Page 62 - Drumul_socialismului_1985_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 5
Pag. 2

Iar zăpezile să fie fără tristeţe, PENTR
Imn de pace Războiul nu este doar un chin DV
EI nu are nici copilărie, nici bătrîneţe.
Să apărăm pretutindeni lumina
Şi apa dulcilor izvoare Noi avem şi vom avea cuvint
Să privim cînd înfloreşte grădina Graiul nostru ca o floare se desface
Sub timpul sublim al eternului soare. Noi dorim să fie viaţă pe pămînt
W \4 iA ^ Unire, Viitor, Libertate, Pace. 13.00 Tclcx
13,05 La sl
Păsări să GH. BOZAN- tămîr.
14,10 Iunie
nimei
19.00 Telej
19,15 Pcnf
pace
Put*
Cuvinte părăsite (I) gevitate, asemenea unui ţări
insemn heraldic. Şi iată că,
pac'
deodată, cineva s-a simţit
roir
Părăsirea unor cuvinte Etnogeneza românilor, I. I. cuprins de pudoare şi a 19,25 Tcle<
19,50 Vâri
care denumesc realităţi de­ Russu afirmă pe drept cu­ scos cuvintul la pensie, in- ilisti
păşite şi înlocuirea lor cu vint că : „O ramură im­ locuindu-l cu ridicola zi­ 20,30 Film
altele noi e un fenomen fi­ portantă şi străveche a vie­ cere „canton pastoral". O „Reî
inicr
resc in evoluţia oricărei ţii agrare este creşterea vi­ găselniţă care nu se pu- a Btu
l'r:bi. El e grăbit azi de telor şi păstoritul (cu spe­ .tea naşte decît intr-un bi­ tice
influenţa mijloacelor de in­ cializarea in industria lap­ rou, in mintea unui birocrat 21,45 Telc.
21,55 La )
formare la indemina oricui telui) cu forme de orga­ cu suflet de hirtie. E drept, cc (
şi care stimulează aspira­ nizare tipic româneşti, a- vorba aceasta, stînâ, mi­
ţia unui număr tot mai ma­ vînd o terminologie cu e- roase a zăr şi cojoc şi
re de vorbitori inspre o ex­ n-are, vai de ea, nici un pic
primare cit mai corectă. de ştaif „ştiinţific". In schimb,
Pină aici totul e normal L&vlMftX'1 ,,canton pastoral" - ei, al­ BUCUR/
şi îmbucurător. Anormale şi tă viaţă I - inovaţie steri­ dioprogra
întristătoare sint doar ex­ lă, nu miroase a nimic, 0,30 La
cesele de zel: părăsirea n-aduce nimic nou, dar e agrlcullur
să neintir:
nejustilicată a unor cuvin­ lemente de mare vechime „ştiinţifică". E de aşteptai pierdere :
te străvechi care denumesc şi îndepărtată continuitate acum cu tot interesul mo­ nai; 7,30 '
realităţi incă actuale, cu în trecutul poporului ro­ mentul cind ciobanul va mărilor ■
Nicolac C
altele noi care insă nu nu­ mân". Toată această ter­ deveni şi el „cantonier nul înd'
mai că nu îmbogăţesc cu minologie specifică la care pastoral“ sau, poate, „can­ 3,00 Kcvi
nimic sensul tradiţional, dar se referă istoricul se con­ tonier ovine", asta ca să-l Curierul
Buletin •
sint şi mult mai sărace sub centrează in jurul cuvin- deosebim totuşi de cel de la dienţa r.
aspect expresiv pentru că tului stînâ - locul unde calea ferată. După cumva li tin de şt
nu au şi nu pot să aibă s-a născut Mioriţa ! - cu de-a dreptul captivant s-o ta literal
sarcina mitică *şi afectivă derivatele sale stinişooră, auzi pe cooperatoarea ca­ Orchestra
populară
pe care cele dinţii au acu- slinărie, stinaş, stinar, cu re are in seamă grija pur­ mână"; i
mulat-o prin veacuri. Mă antroponimul Stinea şi to­ ceilor, anunţindu-şi „ştiin­ Ştiri ; li
tntr-un g
gindesc astfel la cuvintul ponimele Stina, Stinişoara ţific" colega : „Ne-a ve­ Publicitat
stînâ. Cuvint imemorial şi ş.a. De la noi l-au impru- nit de la cantonul pasto­ de ştiri;
venerabil, care, după ulti­ mutat maghiarii, sirbocroa- ral atelajul cu fapte de- tural; 12,
mele cercetări, vine din ţii, ucrainenii. E un cuvint gresat pentru tineretul por­ folclorulu
'•emier.t
substratul traco-dac şi a- larg folosit in literaturo cin". Plăcerea traducerii in
duce pină azi mărturia în­ noastră beletristică şi de bună limbă românească
<lo .
deletnicirii de bază prin specialitate. Nimeni nu s-a v-o las dumneavoastră. Cit „Vrem pace pe acest pămuit" — desen de LAliRA MAUINESCU — C.P.S.P. Deva. cop soeu,
Y
care ne-am dobîndit un loc ruşinat vreodată de el. despre atelaj, cu el e al­ Arii şi /
inconfundabil in lumea Dimpotrivă, e un cuvint cu to poveste... te romă
frămîntată şi tulbure a in- care ne mindrim, socolin- tin de 1
pe
că
lumi
ale
tiiului nostru mileniu. In du-l, prin robusta sa lon­ RADU CIOBANU „Mai bine să culegem îlori...“ nente lipsită unei viaţă. cenu­ voastră;
de
Aceste
şii,
rînduri s-au născut în ur­ rii ; 20
Probabil dintr-un senti­ în faţă ar prezenta un fe­ * Seară
CRONICA LITERARĂ ma unui dialog dintre un sugestia
ment primordial umanitar nomen incredibil : de o dlojursial
băieţel şi o fetiţă, ailzit
— complex şi mereu neex­ parte mulţimea copleşitoa­ de dans»
întîmplător... „Să ne jucăm letin de
N 1 C H I T A S T Ă N E S C U plicat îndeajuns - alături re escortată de escadroa­ de-a războiul", a zis băie­
de îndrăgitul porumbel cu nele porumbeilor albi, mul­
feti­
a
„Nu,
penaj alb, a fost aşezat ţime purtînd pe umeri ţelul. mai bine ripostat culegem
să
ţa,
a-
Parcă
parte
„Frumos ca umbra unei idei" COPILUL. participare fără dorinţa COPII, de cealaltă rachete, flori.,.". în Opţiunea materia­
pentru
armata-armată
ceastă
cu
contextul
flori
n-ar
noastră
etc.
escortată
de
tancuri
fi
fost
repre­
lizării ideii de frumos, li­ DEVA:
zentată suficient prin crean­ avioane-bombardier, sol­ tria); st
]şitu, la puţin timp după te denotă cît de . mult a ga de măslin şi albul sim­ daţii purtînd pe umeri nu nişte şi mai ales PACE, genţu, A
Ailimmul memorial Nichi- fost îndrăgit poetul, mai bolic ; parcă mai lipsea arme-simbol, ci adevărate, este firească în cazul unui Savvyer,
indianul
ta Stănescu editat do „Via­ ales de cei care. i-au fost ceva ca argument, ca încă în stare să... Gîndul nici matur, însă în cazul de DOARA:
ţa Românească" sub coor­ mereu în preajmă. uh argument — de această nu poate merge mai de­ faţă ea constituie un ar­ — sala l
donarea poetului Gheorghe Parcurgînd în linişte pa­ dată esenţial - în lupta parte, fiindcă s-ar finalizo gument al sentimentului cu (Moi
Tomozei, apare o nouă şi ginile acestei cărţi, ne dăm dintre uriaşa armată a ce­ într-o imagine sinistră : primordial umanitar - deci Sandoca;
ziel (Fh
binevenită carte, o nouă scama cită durere a curs lor cinstiţi şi drepţi şi „ar­ spaţiul nostru existenţial - anterior însăşi raţiunii, gîn- — serii
Castelul
mărturie document despre la dispariţia poetului, de- mata" celor care vor să verdele ierbii, unduirea li­ dirii logice — fiind, de fapt, pi?"'
existenţa acestui mare şi dieîndu-i-se o seamă do pustiască viaţa de pe a- niştitoare a pîinii prezum­ produsul instinctual de bi­
preţuit poet, poet al „Res­ recviemuri lirice, tablete ceastă bătrînă şi răbdă­ tive, măslinii înfloriţi, fie­ ne împotriva răului, subor­
pirărilor" luminii Limbii semnate de scriitori români toare Terra. Imaginate în- care reprezentare de viaţă donat dorinţei inconştiente
Române, a acelor „11 e- şi străini, printre aceştia tr-o realitate concretă, ce­ - n-ar mai fi decît ele­ - dar pure - de PACE. (Cultura
legii" a „Cărţii de reciti­ numărîndu-se Miliai Be- le două armate puse faţă mente carbonizate, compo­ DUMITRU HURUBA lumină
re". Acest vers fanion, niuc, Virgil Teodorescu. ccafărul
„Frumos ca umbra unei Constantin Cliiriţă, Eugen bul sal
nerul); ,
idei", aşezat pe coperta Simion, Gco Bogza, Adam — serii
cărţii alături de numele Puslojic, Michel March. ce mai des. In 1983 ^arn rese); L
cio —
poetului, dă dimensiune şi Tot aici mai putem no­ „Privighetoarea de pe Strei“ putut s-o admirăm, cuce­ tezat) ;
valoare, adînceşte dacă mai ta publicarea pentru întîia rind locul I in prima etapă (Steaua
este nevoie, semnul său li­ dară a unor poezii rămase drăgită. Pentru că, deşi a a concursului televizat TIE: C
nie în literatura română. toate planurile şi mai a- Amurgii
în manuscris şi dedicate depăşit doar pragul a 19 les, în cel al cunoaşterii „Floarea din grădină". căra) ;
Chipul blînd al poetului, de Nichita Stănescu îngri­ primăveri, „Privighetoarea folclorului huhedorean şi Componentă a ansamblu­ Ca-n li
tyecut în cuvinte şi-n ne- jitorului acestui volum, cît MARIANA ANGHKL de pe Strei", cum ii spun naţional, al fotmărij unui lui folcloric „Getusa" al tură); ]
te se
cuvinte, în starea poeziei, şi altor poeţi tineri la care cei ce o îndrăgesc, are o stil propriu şi personalităţii Centrului judeţean de în­ BRAZI
pare r •tras undeva într-un inchipuiţi-vă o sală arhi­ activitate scenică de peste artistice. Astfel a venit a- lan:.
a ţinut ca nimeni altul. plină in care nimeni nu drumare a creaţiei popu­ de cui
loc •; i care priveşte ne- Constantin Cri.şan mai mai mişcă, in care toţi şapte ani, timp in care a nul 1981 cînd, „Floarea lare şi a mişcării artistice, Jandari
stin: erit de nimenţ pen­ are meritul de a cuprinde spectatorii parcă nici nu dezvăluit frumuseţea cintu- mîndră-nrouratăj Tot in cîn- de masă din Deva, Ma­ tril (M
tru totdeauna.- Atenţia şi lui şi portului popular, în­ tec dezmierdată" - cum riana Angliei a purtat me­ genda
preocuparea manifestată în în această antologie şi ce­ Îndrăznesc să mai respire. deosebi al celui liunedo- spun versurile unui cîntec sajul şi frumuseţea ciutu­ raţie i
LARI:
le mai frumoase poezii a- Sute de oameni privind cu
primul rînd de îngrijitorul părute în volumele tipări­ uimire . şi incintare spre rean, din zona Călanului, drag ei — din Călanul Mic lui popular hunedorean şi — seri
acestei cârţi-document (un scena unde o tină fă şi f ru­ in numeroase spectacofe, a început să culeagă pri- peste hotare, în Austria şi
alt mire prieten al său)- te de poet, pentru a în­ foasă fiică a meleagurilor Franţa, unde artiştii ama­
Constantin Cri.şan, şi-a vă­ tregi şi mai mult fiziono­ hunedorene işi doinea, cu SCENA SI OAMENII El tori au evoluat cu succes
dit din plin interesul, pre­ mia liricii sale deosebite. ochii înrouraţi de emoţie pe parcursul a trei turnee.
Tlmi
ţiosul efort încununîridu-se. La loc de cinste stau pa­ şi glas de privighetoare, do­ Iubind cu sinceritate ver­ azi, 29
în acest volum postum. ginile dedicate poetului la rurile şi bucuria vieţii. festivaluri şi concursuri din mii lauri ai talentului şi sul şi melosul popular ea se mo
Deşi trecut dincolo de sce­ cucerirea laurilor, a pre- Sala arhplină era a Ca­ judeţ, din ţară şi de peste dăruririi ei pentru cintecul a devenit o asiduă culegă­ -( 4. 1
:
na vieţii, poetul a rămas . miilor internaţionale cum- sei de cultură din Deva, hotare, ori prin înregistrări popular. Incepînd cu acel toare de folclor (caută cin­ e-- ia
în interiorul nostru, îl' sim­ a fost Premiul Internaţio­ unde se desfăşura etapa la radio şi televiziune. A an a cucerii mai multe tece vechi, doine, balade, caracti
ti te p
ţim mereu aproape, ros- nal „Cununa de aur", 1982, republicană a Festivalului debutat la o vîrstă foarte locuri I şi mari premii la neatinse de poluare) din cărcăr
va sul
tindu-i versurile cu aceeaşi de la Struga, cît şi pre­ naţional „Cîntarea Româ­ tinără - în oraşul Căi an, festivaluri interjudeţene de satele de pe Valea Streiu- derat,
miul ITcrder din anul 1976. niei", Interpreta de pe sce­ într-un concurs pentru so­ muzică populară, Apoi a lui, pe care le redă publi­ tempo
plăc'-rr. Lirica sa nu va nă era Mariana Angliei, cului larg in toată auten­
De frumos succes se liştii de muzică populară venit şi prima filmare pen­ oră d
muri niciodată. Această tînăra şi talentata mesa­ ticitatea şi frumuseţea lor. Tempi
bucură şi celelalte grupa­ la ansamblul „Doina Streiu- tru televiziune, unde a de­ fi cui
carte este o adevărată en­ geră a cintecului popular, lui“, cînd abia împlinise 12 butat în cadrul emisiunii „Colindul florilor", „Du-te grade,
je ale volumului „Poetul
ciclopedie a vieţii poetu­ o „floare" a muzicii popu­ ani vădind incă de a- „Tezaur folcloric". Nu Jn- dor pe Valea sacă", „Măi între
a trăit printre noi", „Por­ lare româneşti, născută şi Local
lui, a copilăriei şi familiei, tunci o chemare mereu ne­ timplător cintecul pe care bădiţă, bădişor", „Strălu­ Izolat
tret", „Prin tunelul oranj", înălţată in grădina tradi- cesc brazdele-n soare" sint dină.
o bogăţie de împliniri ur­ ţională pe cît de bogată stinsă spre izvorul datu­ l-a interpretat cu acel pri­
„Viaţa mea se iluminea­ l lej a fost „Pădurice mică, doar citeva din cîntecele La i
cate pe scara înaltă a poe­ Pe atit de frumoasă, de lui popular, un talent au­ pe care Mariana Anghel coroa
ză". deasă", o frumoasă doină, rar n
ziei. Nichita Stănescu a autentică a folclorului hu- tentic şi un simţ nativ al ni le oferă tuturor, mereu cu c:
bincolo de frumuseţile nedorean. armoniei şi frumuseţii ver­ culeasă de prin satele Că­ cu acelaşi nesecat şi au­ însoţ.
fost posesorul unei mari lanului. După această pri­
si împlinirile cărţii, se-au- Pentru mulţi dintre cei sului strămoşesc. Dar au tentic fior artistic, izvorit lectri
iubiri, fiind la rîndu-ţ iu­ trebuit să treacă ciţiva ani mă înregistrare, incepind din bucuria-i de a trăi, de prezt
de parcă vocea poetului care iubesc cintecul şi ver­ de i
bit şi stimat do mulţi ci­ sul popular Mariana An­ pină ce talentul ei să în­ cu anul 1982, apare pe a ciuta viaţa. oră
„vSciiimbă-.te în cuvinte
titori de poezie bună, ade­ gliei este de-acum o in­ ceapă să se afirme. Au micul ecran, cu cintece şi Ceaţ
precum îţi zic". fost ani de acumulări pe chiar recitaluri, din ce in MIRCEA LEPÂDATU de 1 î
vărată. însăşi bogăţia de terpretă cunoscută şi în­ furiş
fotografii reproduse în car­ .- - ^ MIRON ŢIC