Page 65 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 65
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ
Puternică mobilizare de forţe
la prăşit şi la recoltarea furajelor
C I A U S M U L arăta Petru Mateevici, in Bombe şi Maria Poenar. zului. Se află in desfăşu
în unitatea noastră —
Au fost aplicate un trata
rare recoltarea gulioarelor,
ment la sfeclă împotriva
ginerul şef al cooperativei
fiind livrate la C.L.F. O-
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL P.C agricole de producţie din puricilor şi două tratamen ră.ştio primele cantităţi din
te la cartofi contra manei
Simeria — campania agri
această cultură. în noua
colă de vară mobilizează şi a gîndaculuj din Colo plantaţie pomicolă, în su
toate forţele umane şi me rado. La porumb s-au c- prafaţă de 60 ha, s-a efec
canico, întreaga strădanie xccutat două praşile me tuat prima praşilă pe rînd
a cooperatorilor, mecani canice de către Vasile Cor- şi la rădăcina pomilor,
zatorilor şi specialiştilor. nea şi Ioan Biri.ş, s-a er- fiind încheiate toate trata
Anul XXXVII, nr. 8 593 DUMINICĂ, 30 IUNIE 1985 4 pagini — 50 bani Drept argument al afir biciclat toată suprafaţa — mentele prevăzute de teh
maţiei sale, interlocutorul 79 ha — şi s-a efectuat nologic.
a adus stadiul la zi al în în paralel s-a acţionat
treţinerii culturilor, al re cu aceeaşi răspundere şi la
OAMENI AS MUNCII! j coltării furajelor, ca şi C.A.P. SIMERIA recoltarea, transportul şi
\ pregătirile pentru buna depozitarea furajelor Pri
\ în interesul general al economiei naţionale, al fiecăruia dintre ţ desfăşurare a secerişului ma coasă pe cele 55 ba cu
cerealelor pâioasc şi însă- prima praşilă manuală pe trifoi şi lucernă a fost în
ţ noi, asiguraţi, în iecare întreprindere, valorificarea superioară ţ mînţarea culturilor succe 40 ha. La executarea aces cheiată, toată recolta s-a
i a materiilor prime şi materialelor, gospodărirea raţională a aces- \ sive. Pînă în prezent, pe tei lucrări o contribuţie adunat şi au fost aduse
cele 50 ha cultivate eu car însemnată o au brigăzile în baza furajeră 130 tone
\ tora, respectaţi cu stricteţe normele de consum şi acţionaţi stă- ţ tofi s-au efectuat două coordonate de Silvia Ior- fin. Transportul a fost e-
\ ruitor pentru reducerea lor cît mai substanţială ! ^ praşile mecanice — lucra date şi Maria Crăciunescu. fectuat în exclusivitate cu
re executată de Ioan Creţu O activitate plină de atelajele unităţii şi ale
\ (Din HOTĂRÎREA-CHEMARE a Plenarei comune a Consiliului Naţional al Oame- \ — şi prima praşilă manua strădanie are loc şi în fer membrilor cooperatori Dar
ţ nilor Mundi şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale). ţ lă. Suprafaţa cultivată cu ma de legume, ca şi în po această activitate s-a des
sfeclă de zahăr şi furaje micultură. în aceste zile făşurat lent şi din această
ră — 60 ha — s-a prăşit — deoarece vremea ploioa pricină în cîinp se mai n-
în spiritul sarcinilor şi orientărilor formulate de două ori mecanic şi să nu permite intrarea cu flă circa 40 tone trifoi şi
manual — evidenţiindu-se sapa — so pliveşte cultu lucernă. Conducerea coo-
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu mecanizatorii Nicolae Băl- ra de ceapă şi întreţi
ţatu şi Viorcl Chiş, precum nerea răsadurilor de var TRAIAN BONDOR
şi cooperatorii din brigă ză de toamnă ce se va
Preocupare permanentă pentru recuperarea zile conduse de Emilia planta după recoltarea or (Continuare in pag. a 3-a)
resurselor energetice reîoîosibile horticole Deva, Radu
Directorul Asociaţiei
Bolog, ne-a informat că Sărbătorirea
După cum este cunoscut, derea cea mai mare în ba de "construcţie diferită. A- în fermele unităţii se
siderurgia, prin natura pro lanţa de recuperări o au ceste cazane au dublu depun eforturi stăruitoa Zilei învăţătorului
ceselor tehnologice utili gazul de furnal şi gazul scop, respectiv recupera re în vederea bunei în
zate, este una dintre ra de cocs, care şe recupe rea căldurii, precum şi treţineri a culturilor de Cu sentimente de adîncă concursurile pe meserii, in
murile industriei caracteri rează în proporţie de a- răcirea gazelor arse până legume, recoltării şi va- preţuire ţara a omagiat, finala amplei întreceri o
zată prin mari consumuri proape sută la sută. Căl la limita maxim admisibilă ieri, oamenii şcolii, cei muncii şi creaţiei „Cînta-
energetice sub' diverse for dura din gazele arse şi de funcţionare a electrofil- care şi-au asumat nobila rea României", ca şi suc
me, predominînd consumul căldura din produse au o trelor, în vederea epurării şi responsabila menire de cesele de răsunet interna
de combustibil. Combinatul pondere mai mică, respec gazelor rezultate din pro Ziltiic — peste a creşte, a educa şi forma ţional al gimnasticii hune-
siderurgic Hunedoara, care tiv de numai 20 la sută, cesul de elaborare ă oţe pentru muncă şi viaţă ge dorene şi multe altele au I
este al doilea mare pro în anul 1984 recuperîndu- lului în cuptoare Martin 20 tone legume neraţia de mîine. Sărbă onorat cum se cuvine săr- *
ducător de oţel al ţării, se la nivelul combinatului cu insuflare de oxigen. toarea de ieri s-a desfăşu bătoarea slujitorilor şcolii I
consumă anual circa două echivalentul a 137 000 tone, A doua grupă de cup valorificate rat in climatul înălţător al din acest judeţ.
milioane tone combustibil din care 08 000 tone o re toare metalurgice de la manifestărilor cu care ţara Momente emoţionante în |
convenţional. Din procesele prezintă căldura din lin care se recuperează căl întîmpină împlinirea a două cadrul adunărilor au creat
tehnologice siderurgice re gouri. Pentru recuperarea dura din gazele arse în- lorifieării unor cantităţi decenii de la Congresul prezentarea Mesajului de
zultă cantităţi mari de re resurselor termice, la ora tr-un procent ridicat sînt sporite de produse pen al IX-lea al partidului, mo- salut din partea Ministe-
surse energetice refolosi- cuptoarele adinei ale la- ment care a deschis epoca rului Educaţiei şi invăţă-
bile, sub diverse forme: minoarelor bluming 1000 şi tru buna aprovizionare a marilor izbînzi socialiste, nrtîntului şi Uniunii Sindica-
gaz de furnal, gaz de cocs, C.S. HUNEDOARA 1300 mm unde se găsesc populaţiei. Zilnic, fer
căldura gazelor arse, căl montate 18 cazane recupe mele livrează peste 20 perioada pe care întreaga telor din Invăţămînt, Ştiinţă
tone legume — varză,
dura produselor, căldura actuală în combinat există ratoare, care recuperează naţiune o denumeşte cu şi Cultură, adresat cadre-
din apa de răcire etc. — în funcţiune un număr de anual aproape 120 000 Gi- cartofi, ceapă, morcovi mîndrie şi demnitate ,,E- lor didactice. Cuvintele de J
caro. după ultimul inventar 38 cazane recuperatoare şi gacalorii. Au mai fost rea din răritură, înccpîndu- poca Nicolae Ceauşescu". recunoştinţă rostite de |
întocmit la nivelul combi o serie de alte instalaţii lizate, pe baza unor so sc totodată şi recoltatul La Deva, Hunedoara, Pe- cadrele didactice, de re- j
natului, însumează peste realizate cu forţe proprii luţii proprii, unele chiar la roşii, castraveţi şi troşani, Lupeni, Vulcan, Pe- prezentanţii intreprinderilor |
1,0 milioane tone. Din a- care realizează recuperarea originale, ca instalaţia de ardei din solarii. trila, Uricani, Orăştie, Brad, patronatoare şi ai comite- '
ceastă cantitate apreciabilă, căldurii din gazele arse, recuperare a căldurii din Atenţie deosebită se Haţeg, Călan, llia, sârbă- telor cetăţeneşti de părinţi, I
în anul 1984 s-a recuperat din produsele siderurgice, gazele arse, de la fabrica de acordă întreţinerii cultu toarea Zilei învăţătorului s-a
— de pionieri ou fost momen- ,
echivalentul a 940 000 tone. din aerul comprimat, din dolomită Zlaşti, la toate rilor curate de buruieni; transformat în halde ma te impresionante.
Deci, dacă se ia în consi cele trei cuptoare rotative prin praşile mecanice şi nifestări prin care cadrele La sărbătoarea Zilei în
derare cifra de 1,95 mili aburul uzat etc. în prezent, cu acestea reuşindu-se a- manuale, precum şi a- didactice, elevii, părinţii văţătorului au luat cuvîn-
oane tone combustibil con recuperarea căldurii din sigurarea întregului nece plicării tratamentelor şi-au exprimat gîndurile tul membri ai Biroului
venţional, care reprezintă gazele arse se realizează sar de căldură pentru în fitosanitare. de stimă şi recunoştinţă Comitetului judeţean de
consumul de combustibil la următoarele agregate călzirea spaţiilor de lucru faţă de partid, de secre partid şi ai Comitetului exe
energetic al combinatului tehnologice : la 8 cuptoare şi vestiarelor. în anul vii tarul său general, tovară- cutiv al Consiliului popu-
în 1984, resursele energe Martin de 400 tone do la tor se vor monta aici 3 şul Nicolae Ceauşescu, Iar judeţean',
tice refolosibile au o pon O.S.M. 2, care în balanţa cazane recuperatoare de ÎN ZIARUL DE AZI ; pentru grija statornică pe j atmosfera caldă şi
n
dere de aproximativ 48 la de resurse termice se gă tip inerţial, având şi func care o poartă învăţămîn- solemnă a manifestărilor
sută. Din acest motiv, pro seşte pe primul loc, în a- ţia de desprăfuire, cu a- a E P O C A NICOLAE au
blemei recuperării resurse nul trecut rccuperîndu-se jutorul cărora se preconi CEAUŞESCU - epoca tului, modernizării şi per- participanţii^ adresat
Comitetului Central al Parti- J
lor energetice refolosibile echivalentul a peste 43 000 zează asigurarea integrală marilor împliniri socia fecţionării lui. dului Comunist Român, i
i s-a acordat şi i se acordă tone combustibil convenţio Ing. CONSTANTIN NAGHI, liste La adunările festive au t o v a r ă ş u l u i NICOLAE »
în permanenţă o atenţie nal. La această secţie e- director energetic, C.S. H Acţiuni politico-educa- participat mii de cadre di- CEAUŞESCU, telegrame j
deosebită de către toţi fac xistă 8 cazane recupera Hunedoara ' tive desfăşurate de
r n care
torii de răspundere din toare care produc abur de sindicate dactice din judeţ, membri P ' > exprimîndu-şi re- *
1
., , , cunoştinţa pentru atenţia li
...
.
, .
cadrul combinatului Pon medie presiune şi 2 cazane (Continuare in pag. a 3-a) Si Remember aj birourilor comitetelor r . t- I
.
.
.
. , ,
.
judeţean, municipale şi o- statornică acordată învă- “
ţămîntului în epoca ce j
răşeneşti de partid, ai co-
Gînd » mitetelor şi birourilor exe- se angajează cu întreaga
poartă numele ctitorului ei, 5
cutive ale consiliilor popu- capacitate şi putere de I
părinteşti. In gînd cu fiica * muncă în opera durabilă *
în nnnrn zT i i r /-» î I i-i
lYînnen
(are, reprezentanţi ai orga
s
rof M ario Foa ce
In aceeaşi zi. in acelaşi °‘ P \ i / ~ nizaţiilor de copii şi tine de formare a omului de |
oraş, aproape la aceeaşi la numai citeva minute mal [ mîine, de îndeplinire exern- *
oră — mamă şi fiică s-au tirziu, in careul de la şcoa ret, ai organizaţiilor de piară a sarcinilor educati-
intilnit in gind, in cele mai la generală nouă şi moder masă şi obşteşti, ai. între- ve pe care Congresul al J
inălfătoare sentimente. Nici nă, in care se pregătesc prinderilor patronatoare şi Xlll-lea al partidului le-a
mama — Maria Foarce, pentru startul viitorului a- comitetelor cetăţeneşti de pus în faţa şcolii. „ J
profesor la Şcoala generală proape 1 000 de elevi — Adunările festive din ju- «
nr. 2 Haţeg, pici fiica — mărturisea : „Noi, dascălii părinţi.
voştri, noi înşine părinţi Corolarul activităţii des 'deţ au fost impresionant în- J
CI audia Foarce, elevă în tregite de spectacole rea- |
clasa a X-a G a liceului sub ochii cărora creşteţi, făşurate în anul şcolar
agroindustrial din aceeaşi vă instruiţi şi educaţi, 1984—1985 a relevat locul lizate de formaţiile artis- *
tice ale cadrelor didactice f
localitate n-au ~bănuit, ~cu Vrem sâ vâ vcdam su e prestigios pe care .nvaţa- . •
[ '
o zi înainte, că gînd urile '?d- Nu vrem mame plin- ?| e|evi|or |aureale Fes
r
lor se vor uni intru a- gîndu-şi fiii, nici copii fără mintul hunedorean îl ocu- tivalul naţional „Cîntarea |
ceeaşi caldă şi umană ce părinţi. Vrem. să vă vedem pă în reţeaua şcolară a României". j
rinţă — PACEA. La liceul mari, sănătoşi, harnici şi ţârii - locul II. Procentajul -A" jj
agroindustrial, Claudia, cu frumoşi. Fie ca glasurile bun de promovabilitate, în « Cu prilejul Zilei învă- »
voinţa înaripată de indem- voastre de copii să străba- condiţiile reducerii sub- ţătorului au fost onoraţi cu |
nurile şi căldura cuvintelor tă Universul, sa înmoaie stanţiale a mediocrităţii, titlul de „Evidenţiat" edu- „
profesoarei Elena Leah, inimile celor de care de- __ j . . , - . . . . . . cotoarele Maria Rodeanu S
evocînd înălţătoare versuri Pmde viitorul omenirii“. î roadele integram invata- , » « . k . . i
/n
a
• (Deva), Anişoara Moises- ■
eminesciene şi argheziene, Un gind - mamă şi % mîntului cu cercetarea şi ,,, f , , ?
cerea, în numele tuturor fiică — întru acelaşi cald 1.1» Uzina <le piese de schimb şi reparaţii utilaj miinicr producţia, locurile de frun- cu (Hunedoara), llinca Ni- j)
copiilor, să fie lăsată să şi uman ideal, Deva, prin colaborare cu I.C.I.T.P.L.C.I.M.-iiI din localitate maşă (Petrila), Georgeta
crească sub seninul păcii, sînt realizate numeroase prototipuri, menite să uşureze, să * te obţinute pe ţară la o-
modernizeze munca in minerit. In imagine, imul din aceste
al libertăţii şi-al dragostei LUCIA LICIU prototipuri — combina de încărcat pentru abataje înguste — | limpiadele pe obiecte şi la (Continuare in pag. o 2-a)
înainte de finalizare.