauşescu. în acest con rorile (Luc
ieri a avut loc la Orăştie
minîhd lucrarea pe supra „Sub sundole" intraseră eu tru producerea blocurilor do- furnalului nr. 9 !). Ne stră text au fost evocate dez NEA: Zb
(Minerul);
feţele repartizate se numă coasele în luccrnă coope lomitice. Acţionăm cu oameni duim să răspundem prin fap simpozionul cu tema „Ju voltarea economico-socială misia eoni
ră Corinda Viorica, Vasile ratorii loan Diniş, Gheor din trei brigăzi ale între te de muncă demne sarci deţul Hunedoara — vatră a judeţului Hunedoara în eitoresc);
de cultură şi civilizaţie, ro
Mc' '• lui
Simcdrca, Axente Tisu. ghe Matei, loan Ştefan, prinderii - construcţii indus nilor formulate de secretarul mânească". O bună parte ansamblul naţional, tinere cit 2); 1
Roman Bătrîna şi alţii. Nicolae Ştefan, Avram To- triale, montaj instalaţii şi in general al partidului, tova a comunicărilor prezentate tul că forţă activă a efor rea .Retez:
La C.A.P. Zdrapţi pră- vic Tomodân. lOi au cosit stalaţii propriu-zise. După răşul Nicolae Ceauşescu, de s-au referit la lupta popo turilor judeţului pentru De patru or
roşie) ; C
şitul cartofilor s-a efec lucerna de pe aproape 5 cum se vede, lucrările sint a finaliza la termen toate rului român pentru inde îndeplinirea obiectivelor şi Febra aur
tuai numai manual. Dar ha. avansate, unele aflîndu-se obiectivele acestui an". pendenţă şi unitate naţio sarcinilor adoptate de rul) ; ORA
datorită faptului că mem In unităţile C.U.A.S.C. chiar . cu cîţiva „paşi“ mai Alţi constructori harnici de nală, Burebista şi De- partid. De asemenea, au daţi circur
brii cooperatori au ieşit Brad trebuie să se acţio înainte faţă de graficele de pe „şantierul dolomitei" : cebal — personalităţi de avut ca obiect tradiţiile nuanţe? (1
(Flac
filme
în număr mare la lucru neze mai insistent, mobili- execuţie. De pildă, la turnul maiştrii Moise lacob, Mirea seamă ale lumii antice, populare hunedorene — do GIU-BAI:
— dintre ei cei mai har zîndu-se zilnic toate mij complexul cetăţilor dacice vezi ale continuităţii româ Vlaşinilor (
nici dovedindu-se Maria loacele mecanice şi cît mai din Munţii Orăştiei, cul neşti, folosirea clementelor tură); IIA I
(Dacia);
Matei, Maria Almăşan a multe forţe umane la re Ritm şi calitate în realizarea tura ca factor al progre locale de istorie în activi ţie la gafe
lui Loghin, Avram Almă coltatul furajelor, deoare sului social, sistemul de tatea de educaţie, mărturii lumină la (
sa de cult!
şan, Silvia Ştefan, Ionel ce, pînă în prezent, din ce INVESTIŢIILOR fensiv al statului dac etc. ale luptei armatei române RIA: Raliu
Gavrilesc şi Gheorghe Ruda le 553 ha cultivate' eu tri Altele au relevat cuceririle împotriva fascismului ş.a. Ilta : Vrea
— pînă vineri seara lucra foi şi luccrnă s-a cosit istorice ale poporului re» Manifestarea s-a bucurat ce am ari|
rea s-a încheiat pe toate producţia doar de pe 90 pentru prelucrarea materiilor Petruţiu, Petru Grecu şi Vic mân în anii construcţiei de un real interes din GIIELARI:
sărc do prs
cele 15 ha cultivate. Pra. de ha. prime se execută in prezent tor Marcherca, lăcătuşul Pe socialisto, sulf conducerea partea participanţilor.
operaţiile de finisaj. în pri tru Breaz, zidarul Nicolae
ma jumătate a lunii iunie Rugaci, electricienii Traian
1985, va intra în probe". Podilaru, Valentin Slavic şi I culturile C.A.P. Sibişel. Pa Spoi
Am străbătut, împreună cu Mihai Fabian, instalatorul guba o suportă însă stă-
inginerul Mudreţchi noile Teofil Rotaru, fierarul Ivan REFLECTORI pînul, care i-a lăsat nesu ■ fotba;
spaţii de producţie. Ele se Dumitraşcu şi mulţi alţii. Ei Mureşul Ex;
află în imediata apropiere ne-au vorbit şi despre apli pravegheaţi. cla Arleşu:
a celor vechi, dar le întrec carea, la noul obiectiv, a • Amendă. Deoarece a Brad : A
Cluj-Napoco
pe acestea prin dimensiuni unei cerinţe la ordinea zi • Găinărie, in loc să-şi vîndut băuturi alcoolice ! Minerul
şi prin... viitoarele produse lei : folosirea gazelor arse vadă de meseria ce-o are, înainte de ora 10, Maria- j Arad • Că
ce se vor obţine pe flux. (în de la vechea instalaţie în ca electrician la întreprin na Tiţu de la C.P.A.D.M. I — Mecanica
tic : Dacia
vechea secţie, cele 3 cup cuptorul din hala de tem derea de stat „Avicola" Hărău a fost amendată cu I ghişoara •
1
toare pentru sinterizarea do perare, realizîndu-se în acest Mintia, Victor Dumbrăvea- 5 000 lei. Cine „greşeşte", neru ştiinţ;
lomitei asigură materia pri fel importante economii de nu s-a apucat de găinării, plăteşte. na Milreş
Minerul —
Lucra noaptea. Ale- !
•
mă necesară pentru siderur combustibil. sustrâgînd 450 pui de o zi nita.
gişti, blocurile dolomitice a- Şi încă un fapt de con de la ferma Leşnic. I s-a xandru Petac, din Hune- ’
dueîndu-se din alte părţi. Nu semnat ca aspect general întocmit dosar, potrivit pre doara, a reuşit „perfor
se vor mai aduce I). Activi pentru activitatea construc vederilor Decretului 306/ manţa" ca la 31 de ani să
tatea în hala de amestec- torilor : majoritatea lucrări 1981. fie recidivist şi neîncadrat
presare va începe tot în iu lor de construcţii la distile • Speculă cu... bomboa în muncă. Intr-o noapte a
Timpul pi
nie. Aici a fost montată de ria nouă au fost executate ne agricole. Rafila Şandor, ’intrat prin spargere in res azi, 2 iunie
ja presa de 1 250 tf (cea de harnicul colectiv al- bri Vilhelmina Bacrâu, Mino- taurantul „Union" din lo va fi instal
laltă, de 250 tf, va fi „prin găzii nr. 64, cel care ridică dora Constantin şi alte cî- calitate, de unde a furat temporar
să" în postament, pînă la blocurile de locuinţe şi edi teva „producătoare" se o- băuturi şi ţigări. N-a „ui cădea ploi
vor avea ş
sfirşitul lunii mai). Oamenii ficiile publice ale' Hunedoa cupau cu specula cu... se tat" să ia şi o cutie cu 6 aversă, însi
lucrează, acum, la instalaţia rei ! Un argument în plus minţe de dovleac în Orăş pahare pentru invitaţii la cărcărl el(
tul va suflî
hidraulică. La hala de tem la hărnicia colectivului de tie. Li s-au confiscat 110 cheful ce n-a mai avut loc. derat din
perare (al treilea obiectiv) muncă al I.A.C.R.S. Hune kg seminţe şi li s-a întoc Acum este arestat, Temperaturi
s-a terminat construcţia cup- doara, care ştie să-şi mobi mit dosar în baza Legii nr. fi cuprinse
S.M.A. Ilia. Mecanicul Toma Herci, este unul dintre 3/1972. Rubrică realizată grade, iar
cei mai destoinici muncitori din unitate. Exemplu pentru torului-tunel. Pînă la jumă lizeze forţele, să acţioneze • Plăteşte. Cei trei porci cu sprijinul între 19 şi
toţi în muncă şi ataşament pentru meseria aleasă (de 32 tatea lui iunie vor fi mon oriunde este necesar. Punc Dimineaţa, •
ani munceşte tot Ia S.M.A.), comunistul Toma Herci este tate şi cele 14 ventilatoare, tele noi de pe platformele ai lui Vasile Dânăilă îşi INSPECTORATULUI semnala ceş
bun specialist in repararea utilajelor agricole. precum şi tubulatura afe fierbinţi ale Hunedoarei con cam făceau de cap prin 1UDETEAN DE INTERNE log de ser'
rentă cuptorului. „Sintein tinuă să răsară ! Petru).