Page 7 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 7
DUMINICĂ, 2 IUNIE 1985 Pag. 3
'IPUL
:r
m e
î
UNIE cîteva zile de colegii săi, i
„PENTRU MINE, PUBLICUL ! ! Remember cu ocazia ieşirii la pensie. I
lor : * Ne alăturăm, cu toată căi- ţ
copiii
am ar- pentru copii, cu care am nedorean, deşi nu l-aţi vă România. Ce ne puteţi • Pentru activitatea fruc dura, urărilor de sănătate l
[>iii în - Se pare că dumnea şi fericire ce i s-au adre- J
lină ai voastră, Ion Popescu Gopo, cîştigat primele două pre zut de cinci ani ? spune despre rolul filmu I l tuoasă din domeniul crea sat • Pe fiecare metru pă- ş
auşcscu sînteţi un ,,colecţionar" de mii internaţionale. Credeam — Publicul este pentru lui românesc in formarea ţiei tehnico-ştiinţifice pe a- trat de covor oriental tip î
imatc ★ premii şi un răsfăţat al ju că nu mă voi mai întoar mine un ocean de ochi. omului nou ? nul 1984, la I.M. Orăştie
urător** „Mureş“ — lucrat manual ?
3(Iul 8 riilor internaţionale. Aşa ce la desenul animat, dar Este o p l ă c e r e cînd — Cinematografia noas au fost atribuite certifica la cooperativa „Drum nou" j
chite este ? a urmat „Scurtă istorie", aceşti ochi sînt mari, fru tră a progresat mult în te de inovatori inginerilor Hunedoara, pentru export i
sc (co- - Da. în care am renunţat la moşi şi cînd, spunîndu-le ultima vreme iar premiile Nicolae Dejica şi Aurel Ra-
popu- — există cite 200 000 noduri. »
- Sinteji singurul cineast toate principiile şi legile mici poveşti din lumea internaţionale recente îi a- filiu precum şi tehnicianu Toată admiraţia pentru is- I
minical român distins la Cannes cu învăţate de la Disney şi noastră de cinematograf, ei testă calitatea şi competi II lui Mihai Grancea, pentru cusinţa şi hărnicia celor 360 ţ
ib cer „La palme d'or" ? am inventat deviza — folo caută să pătrundă dincolo tivitatea. Producem filme realizări deosebite în fo
ice, co- de ţesătoare aflate zilnic I
Jc soa- — Nu. Premiul este şi în sită ulterior de mai mulţi de mine. Este o mare fe mai bune, mai multe şi ne losul producţiei. Stimulen în faţa gherghefului ! • Bri- î
şi poe- palmaresul lui Mirel llie- colegi : minimum de mij ricire chiar să mă confrunt străduim ca haina lor să te binemeritate pentru in gada de mineri condusă \
i cinc- şiu, pentru un film docu loace, maximum de expre adesea cu aceşti ochi is fie atrăgătoare pentru a-şi teligenţa creatoare în pli
/cscle * de Eroul Muncii Socialiste ('
de sc- mentar. Din păcate, Mirel sie. Deviza a fost premia coditori. Spectatorii mei cei atinge scopul educativ. I s nă acţiune • La Călan, de Constantin Popa, din sec- ?|
m de — om şi documentarist de tă la Cannes. mai sinceri şi mai spontani Avem un p r o g r a m la începutul anului, s-au torul IV al I.M. Lupeni, a V
elesport excepţie — nu mai există. — Sinteţi, cum s-a spus, sînt copiii. Ne am întîlnit ambiţios iar faptul că tot întemeiat 35 de familii noi.
;
1
cîntccu- extras suplimentar, de la ţ
ma fii- — Aţi absolvit artele fru un spirit maliţios şi contra de multe ori şi totdeauna mai mulţi cineaşti vin să Cea mai recentă este a începutul anului, o cantî- ti
GHEORGHE POGAN i i
★ Scc- moase şi aţi debutat cu dictoriu ? am crezut că vorbesc unor ne întărească rîndurile ne tinerilor Dumitru-Titi Co- tate de 5 000 tone cărbu- »
pcctato- un film de animaţie. Ce — Eu nu mi-am spus ni oameni mari.: dă speranţe că-l vom rea cîrlă şi Doina-Daniela Ştef. ne. La baza acestui spor \
a însemnat pentru regizo ciodată aşa.; mi-a spus cri - Sinteţi preşedintele A- liza. El — muncitor, ea — casni de producţie stă depăşirea l
zi. rul care sin feţi formaţia tica. Nu sînt aşa un spi sociaţiei Cineaştilor din că. Casă de piatră ! • în productivităţii muncii în a- J
işcscu" dumneavoastră de plasti- rit ; sînt un biet slujitor al
lâniei cinstea Zilei internaţionale bataj cu peste 300 kg pe ş
: „Plo- cian ? spectatorului. a copilului, în oraşul Pe- post • Că s-a montat un l
73“. — Tata a fost pictor. Ma — Prin surprize in special. trila s-a organizat cea de-a nou şi frumos ceas în De- /
studiou- ma a visat să ajung func Filmele care urmează vor IV-a ediţie a acţiunii „Ba
D. Ger- I J va, la întretăierea bulevar- I
eră Tv. ţionar la C.E.C. Am învă fi şi ele nişte surprize ? lada munţilor". Actul final delor Lenin şi Decebal, e ţ
îzicii ţat de la tata, mai mult — Da. In cinematogra se consumă azi, la cabana bine. Că orologiul din cen
am furat, meseria de desena fia noastră există mulţi re Lunca Florii, unde peste trul municipiului nu mai *
tor. Tatăl meu s-a străduit gizori, printre care şi eu, 2 000 de copii din oraş par anunţă ora exactă, pe în- I
toată viaţa, fără a reuşi, care vin din literatură - ticipă la numeroase acţiuni drăgitele acorduri ale Mar- |
să facă filme de animaţie. Francisc Munteanu, din ar I t cultural-sportive şi instruc- şului lui lancu, nu e bine. ?
priete- Dacă n-a putut face filme, hitectură — Liviu Ciulei sau tiv-educative • Numărul N-ar fi rău, ba ar fi bine,
Vizita a făcut doi băieţi. Pe unul
►rictcnic din tehnică — Sergiu Nico- > I 10 756, din 7 aprilie 1980. să se pună la loc „rotiţa"
Nicolae l-a învăţat să deseneze, laescu. Ne deosebim de Sub acest număr a fost în cu... Marşul lancului • Lo- •
i R.D. iar pe celălalt, fratele meu, cei veniţi din I.A.T.C. Eu 1 ) registrată cererea lui Ni catarii scării nr. 2 de la j
olor) l-a făcut inginer şi l-a în colae Matei, din Deva, a- blocul 7, strada Saturn, din (
a eco- am ambiţia să spun că vin
văţat cum se filmează. Ast şi dintr-o altă lume şi nu dresată Direcţiei judeţene Petroşani, se plîng de mul- i
ton/‘ o- fel Constantin Popescu, A- alerg, dacă există un fel de poştă şi telecomunica tă vreme că au igrasie în i
eia a lexandru şi Ion au devenit de concurs, pe culoarele ţii. Ce se cerea prin ce toate apartamentele. Ei se/
izix. a „cei trei stîlpi" ai cinema
omonim unde aleargă Ciulei, Nico- I t rere — vorba lui nea lancu plîng, ei aud. Dc-ar auzi I
ii englez tografiei noastre din pri laescu, Vitanidis sau Mu- Caragiale ? Instalarea unui şi conducerea I.G.C.L. Pe- ţ
is. Pro- mii ani de după război. reşan. Ei aleargă să rea telefon la domiciliu. Dar troşani • Prin diversitate â
liourilor
•remieră Am făcut multe desene lizeze performanţe alături cinci ani au trecut şi omul de produse şi bună servi- J
:
isodul 1 pentru presă şi le-am iscă de Forman, Hitchcok sau I l nu a primit nici un răspuns. re, colectivul popasu!u tu- ţ
lit Gopo, o combinaţie de Bergman, încearcă să-i în Să fie vreun deranjament ristic „Zimbrul", condus de 1
litere din numele mamei treacă. Poate vor reuşi. pe firul răspunderii D.J.P.Tc. Ion Lucian - unitate re-?
şi tatălui. Apoi mi-am dat — Concursurile sint oare ^ I Deva ? • „Tosca" este nu prezentativă a comerţului j
seama că expoziţia pe ca cum concrete ? mele unei cofetării din Hu-, haţegan - şi-a depăşit I'
re o faci poate fi, prin nedoara, al cărei colectiv, planul pe cele cinci luni j|
film, difuzată in lumea în — Sigur că da. Nu cred condus de Viorica Timar, ale anului cu peste 40 000 1,
gul (Pa în concursurile contempo
pe fată treagă şi am ajuns cineast. II practică un comerţ civili lei • Pentru fruntaşii în ţ
>OARA : A fost greu iar după vreo rane, chiar dacă am primit zat, o servire plină de so producţie, ddmitetul sindi- tj
e I-II nouă filme mi-am dat sea foarte multe premii con catului de la I.M. Orăştie
\); Dcs- temporane ; eu contez pe licitudine • Cei 39 ani pe . li
(Modcrn ma că n-am să-l pot de trecuţi la C.F.R. ne spun a organizat o excursie in ţ
îtură în păşi niciodată pe Walt Dis respectul viitorului. cît de rodnic a fost bilan R.D. Germană şi R.S. Ce- V
(Flacă- ney şi am vrut să renunţ, — Oricum- aţi alerga, o I t ţul muncii lui Emilian Tar- hoslovacă, la care 30 de ?i
lu Anca
.NI: Ra- trecînd la filmele cu actori. etapă din concurs va trece noveţchi, impiegat de miş persoane au beneficiat de »
Vcţiunca Am făcut „Fetiţa minci şi pe aici. Ce înseamnă care în staţia C.F.R. Deva, o reducere cu 40 la sută ţ
Micul noasă", un scurt metraj reîntilnirea cu publicul hu- care a fost sărbătorit acum a costului. ţ
Noicm- I l
tocky II
i\N: Şu
ii; LO- descoperite. Particulele de
jericulos GENE VII DIN... ADN disponibile nu vor re Punerea in evidenţă a u- mai caldă şi mai strălu
[LA : E- EPOCA FIERULUI prezenta decît citeva frag nei astfel de oscilaţii ne SÎNTEM SINGURI iN UNIVERS ? citoare decit Soarele, du
(Mun- mente din structura geneti cesită un program pe ter rata sa de viaţă estimată
70 AS A : Savanţii englezi speră să că a întregului corp — de
r (K poată recrea gene vii din ră clară el —, dar acestea pot men lung şi implică o foar fiind de circa 30 de ori
MI: i măşiţele unui om din epoca furniza indicii importante te mare precizie în măsu „La Recherche" mai scurtă. IRAS a detectat
»2 fierului, descoperite într-o rarea poziţiilor. faptul că zona din jurul
(Steaua turbărie din Anglia. Dacă despre modul în care s-a Paralel cu cercetarea as au ajuns la concluzia că stelei Vega degajă de a-
3 ARZ A : experimentul reuşeşte, el va modificat fiinţa umană peste Cu ani in urmă, au fost tronomică a sistemelor pla acest însoţitor ar putea fi
secole. Vom putea — speră
(Mine- furniza date extrem de in cercetătorul britanic — să anunţate mai multe detec proape 20 de ori mai mul
Acor- teresante asupra evoluţiei comparăm ADN-ul omului tări marginale, dar nici una netare exterioare a văzut o imensă protoplanetă în tă energie decît ar trebui
e ate- umane Intr-un interval de lumina zilei o altă idee, fază de condensare. Mai la lungimea de undă de
; Ca-n aproximativ 2 500 de ani. din epoca fierului cu ADN-ul nu a fost reconfirmată. C. in avantajul dezvoltării as tirziu a fost făcută o nouă
fiinţei umane do azi. Muta
GEOA- Antropologul Robert Con- ţii se pot produce în fiecare Gatewood, de la Observa descoperire, ca urmare a 100 microni. Acest exces
sarcerea nolly, de la Universitatea generaţie, iar în decurs de torul Allegheny (S.U.A.), şi tronomiei infraroşii (IR). nu provine de la steaua
de cul- din Livcrpool, îşi propune Principiul său de bază este observaţiilor întreprinse la însăşi, ci dintr-o regiune
Raliul să efectueze experienţa fo ani s-ar putea ca acestea colaboratorii săi au între simplu: planetele, compa Nobeyama, in apropiere de
: Atcn- losind celule din resturile să fi fost foarte mari, a- prins un nou studiu siste rate cu steaua centrală, Tokio. Echipa condusă de intinsă, a cărei dimensiu
preciază el.
jAN: O ne corespunde cu de două
X (Ca- matic avind ca obiect 20 sint obiecte reci, deci ele N. Kaifu a detectat un disc ori raza sistemului nostru
SIME- Mic şi nu prea ! ; 5) Dau nu de stele apropiate. Ei au îşi degajă esenţialul ener inconjurind o stea din re
urcşul) ; COPII, COPII me copiilor — Val de pînză ; arătat că, prin utilizarea giei in infraroşu. Fâcînd giunea Orion. (Nebuloasa solar. Pentru a explica e-
ştiu dc 0) Ţine zmeul copiilor — In misiunea observată, parti
amina) ; ORIZONTAL : 1) Copile ! ; copilărie ! ; 7) Din vacanţă ! instalaţiilor cu cele mai observaţii jn această for Orion este o zonă în care culele de praf trebuie să
d o pa- 2) Copilă ! — Copilul cu să — Localitate în Pakistan ; 8) mari performanţe, la ora mă de frecvenţe, se dimi se formează la ora actua
Iincrul). geata ; 3) Bucuria copiilor — In cameră ! — Copil ! ; 9) Mi actuală poate fi măsurată, fie relativ mari, de ordinul
Nani ! !... — ...închide ochii nuează in mod considera lă noi stele). Observaţiile a 100 microni sau mai
copiilor ; 4) Adunarea pionie nor sau major (pl.) ; 10) ; de pe Pămint, poziţia unui bil contrastul intre stea şi au relevat că discul se
rilor — Doi din adolescenţi ! ; Preluate de copii. astru pină la 77° magnitu mult. Ele ar fi deci cu to
5) Ţine copiii mici — Uccl în Dicţionar : SLI, SNI. planetă. afla in rotaţie în jurul ste tul diferite de particulele
Algeria ; 6) A începe a vorbi dine. Totuşi, ca şi in cazul Menţionăm şi o altă me- lei. Aceasta din urmă este de praf observate in mediul
— Din neamul sciţilor ; 7) Una V. SALIŞTEANU primei metode, se obţine
cu pămîntul — In fond, a un mare avantaj dacă in interstelar, sau cele ejec-
Deva : face o băiţă ; 8) La o fetiţă ! tate de stele in viaturile
i — Sti- — Un poznaş şi jumătate ; 9) II ŞAH — Concurs, strumentul este plasat pe S E R I A L stelare. S-ar putea deci să
rda o Două din odrasle ! — Copil ! orbită deasupra atmosferei
— „U“ — La maternitate ! ; 10) Pen problema nr. 6 terestre. Potrivit opiniei lui ne aflăm şi aici în prezen
Lupcni : tru copii. todă, bazată pe acelaşi extrem de strălucitoare şi ţa unui sistem planetar în
Strungul VERTICAL : 1) Curiozităţi Gatewood, ar fi posibil ast principiu ca şi în măsură masivă (masa sa este de formare.
Victoria copilăreşti ; 2) Specific copii MAT ÎN 3 MUTĂRI fel de detectat orice plane-,
• Orăş- lor mai ales la joacă — „în tă avind diametrul Pămin- torile astrometrice, cu sin 300 ori mai mare decît cea CE NE REZERVĂ VIITO
let. Si- călţatul" copiilor ; 3) Infini Controlul poziţiei tului. gura diferenţă că, de astă a Soarelui). Discul în ro RUL ? Există şanse mari
m : Mi- tivul şcolarilor la... lecţie ; 4) Alb : Rf7, Tb4 şi fl, Ndl şi gl. dată, sînt măsurate pertur- taţie este imens, deoarece ca observaţiile din 1983 să
.oda ' c- Din naivitate ! — Cu copii — Negru : Rd3, pdC. baţiile vitezei radiate a ste se întinde pe 4 0 000 de u- constituie punctul de ple
aroseni :
:.x. Ag- lei induse de prezenţa pla nităţi astronomice, adică care al unei noi serii de
1 2 3 't 5 6 7 8 9 10 r netei pe care încercăm să un diametru de o mie de descoperiri . Echipa lui Ni
m ////, o detectăm. Această meto ori mai mare decit sistemu) Kaifu a anunţat deja de
y/v, 1 /y// 1
2 'A//// ( dă, la baza căreia stă e- nostru solar. Discul din O- tectarea altor posibile sis
m fectul Doppler, necesită o rion ar putea fi un sistem teme planetare. Pe de altă
3 ■ 7/A 1 Â p măsurătoare extrem de planetar in curs de apa parte, campania astrono
icntru l precisă a vitezei stelei riţie. mică sistematică întreprin
’emea 4 1 m p (cîţiva metri pe secundă). In fine, in iunie 1983, H. să de ciţiva ani ar trebui
cerul A ///. CANDIDAŢI SERIOŞI. Pri Aumann, de la „let Propui- să dea roade către finele
Vor 5 n ■'////
care 1 / } '///y ma discuţie privind even sion Laboratory", şi F. Gil- anilor ’80.‘ In slirşit, plasa
er de - 1 '///y tuala detectare in infraro lett, de la Observatorul rea pe orbită a telescopu
des- 6 1 : m şu a unui sistem planetar din Kitt-Peack (S.U.A.), au lui spaţial - prevăzută pen
Vîn- a avut loc în mai 1983, anunţat descoperirea, cu tru 1986 — ne va oferi, poa
t mo- 7 < *\
-vest. '//// n cînd H. Dyck, de la Uni ajutorul satelitului IRAS, a te, prima imagine directă
ie vor # versitatea din Hawaii, şi unui disc de praf inconju a unei planete exterioare.
şi 13 8 / y/A colaboratorii săi au desco rind steaua Vega. De astă Există, asilel, speranţa ca,
axime i W y
Srade. 9 ~ţ 1 1 i perit un însoţitor infraroşu dată ne aflăm in condiţii intr-un viitor relativ apro
! va j slab al stelei nou formate mai apropiate de cele ale piat, să se dea un răspuns
leoro- \ ////, /AA'7 T-Tauri. Reanalizînd date sistemului nostru solar: si la inlrebarea „sinlem sin
Dănuţ 10 i i; P i vA / m
■ ■ ■ //// "A le, R. Hanson şi colegii tuată la 25 ani-lumină de guri in Univers
(1
săi de la Lick Observatory Pămint, Vega este o stea (sfîrşit)