Page 67 - Drumul_socialismului_1985_06

Pag. 3
» DUMINICĂ, 30 IUNIE 1985

TIMPUL Acţiuni politico-educative „Tehnic-club“, • La laminoarele dc sîrmă begonii ;i altele formează /|
1 si profilc mici din C. S. covoarele de flori din pei- ţ
IBER O iniţiativă valoroasă Hunedoara există două ca­ sa.iui citadini al ani de suble- ţ
/Aii Jiului i|
zane recuperatoare care a- » După 28 dc
desfăşurate de sindicate sigură întregul necesar de ran, maistrul miner specia­
dc la \
secţiile list Constantin Holda,
caldă
apă
pentru
Din primăvara acestui colocviu vizionează două amintite şi linia de semifa­ I. M. Barza, a pus in cui I!
bricate. © Atenţie pescari! casca şi lampa dc miner, r ;
Perioada de încheiere a întreprinderea de antrepri­ an, o manifestare spiritua­ trei scurt-mctraje documen­ 150 000 puieţi de păstrăv in­ pensionîndu-se. A lăsat în i
semestrului I din acest ul­ ză construcţii şi reparaţii lă de marcă se derulează tare pe. marginea temelor digen au fost. introduşi (nu urma lui amintiri frumoase, j
30 IUNIE siderurgice Iluned.oara, la la Casa de cultură din discutate. Ultima reuniune în undiţe !) ci în torenţii stimă şi respect, datorate 1
tim an al actualului cinci­
nal este marcată — în ac­ care au participat cadre Brad, prin grija Comisiei a avut ca temă „Ingineria munţilor Retezat şi Pa ring. vredniciei sale şi o... urmaşă
Altă sută de mii vor popula in ale mineritului — fiica ţ
piilor. Tcle- tivitatea organizaţiilor sin­ tehnico-inginereşti şi mem­ inginerilor şi tehnicienilor valorii", care a căpătat in­ lacul Valea de Peşti © Un sa, in prezent studentă la
ilc ghioz- bri ai activului sindical din de la Uzina de utilaj mi­ tr-adevăr valoare prin in­ Institutul de mine Petro- k
ir). „Micul dicale din unităţile econo­ tervenţiile sing. Voicu Giur­ articol nou, inedit clin mode­
lele semestrului al II-Ica — şani © La Liceul industrial [ţ
. Ultimul mice şi instituţiile judeţu­ această mare unitate eco­ nier şi reparaţii Crişcior, geaca dftn velur de iepure — nr. 3 Deva a fost dată in
lui nostru — de amplifica­ nomică. care, întîlnindu-se aici în giu, ing. Viorel Martin,
una cînlc- prima zi do vineri a fiecă­ mg. Viorel Poenar, direc­
jânesc (co- rea numărului de acţiuni • Atenţia pe care comi­ torul uzinei, ing. Ştefan
zică popu- menite să conducă la mai tetul sindicatului de la în­ rei luni, sub genericul
buna mobilizare a tuturor treprinderea minieră Dîlja „Tehnic-club", organizează Feicr, ing. Nicolae Brustu- R e r a e m b e r
uminical instructive colocvii pe cî- rean, Ileliade Rădulescu.
color) oamenilor muncii hunedo- o acordă aplicări; celor mai
ale unui reni pentru îndeplinirea e-' eficiente forme şi metode te o temă ştiinţifică dina­ inspector la Inspectoratul
c xemplară a sarcinilor şi inte anunţată. Evenimentul judeţean Hunedoara pen­ fabricat la „Vidra" Orăştie, folosinţă o modernă sală
1 - menite să conducă la re­ debutează cu o lucrare do tru controlul tehnic de ca­ işi aşteaptă... consacrarea o de... râdiolelcgrafic. Cursu­
a azi (co- angajamentelor asumate în ' ducerea consumurilor de litate ş.a. Documentarele ion Grceu şi harnicii săi co­ rile, care se desfăşoară sub f
producţie. Din paleta di-" materiale, energie .şi com­ sinteză, ilustrată cu plan­ legi din secţia tîmplărle a Îndrumarea competentă a I
României yersă de acţiuni organiza­ bustibil, a fost elocvent şe, diapozitive, pe margi­ „Lumină, sunet, scânteie" cooperativei meşteşugăreşti instructorilor din cadrul /
fistic (co- te nm reţinut : ilustrată de larga partici­ nea căreia au loc dezba­ (privind utilizarea energii­ „Streiul" Călan, condusă cu radioclubului judeţean, vor ţ
competenţă de Emil Otvcş, asigura anual promoţii de
aţii"i“ • Comitetul sindicatului pare, de interesantele in­ teri. lor neconvenţionale în pro­ au realizat sarcinile primului circa 300 radiotclegrafişti • ţ
1. de la Exploatarea minieră' tervenţii pe care le-au avut Temele şi nivelul discu­ cesul de producţie) şi „Trei semestru cu 2 zile mai de­ Un muncitor harnic, un om ii
Gbelari a supus unei dez­ ţiilor purtate la „Tehnic- ipostaze ale electronicii" fu­ vreme o Este în curs de modest este loan Moise, care ^
IULIE în cadrul dezbaterii şefii
bateri, la care au participat de brigăzi, maiştrii mineri club" le dorim — spunea rnizarea tehnicii do calcul demontare ultimul tronson lucrează Ia cantina C. S. t
al bălrînului pod metalic, „Victoria" Călan de 25 de J
in cco- cadre de conducere şi mem­ şi inginerii din această li­ unul dintre participanţii la în procesul de producţie) care a legat timp de peste ani. Un anonim care îşi face
brii activului sindical de Ia ni ta te minieră. colocviul din luna iunie — au susţinut inspirat dezba­ un veac malurile Mureşului conştiincios datoria q Scm- *
olcloric (co- exploatare, o interesantă şi • în prezenţa activului un zbor înalt, mult peste terile. între Deva şi Şoimuş o nalăm o interesantă acţiune y
geamgii. tul U.T.C. dc la mina Lu- y
azi permanent în atenţie pro­ sindical de la întreprinde­ nivelul preocupărilor noas­ Ideca de la Crişcior re­ Fraţii Iosif, şi loan Braiea organizată recent dc comite- s
meserie
dc
sînt
oileton (co- blematică — „Munca poli­ tre diurne. Pentru că, o- confirmă puterea germîna- Lucrează la secţia „Rame — peni : cu sprijinul noilor în- A
ich" tică do masă în sprijinul rea minieră Lupcni a avut bi.şnuindu-ne să abordăm toare de nou a colective­ geamuri" a Cooperativei cadraţi în muncă locatari ai y
M. loc, recent, dezbaterea pe „Prestarea" Simcria de a- căminului nr. 10, au fost i
realizării sarcinilor de pro­ tema „Iniţiativele «piunci- subiecte pretenţioase. ne lor do muncă, dorinţa a- -proape trei decenii. Vreme descărcate şi stivuite în de- .
e- /
ducţie". tore.şti — mijloc important perfecţionăm şi puterea de cestora de a se desprinde în care au primit numai pozitu] dc material al mi- ţ
o Masa rotundă cu te­ de stimulare a spiritului analiză, cu câştiguri esen­ de rutină, de a urca pe ca­ laude pentru munca bine nci 120 tone de bolţari. • Oi
ma „Cercetarea tehnică şi novator al oamenilor mun­ ţiale pentru procesul de lea creativităţii şi a pro­ făcută © Cea mai recentă gazdă primitoare pentru toa- ţ
realizare a dcltaplanoristu- <ă lumea este cabana „Iz- i
ştiinţifică — în pas cu dez­ cii", prilej de relevare a producţie. gresului. lui loan Dud, impiegat de
f I : 7,00 Ac- voltarea", organizată de co­ Colaborînd cu întreprin­ mişcare Ia autocoloana Cră- voarclc" de la Cinciş. Am- J,
60 de mi- însemnatelor succese pe ca­ derea cinematografică ju­ TIBERIU VANCA, ciuncşti, a fost zborul de pe plasată într-un loc deosebit I
tadioprogra- mitetul sindicatului de la re harnicul colectiv al ce­ dealul „Lia" din Brad © dc pitoresc, la mica dar co- 1
0,30 Maga- Combinatul siderurgic Hu­ deţeană, participanţii la Brad Elisabeta Codea, şefa serei cheta Unitate găseşti oricînd ţ
I; 11,50 Du­ nedoara, s-a bucurat de o lei mai mari mine din Va­ din Petroşani, informează că tot ce este necesar, de Iu »j
lie; 12,00 De lea Jiului le-a obţinut în peste 60 000 de bumbişori, ambianţă, la o bogată şi ţ
toţi; 13,00 largă şi valoroasă partici­ perioada ce a trecut de la nu-mă-uita, petunii, salvii, diversificată apre"" :iarc\ ^
13,15 Din in- pare — cadre tehnico-in- începutul acestui an. —- i»
rchcstrei de gineroşti, cercetători, inven­
ă a Radio- • Inspectori obşteşti cu
13,30 Radio- tatori şi inovatori, prilej producţia muncii, maiştri
ttieilorj 14,00 de relevare a preocupări­ T î r g u l m e ş t e ş u g ă r i m
ii Va- lor constant îndreptate şi minorj şefi do brigăzi
15,00 spre promovarea progresu­ din cadrul întreprinderii
BU* miniere Uricani au parti­ Pe platoul pieUâ „Obor" 90 la sută —- au fost pre­
J^îrste lui tehnic si introducerea
jânesc; noului în producţie. cipat Ia masa rotundă în din municipiul 1-Iuncdonra zentate, recent, şi la ex­
; 'copilă- care s-a analizat eficienţa sc desfăşoară, înccpînd de poziţia judeţeană „Poli­
dcdicatâ • Naţionalizarea princi­ ieri, a X-a ediţie a tra­ crom '85“. De fapt. con­
ului; 17,00 palelor mijloace de pro­ fazei de masă a concursu­
n
□nor; 17,30 ducţie — premisă a trece­ lui de protecţie a muncii, diţionalului „Tirg organi­ sultaţiile cu publicul pri­
»peretă; 18,00 rii la dezvoltarea planifi­ în activitatea de prevenire zat de cooperativa meşte­ vind prestaţiile de servicii
ri; 18,05 Pu- a accidentelor şi îmbolnă­ şugărească „Drum Nou". preferate, parada modei,
0 Start me- cată a economiei naţionale,
00 Radiojur- a progresului rapid şi mul­ virilor profesionale. După cum ne-a informat expoziţiile cu vânzare şi
'.uitatele tra- tilateral al societăţii noas­ loan Manaţo, preşedintele alte acţiuni ce se desfă­
>nale Loto; Rubrică realizată cu sprijinul cooperativei, la această e- şoară în cadrul tîrgului
jl naţional tre socialiste, a fost tema
mâniei“, So- simpozionului organizat de CONSILIULUI JUDEŢEAN diţie jubiliară a tîrgului, constituie principalele ac­
îaţii folclo- AL SINDICATELOR meşteşugarii hunedoreni se ţiuni prin care sînt testate
pa republi- comitetul sindicatului de la prezintă cu un bogat bi­ preferinţele cumpărătorilor
de concurs
S iunie 1985; Aspect rtin expoziţia lanţ de realizări, iar arti­ — bază a producţiilor vii­
îări; 21,35 noutăţilor clin domeniul colele oferite publicului — toare.
muri.. mu- progresului tehnic. într-o gamă diversă şi în­ Tîrgul jubiliar se în­
22,00 Radio- Preocupare permanentă pentru recuperarea
Panoramic noite în proporţie de peste cheie astăzi.
invita(ie Ia
,
,
-nuzică de w.w.w a‘ . » .w.w. «a v a«w. .w.w v a v.v j i a w.w/a w.w a>a v a m aa m
00 Buletin resurselor energetice refolosibile
I
Puternică mobilizare de forţe la prăşit
(Urmare din pag. i) constituind a treia treaptă prii, lucrări- ce trebuie ,fi-
dc recuperare a căldurii nalizate încă în cursul a- (Urmate din pag. 1) gătirilor pentru seceriş. La de paie, arat şi inşămia-
cu căldură sub formă de de la această sursă. In cestui an. secţia de mecanizare din ţal în aşa fel îneît sămîn-
abur tehnologic a noii sec­ iarna trecută, în acest tu­ perativei are datoria să ur­ Simcria ni s-a spus oă ce­
(Pa­ Vrem să menţionăm că ţa de porumb să ajungă
li r- ţii do blocuri dolomitice. nel s-au dezgheţat peste uzina energetică din ca­ genteze această lucrare. S-a le cinci combine şi două sub brazdă în cel mai
Ipom La fabrica de oxigen s-a 200 000 tone cărbune, eco- drul C.S. Hunedoara pe încheiat prima coasă şi pe prese de balotat paie au scurt timp posibil. In a~
j/.joc realizat o instalaţie de re­
iUNE- nomisindu-se în acest fel lingă sarcinile pe care le cele 17 ba fineţe naturale. fost reparate şi verificate, cest sens mecanizatorii a»
Iodern cuperare a căldurii din 0 importantă cantitate dc are pe linia asigurării Recolta s-a adunat in în­ li s-a făcut recepţia şi sînt fost temeinic instruiţi eu
£opes- treptele de comprimare a gaz metan. Această soluţie continuităţii în alimenta­ tregime, dar se află încă gata să intre în lucru. Au sarcinile ce le revin şi ştiu
---- ^ turbocompresoarelor de aer, urmează să fie extinsă la
MaUViiG- rea cu utilităţi energetice în "cîmp — iată încă un fost etanşeizale şi mijloa­ fiecare ce au de făcut în
i ; Glissai )clo care asigură încălzirea fa­ încă 3 tunde dc dezgheţ, a sectoarelor de produc­ argument în favoarea ne­ cele cu care se transportă timpul secerişului şi însă-
Vi <Arta' bricii propriu-zisă, iar sur­ care în prezent folosesc ţie are şi sarcina alimen­ cesităţii de a se impulsio­ recolta spre locurile de de­ mînţării culturii succesive
jrvincştiloj) ;
• z.lua Z £)Pa- plusul de căldură sc livrea­ gaz metan, respectiv la tării cu căldură a muni­ na transportul şi depozi­ pozitare. Au fost curăţate de porumb. Sămînţa este
(sis eon Unu 5 ză în circuitul dc termofi- două tunde aparţinînd fa­ cipiului Hunedoara. care. tarea furajelor. şi dezinfectate spaţiile de asigurată in întregime,
,vţi de ctfuce care al combinatului, ali- Unitatea agricolă din Si- depozitare a recoltei. C.A.P plugurile, grapele şi semă­
e); LUPEN1: mentînd in acelaşi timp şi bricii de aglomerare nr. se cifrează la un consum
seriile I-Il 2, unde se vor folosi gaze anual de cca. 420 000 Gcal. meria arc semănate cu orz Simcria va însămînţa în nători le sînt puse la pubet.
VULCAN: O un hectar dc soră de le­ arse do la laminoarele In prezent se fac eforturi 65 ha şi cu grîu 221 ba. această vară 101 ba cu po­ R,ste urmărită îndeaproape
tajul X (Lu- gume, amplasat în imediata bluming şi un tund de Holdele sînt frumoase, or­ rumb în cultură succesi­ starea de coacere a orzu­
.ONEA: Cui- apropiere. în anul 1984. cu de a se asigura această
îdrelor (Mi- dezgheţ de la cocserie, cantitate de căldură în zul este aproape copt. Sar­ vă. Pentru ca şi această lui pentru ca această lu­
7RILA : Sin- această instalaţie s-a asigu­ unde se vor folosi gaze cea mai mare parte din cina de a strîngc cereale­ lucrare să se desfăşoare crare de o deosebită îni-
t: (Muncito- rat recuperarea a cea. 14 000 le păioaşe într-un timp cât în cele mai bune condi- semnătate a campaniei a-
arse de la cuptoarele fur­
OASA: Zorro Gcal. La fabrica de aglo­ recuperarea resurselor e-
II (Muncito- nalelor de 1000 mm. Pen­ nergetice. iar în regim de mai scurt şi fără pierderi ţiuui, s-a hotărît să se grieole de vară să ia star­
\NI: Glissan- merare s-a realizat un sis­ tru recuperarea căldurii vară se asigură integral ne-a determinat să ne in­ muncească in flux la se­ tul în momentul când acesi
ile I-II (Rc- tem de recuperare a căl­ din zgura de furnal, care teresăm şi dc stadiul pre­ ceriş, eliberarea terenului lucru devine posibil.
\D : Ziua Z durii de pe benzile de ră­ apa menajeră.
e); GURA- are o pondere însemnată Cu toate că au fost ob­
A c ţ i u n e a cire a aglomeratului, folo­ în balanţa combinatului,
•rul); ORAŞ- sind căldura recuperată în ţinute unele rezultate în A t e n ţ i e l a c o n s u m u l d e c i u p e r c i !
ii (Patria) ; s-a construit o instalaţie domeniul recuperării re­
Linilor (Fla- următoarele scopuri : re­ pentru producerea vatei mi--* surselor energetice secun­
,)AGIU-BAI : ducerea consumului de cocs minerale.- Au mai fost rea­ dare, în special a celor Excesul de umiditate din Majoritatea bolnavilor a- prezinte la prima unitate
Casa de cul- mărunt în procesul de a-
G: Fantome- glomerare; prepararea a- lizate, cu forţe proprii, o combustibile, considerăm sol, ca urmare a ploilor firmă că au mîncat „doar medicală pentru a primi
sc (Dacia) ; serie de alte instalaţii de că rezervele de resurse din ultimul timp, a favo­ pe cea mai frumoasă". Ori îngrijirile de specialitate,
rorile ; CĂ- pei calde necesare în pro­ recuperare pentru asigu­ existente în combinat sînt rizat apariţia abundentă a tocmai acestea sînt cele
divers (Casa O menţiune în plus pen-*
; sngfcRIA : cesul tehnologic la tobele rarea cu căldură a locu­ încă substanţiale, fapt ce ciupercilor pe toată raza mai periculoase. Ciupercile Iru cei care. au suferit dţ
i exV^Jcreş- de amestec, precum şi pen­ rilor de muncă din resur­ ne obligă la conjugarea e- judeţului nostru. Odată cu otrăvitoare au un colorit hepatită epidemică, pentru
i; IL1Â: Le- tru încălzirea unor spaţii sele- care există local : forturilor tuturor factorilor acestea, am avut surpriza frumos, viu, fără a fi înţe­
ţului singu- cci care prezintă forme de
A) ; GIIE- de lucru ; preîncălzirea a- căldura din aburul uzat din cercetare, proiectare şi de a constata şi o creştere pate sau atacate de melci hepatite cronice sau ciroze
;ibila iubire erului de combustie ne­ şi condens la' atelierul de execuţie pentru realizarea a intoxicaţiilor cu ciuperci sau insecte şi nu fac nici­ hepatice, rată de mortali­
1
I (Minerul). cesar cuptoarelor de aprin­ forjă, U.C.C., secţia elec­ de noi instalaţii care să otrăvitoare, formele de in­ odată viermi, prezentînd
dere. La fabrica dc aglo­ trică, căldura din gazde asigure ridicarea gradului toxicaţie întîlnite îii acest insă un miros înţepător. tate este mai marc,, căcî
toxinele din ciuperci in­
merare nr. 1, unde su­ arse la O.S.M. 1, laminor de recuperare, fapt ce va an au fost de la cele mai Pentru a înlătura regreta­ duc leziuni precare şi a-
prafaţa benzilor este mai 650, turnătorie, C.T.E., O.E.conduce pe ansamblul com­ uşoare pînă la forme le­ bile confuzii, recomandăm dosea ireversibile a celu­
mică, s-a realizat o insta­ 1 etc. Menţionăm că la binatului la reducerea con­ tale (mortale) prodominind evitarea consumului de ciu­ lelor hepatice, favorizînd
‘jabil pentru laţie de recuperare a căl­ nivelul conducerii combi­ sumului de energie pri­ formele grave sau foarte perci din sectorul particu­ apariţia dc hepatite toxice,
1985 : vre- durii din aglomerat, sub natului s-a hotărît ca fie­
umoasâ, cu mară, respectiv, la redu­ gravul S-a făcut apel la lar (cumpărate de ocazie) caro au un pronostic foarte
Cu totul formă de apă caldă, care care secţie care dispune cerea consumului de hidro­ populaţie şi în anii trecuţi sau clin piaţă, unde nu se grav. Primele semne apar
rsibile ploi, se foloseşte pentru încăl­ de agregate generatoare de carburi, aşa cum cerea cu prin intermediul presei, de face un control corespun­
şi carac- zirea spaţiilor de lucru, iar resurse energetice secun­ toată insistenţa secretarul a nu mai consuma ciuperci după 2—3 ore, dar pot
-
însotite de zător. Dacă totuşi tentaţia surveni şi după cîleva zile.
Âtrice. vin- la cocserie s-a construit un dare să treacă împreună general al partidului, to­ de la persoane care se
ioderat din tunel pentru dezgheţarea cu specialiştii la o analiză varăşul Nicolae Ceau.şoscu, cred „aşi" în materie. La depăşeşte prudenţa, la a- Deci, atenţie la sănăta­
. Tempera- vagoanelor cu cărbuni, a acestor resurse, în sen­ în Cuvîntarca rostită la ora actuală, numai în sec­ pariţia primelor semne în­ tea dumneavoastră si a
vor fi cu- unde drept agent de în­ sul stabilirii urgente de celor din anturajul dum­
şi 14 gra- Plenara comună a Consi­ ţia de terapie . intensivă grijorătoare (dureri abdo­
ăxime între călzire se folosesc gazele soluţii care să vizeze re­ liului Naţional al Oameni­ (reanimare) a Spitalului neavoastră !
•ade. Local arse rezultate de la cup­ cuperarea acestora, în spe­ lor Muncii şi Consiliului judeţean Deva sînt inter­ minale, greţuri, vărsături,
toarele adînci ale lamino­ cial pentru asigurarea in­ Suprem al Dezvoltării E- nate 10 persoane ca urmare diaree, tulburări nervoase), Dr. GHEORGHE ALBU,
rului de 800 mm, tunelul tegrală a încălzirilor pro- eonomicc si Sociale. a consumului de ciuperci. persoanele în cauză să se Spitalul judeţean Deva