Page 9 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 9
Vizita de stat în Republica Sccialistă România
a preşedintelui Republicii Turcia, Kenan Evren
tf< € $
La invitaţia tovarăşului liste România, preşedinte- de stat în ţara noastră, în
Nicolae Ceauşescu, pre le Republicii Turcia,'Kenan prima parte a lunii iunie
şedintele Republicii Socia- Evren, va efectua o vizită 1985.
SOCIALI epoca marilor împliniri socialiste
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N O modernă unitate a industriei
uşoare româneşti
Anul XXXVII, nr. 8 570 MARŢI, 4 IUNIE 1985 4 pagini — 50 bani
• GRIJĂ STATORNICĂ dezvoltat şi modernizat, Socaci, Ileana şi Dumitru
FAŢA DE OM. In cei 20 colectivul a crescut nume Şchiopu, lucrători harnici
de ani de cînd în fruntea ric şi profesional, gama ar şi buni familişti. Şi, de
în lumina sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu partidului şi statului nos ticolelor s-a diversificat asemenea, foarte mulţi şi-au
tru se află tovarăşul continuu. Azi producem completat studiile liceale,
Nicolae Ceauşescu, proce mai mult de 7 500 articole alţii au urmat şcoli de
Beneficiile suplimentare—efect al reducerii sul devenirii socialiste a de tricotaje bărbaţi. Numai maiştri. Conlecţionera Eliza
copii,
pentru
şi
Kovacs este de la început
femei
României s-a accelerat, iar
grija pentru om, pentru ca in 1984 am executat 677 in fabrică. Are patru copii.
costurilor de producţie, oglindă litatea vieţii sale s-a si prototipuri de produse, ma cii, aşa cum lucrează ea,
Toţi crescuţi in cultul mun
bucurindu-se
joritatea
de
prim-plan.
tuat
Prin
in
înfăptuirea acestui nobil succes. Este şi meritul crea aşa cum lucrează soţul ei,
intre
torilor noştri,
care
miner
Kovacs,
a hărniciei colective ţel, din indicaţia secretaru se evidenţiază constant CaroI „Avind fabrica, lin la
Dilja.
al
partidului,
general
lui
a apărut în urmă ru a- Traian Tamaş şi Ion Szig- gă casă, ne spune Eliza
Maria
Activitatea industrială tru ca fiecare om să cu prin creşterea retribuţiilor proape şapte ani, mai mond, muncitoarele Costinaş, Kovacs, lucrează aici, cu
Petra
Danciu,
(tot
fiica
mea
şi
mine
din judeţul nostru, ca şi noască sarcinile ce-i revin, individuale, cît şi prin exact, la 28 septembrie Irma Sziiadi, Letiţia Da- Eliza — n.n.) şi sora mea,
cea din întreaga ţară, cu obiectivele ce trebuie atin realizarea unui volum spo 1978, întreprinderea de tri minescu, Maria Kraus.
noaşte în această eţapă un se, efectul muncii proprii rit de producţie marfă cu cotaje Petroşani. Un maie o ÎMPLINIRI. Majorita Rozalia Vad. Este bine şi
ritm dinamic,'-de anvergu pentru ţară — precum şi consum mai redus de mun număr de femei, soţii şi tea interlocutorilor au re irumos. Muncim cu drag,
că vie — atestă însemnăta fiice de mineri, intrau in cîştigăm in mod corespun
ră. Oamenii muncii acţio stimulării materiale a ce tea noului sistem de re levat importanţa întreprin
nează cu înaltă conştiinţă lor care îşi îndeplinesc în tribuire. O analiză re cîmpul muncii, aduceau o derii in viaţa ior, bucuria zător'“. in secţia tricotaje,
schimb
de
maistrul
loan
retribuţie in plus în casă.
patrioticii pentru materiali mod exemplar sarcinile, au centă (prin studierea com Viaţa le devenea mai pli succeselor, aie împlinirilor Socaci - el insuşi ,,vete
zarea sarcinilor formulate iniţiative valoroase cu e- parativă, pe anii 1933 şi nă. materiale şi spirituale. Co ran" al uzinei şi căsătorit
de secretarul general al fect dirfect în creşterea 1984, a evoluţiei retribu lectivul, de aproape 600 în uzină, ca şi şeful sec
partidului, t o v a r ă ş u l productivităţii muncii, re ţiei la 1 000 lei producţie • PRIMELE ARTICOLE. de oameni, este în majo ţiei, Ionel lorga - subli
Nicolae Ccauşcscu, privind ducerea consumurilor spe marfă) a scos în evidenţă ,,Am pornit de la zero — ritate tînăr. Media de niază : ,,A devenit normat
recuperarea cu maximă cifice, realizarea exportu realizările din sectoarele îşi aminteşte Doina Mari- virstă : 21-22 de ani. să ne realizăm ritmic pla
naş, şela atelierului crea
urgenţă a restanţelor din lui etc. minier, siderurgic, mate ţie. intîile 10 modele, cu Foarte mulţi au venit sin nul, să existe un climat de
primul trimestru, realiza — Toate acestea converg, riale de construcţii ş.a. indicativele 7007 şi 1002, guri, aici s-au înfiripat lucru bun, eficient". Iar
rea optimă a planului de tovarăşe director, spi’e ob ale judeţului nostru. Dar, au fost pulovere pentru iubiri, s-au constituit fami
producţie pe 1985 şi pe în ţinerea unei cficienţc eco au rezultat şi cîtcva cerin lii durabile. Am notat ci- DUMITRU GHEONEA
tregul cincinal. nomice sporite, prin redu ţe pentru viitor. copii. Se pare că au reuşit teva : Claudia şi Nicolae
Munteanu, Gabriela şi Io
— Din rezultatele eco cerea costurilor de pro — Care sînt aceste ce destul de bine. Sigur, în nel lorga, Gyongyi şi loan (Continuare in pag. a 3-a)
timp, întreprinderea s-a
nomice concrete obţinute ducţie şi, implicit, creşte rinţe ?
în prezent — ne-a decla rea beneficiilor. Vă solici — în principal, trei : să
rat tovarăşul Constantin tăm, aşadar, să vă opriţi se încheie contracte de
Maracu, directorul Sucur asupra legăturii dintre prin acord global cu formaţii
salei judeţene a Băncii cipalele pîrghii ale efi de lucru cît mai mici pen
Naţionale a R.S.R. — se cienţei economice şi siste tru a se putea urmări rea
constată hotărîrea unani mul legal de stimulare a lizarea normelor stabilite ;
mă a colectivelor munci oamenilor muncii şi a în să fie relevate cu mai
condiţiile
precizie
toreşti hunedorene de a treprinderilor în obţinerea multă calitate, consumuri,
(de
face totul pentru înfăptui de beneficii suplimentare. cheltuieli etc.) în caro tre
rea cerinţelor subliniate do — De subliniat este, mai
t o v a r ă ş u l Nicolae întîi, roiul care revine mă buie realizată producţia
Ccauşcscu la şedinţa Co surilor pentru generaliza fizică, pentru toate trep
tele organizatorice ale în
mitetului Politic Executiv rea formelor de organiza treprinderii ; să fie sta
al C. C. al P.C.R. din 28 re şi retribuire a muncii bilit corect tariful pe uni-
mai a.c. Trebuie menţio în acord global, ca princi
nate, în primul rînd, grija pal mijloc • de cointeresare MARIN NEGOIŢÂ
deosebită ce se acordă a oamenilor în atingerea C.S. Hunedoara, o ţel aria Siemens Martin nr. 2. Neflcs lipiţi de linsă cuptoare, vc-
conştientizării perma'nente obiectivelor menţionate. ghind materia in marca ci fierbere, siderurgiştii depun strădanie pentru tonele de
oţel peste plan. Fie că se numesc prim topitorul Emil Cir Ian (cel din mijloc), sau şe
a oamenilor muncii — pen- Rezultatele obţinute — atît (Continuare in pag. a 4-a) ful de atelier inginerul Nicolae Păcurar (in dreapta), zilnic ei întregesc aici trăsătu
rile unui amplu portret colec tiv.
,
-
vvwvvvvv.v wvv »vvv»vvvwv .v.^v.v.v.v.v.v.v.'.v.v.v.v.v.'.v.v.vr.v.v.v.v.v '
Întîlnirea bucuriei, a
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ zilelor senine în care
Mobilizare generală, ordine şi disciplină fa trăieşte tînăra generaţie
maşii dacilor. Pot trece vre
melnicii şi silnicii de tot fe
efectuarea lucrărilor pe ogoare! lul peste noi, dar avînd în
suflet conştiinţa trează a u-
nui mare popor, vechi de
cind lumea şi aşezat, vom
DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU COORDONAREA ACTIVITĂŢII învinge".
DIN AGRICULTURĂ Este cu atît mai meritoriu
efortul organizatorului - Co
mitetul judeţean Hunedoara
Ieri, Comandamentul judeţean mijloacelor mecanice la întreţinerea proprie întreg necesarul de furaje al Uniunii Tineretului Co
pentru coordonarea activităţii din culturilor, să manifeste răspundere pentru viitoarea perioadă de stabu- munist — de a-i oieri aces
agricultură a analizat — în spiritul şi exigenţă în aplicarea prevederi laţie, plus o rezervă de 20—25 la 2 iunie 1985. Munţii O- tei manifestări dimensiunea
exigenţelor formulate de secretarul lor legale faţă de cei ce nu-.şi în sută. • Se impune încheierea grab răştiei au cunoscut din nou şi valenţele educative pe ca
general al partidului, tovarăşul deplinesc sarcinile ce le revin. nică a primei coase la trifoi şi lu freamătul şi exuberanţa mii re cu adevărat le merită şl
Nicolae Ceauşescu, la recenta ple cerna, precum şi recoltarea neîntîr- lor de tineri participanţi la cu care s-a Înscris in cadrul
nară lărgită a Consiliului Naţional Recoltarea cerealelor păioase ziată a finului de pe marginile dru a XVII-a „Intilnire cu isto manifestărilor politico-educa-
al Agriculturii, Industriei Alimen — temeinic pregătită ! murilor şi a fîneţelor naturale din ria".- Intilnire emoţionantă, tive şi cuiturai-artistice de
tare, Silviculturii şi Gospodăririi A- zona de şes. • în paralel, să se or la care nu poţi să participi dicate Anului Internaţional
pelor — stadiul executării lucrări • Conducerile S.M.A. şi I.A.S., cît ganizeze transportul operativ al în fără respectul profund, în al Tineretului.
lor agricole şi a stabilit măsurile şi 'specialiştii din unităţi să acorde tregii producţii pentru a nu dimi datoritor, de suflet faţă de Ora 10,30. In impunătorul
necesare Ln vederea impulsionării atenţie deosebită recepţionării uti strădaniile care au aşezat amfiteatru natural al Costeş
ritmului acestora. lajelor şi efectuării probelor de lu nua recolta la coasa a doua. • Să cu sudoare şi trudă, de prea tilor are loc deschiderea ac
cru cu acestea înainte de intrarea se ţină o evidenţă corectă a pro multe ori cu singe, piatra ţiunilor ultimei zile a Lunii
Operativitate maximă în lanuri, astfel ca pe întreaga pe ducţiei şi să fie evitat, pe timp de de temelie a istoriei mile culturii şi educaţiei socialis
la întreţinerea culturilor ! rioadă de recoltare a orzului, griu vară, cwfhsumul furajelor recoltate, nare a poporului român, ca te hunedorene pentru tine
lui şi secarei toate combinele, pre scoţînd toate animalele la pă.şunat. re, astăzi, demn şi liber, tră ret. Au participat membri ai
• Deoarece timpul este mult îna sele de balotat paie şi celelalte ma ieşte arzînd cu aceeaşi dă Biroului Comitetului judeţean
intat, iar unele culturi au un grad şini să funcţioneze cu randament Indicatorii în zootehnie — ruire la flacăra marilor îm de partid, ai Comitetului e-
ridicat de îmburuienare, se impun maxim. • Mijloacele de transport pliniri ale anilor socialismu xecutiv al Consiliului popu
măsuri deosebite în fiecare unitate să fie perfect etan.şeizate pentru a îndepliniţi ireproşabil ! lui. lar judeţean, reprezentanţi ai
agricolă pentru executarea cu maxi înlătura orice pierdere din recoltă. „Sub iarba Costeştilor se organizaţiilor de masă şi
mă operativitate a praşilelor, indi • In raport cu starea lanurilor, un • în fiecare fermă -zootehnică să mai aude ecoul paşilor lui obşteşti, activişti de partid
ferent de starea vremii. • Specia de culturile sînt căzute să se orga se urmărească cu întreaga răspun Burebista, Deceneu, Decebal. Şi de stat. Au fost prezenţi
liştii clin unităţi să urmărească per nizeze recoltatul cu secerile şi coa dere realizarea efectivelor planifi Este imposibil să nu simţi în peste treizeci de mii de ti
manent evoluţia culturilor, comba sele. cate la fiecare specie. • Să existe toată fiinţa semnele de a- neri, oameni ai muncii din
terea eficientă a bolilor şi dăunăto preocupare deosebită pentru creşte devăr şi lumină ale strămo judeţ şi din întreaga ţară.
rilor, completarea golurilor din cul î>Iici un kilogram din producţia rea producţiei de lapte marfă, ' a şilor daci. Aici, mărturisea Despre semnificaţia tradiţio-
turi. • Organizaţiile de partid de greutăţii medii de sacrificare şi o- scriitorul George Ţărnea, are
la sate, consiliile populare şi con de furaje să nu se piardă ! norarea integrală a livrărilor la fon loc singura sărbătoare din MINEL BODEA
ducerile unităţilor agricole să asi • Fiecare unitate agricolă are o- dul de stat, inclusiv de către gos cuprinsul Jării Româneşti
gure participarea tuturor forţelor şi bligaţia să-şi asigure din producţie podăriile populaţiei. unde simţim că sîntem ur (Continuare în pag. a 2-a)