Page 1 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 1
Nu recuperăm ca să... stocăm, ci să refolosim
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
Împreună cu magazione din bumbac. Vreo 70—80 Am găsit justificată su
rul Ţuţu Ci eu intrăm în de tone:.. Necazuri avem părarea şefului do centru
depozitul centrului de co si cu produsele abrazive, din Haţeg. Se impune ca
lectare din Haţeg al cu fierul vechi. Unităţile şi conducerea I.J.R.V.M.R.
I.J.R.V.M.R. Mormane i- caro dispun de cantităţi Hunedoara—Deva să fie do
mense de anvelope, fier mari, vagonabile, ar tre acord şi să-şi îndrepte mai
>uDnui humdosos
vechi, textile... Este ade bui să-l ducă direct la C.S. mult şi cu folos atenţia
vărat că ne aflăm într-un Hunedoara. Dar îl aduc la spre centrul său din Haţeg.
depozit de materiale recu noi. îl basculează în curte, Am zice că se cere schim
perate, dar rînduiala, bu care, după cum vedeţi, nu-i bată chiar optica faţă de
na gospodărire, ordinea nici betonată cel puţin. Este modul în care este spriji
n-ar trebui să lipsească nevoie de o altă muncă nit acest centru, activita
nici aici. Exprimîndu-ne
Al: COMITETULUI JUDETEAIM HUNEDOARA At P.C această părere, şeful cen
trului, Ioan Văleanu, vine
cu argumente :
— Aveţi dreptate. Dar
ce să facem dacă în stoc pînă îl rcîncărcăm, bucată tea lui. Să nu scăpăm din
există peste 1 000 tone de cu bucată, manual, bineîn vedere că Haţegul a re
Anul XXXVII, nr. 8 594 MARŢI, 2 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani anvelope, care zac aici de ţeles, că nu avem mecani dat în circuitul economic
aproape 20 de ani. Nu se zare. Şi sîntem doar cîţiva anul acesta, din unităţile
află beneficiar pentru ele. oameni. Apoi unităţile — economice şi de la popu
Noi le colectăm şi lo sto- întreprinderea de bere. laţie, 1 430 tone fier vechi,
căm. Am reuşit să găsim Antrepriza Rîu Mare-Iîetc- 19 tone de cupru, G tone
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARA cumpărător la Tg. Jiu, dar .zat, S.M.A., Abatorul etc. alamă, 3 tone plumb,, peste
numai pentru cele cu in — nu sortează materiale 15 tone de aluminiu, 185
serţie de pînză. Cele pe le, aşa cum li se cere, pe tone de hîrtie, aproape 90
tone scursuri de aluminiu,
La secerişul orzului — grijă maximă toare, în general anvelope categorii — metalice, ne 269 tone cioburi, de sticlă,
sîrmă, ceie pentru trac
metalice. Dau totul de-a
le de gabarit mare nu lc valma, şpan cu fier masiv apoi lînă, piei de ovine şi
bovine, oase pentru fabri
pentru a se evita pierderile de recoltă! ia nimeni. Şi mormanul etc. Aşa că nu-i de mirare ca de clei de la Mărăşeşti,
lor
că depozitul arată cum a-
deteriorarea
creşte,
este lentă, dar sigură. Tot rată. Mai cu seamă dacă mari cantităţi din alte ma-
Duminică a fost o vreme tcşan, Pavel Jar, Iuftin — Am început secerişul de peste 15 ani avem în aţi reţinut că unele mate G. IGNAT
foarte frumoasă pe care Moldovan, Ioan Tiliban, h'otărîţi să înfăptuim exem stoc materiale rofolosibile riale stau de mulţi ani In
cooperatorii, mecanizatorii Lorinez losif. Constantin plar sarcinile cuprinse în din textile, mai cu scamă noi... (Continuare in pag. a 3-a)
şi specialiştii de lă coope- c u v î n t a r e a tovarăşului
ativa agricolă de produc- Nicolae Ceauşescu, secre
e din Sîntandrei au folo- C.U.A.S.C. SIMERIA tarul general al partidului,
it-o din plin pentru sece- la Plenara Consiliului Na j OAMENI Al MUNCIM. j
şul orzului. Au intrat în ţional al Agriculturii, In
m, în tarlaua numită .,Du Hîncu, Ioan Oprea, Eugen dustriei Alimentare, Silvi ^ Cetăţeni, tineri şi vîrstnici ! Răspunzînd însufleţitoarelor che-\
ri sat“, nouă combine, la Toma ş.a. Aronim Ocoş culturii Şi Gospodăririi A- ţ mări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, acţionaţi stăruitor, prin-\
olanul cărora se aflau um preşedintele unităţii ne pelor de a strînge cereale
le păioase într-un timp cît \ tr-un înalt spirit gospodăresc, pentru recuperarea, recondiţiona- \
anizatorii Alexandru De- spunea:
mai scurt posibil şi fără \ rea şi refolosirea tuturor resurselor materiale rec?clabile ! Faceţi^
nici o pierdere.
UNITĂŢI CARE AU ÎNCHEIAT Duminică s-a lucrat in ţ totul pentru ca resursele materiale refolosibile aflate în întreprinderi \
tens la secerişul orzului şi ţ şi în gospodăriile populaţiei să fie integral şi neîntîrziat valo-J
SECERIŞUL ORZULUI la cooperativa agricolă de
producţie din Simeria. Aici \ rificate ! »
Datorită bunei organizări a muncii şi folosirii com 1
binelor cu randament ridicat, ieri, unele unităţi agri au intrat în lan cinci \ (Din HOTĂRiREA—CHEMARE a Plenarei comune a Consiliului Naţional a Dame-T
cole au reuşit să încheie secerişul orzului. Printre combine, la volanul căro l nilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale).' ţ
primele cooperative agricole care au terminat recol- ra se aflau Nicolae Bălţa-
tatut se află' cele din Pricaz, Veţel şi Turdaş, iar
j la Şoimuş, Dobra, Ilia şi în alte unităţi, se efectu TRAIAN BONDOR
ează secerişul pe ultimele suprafeţe.
(Continuare în pag. a 3-a)
Culturile întreţinute exemplar, finul cosit,
adunat şi transportat cît mai repede!
Preşedintele cooperativei lor de legume şi recolta să efectueze lucrări de cea
agricole de producţie din rea furajelor. mai bună calitate. Ţin să
1 ia, Ghcorghe Suba, ne doar Cionea, . inginerul evidenţiez activitatea me
saune că actuala campanie şef «operativei, ne-a canizatorilor Emil Şerban
agricolă se desfăşoară sub în te,..,ut modul cum se şi Ioan Brumam, care au
semnul sarcinilor subiinia- desfăşoară lucrările de în- executat rebdonarea şi tra
t • de tovarăşul Nicolae tamentul cartofilor, Ioan
Ceauşescu, secretarul gene Nelega şi Roman Dănilă
ral al partidului, la plenara care au prăşit mecanic po
Consiliului Naţional al A- C.A.P. ILIA rumbul şi, ca urmare, cul
g"iculturii. Industriei Ali turile respective sînt curate
mentare, Silviculturii şi dc buruieni.
(Gospodăririi Apelor. treţinero a culturilor pră în grădina de legume sc
— Culturile dc sfeclă, sitoare : desfăşoară întreţinerea şi
fasole şi cartofi au fost — Am aplicat indicaţia tratarea culturilor de ceapă,
rrăşite de două ori, s-au ca acei mecanizatori care roşii, varză ş.a. De cîtcva
.oiicat toate tratamentele au semănat sau plantat o zile a început recoltarea
•vecesare. Da porumb pra cultură să. efectueze şi în
da a Il-a se apropie de treţinerea acesteia. în a- B. TURDEANU Formaţia condusă de comunistul Rusii Pavel, de la F.P.I.M.P.S. Hunedoara execu-
ursit. Se desfăşoară in- cest fel oamenii muncesc tînd turnarea unor bandaje pentru prefabricate. Foto IOAN VLAD
ens întreţinerea culturi cu răspundere, ;ntercsaţi (Continuare în pag. a 3-a)
Pe drumul calcarului de la cariere Sa combinatele siderurgice (I)
Sărbătorirea
învăţămintele iernii trecute-puse la... dosar?
Zilei pionierilor
Revenim pe-.drumul cal-, nare al C.S. „Victoria” ne. Dar sînt foarte rare opriri din cauza puşcărilor
carului din cariere la corn-’ Călan. cazurile cînd se transportă în carieră. Purtătorii cravatelor roşii judeţ fn întrecerea socia
! linateic siderurgice. Am — Da sortul calcar pen 4 000 . tone. Din cauza — Starea disciplinară ? cu tricolor au sărbătorit, listă între unităţile de în
risat să treacă o perioa tru furnale avem un stoc transportului auto nu ne — în cinci luni, 21 de duminică, încheierea anu văţământ gimnazial hune-
dă de vreme, pentru că de 20 000 tone, iar la cal facem planul... oameni lipsa nemotivaţi de lui şcolar şi Ziua pionieri dorene. Hărnicia lor se
aspectele criticate în an- car pentru aglomerare — Mergem mai departe pe la lucru, 10 învoiri, 929 lor. In bucuria lor s-a con vădeşte în realizarea, pî
•hota trecută nu se puteau 14.000 tone. Calcarul de la firul... drumului cu calcar. zile/om, concedii de boală... densat recunoştinţa fierbin nă la această oră, a an
schimba peste noapte, că Crăciune.şti ne soseşte Tovarăşul tazăr Avram, Revenim pe treptele de te faţă de părinteasca şi gajamentului de muncă pa
1
pe drumul calcarului au bine. care coordonează activita exploatare din carieră. statornica grijă a partidu triotică în proporţie de 90
fost şi mai sînt — dar Pentru a vedea la faţa tea de transport din ca Forezorii Constantin Poc- lui şi statului nostru, per la sută, hărnicie dublată
.sperăm • să nu mai fie •— locului cît de... bine se rieră, face precizări : naru şi Cornel Bota pre sonal a tovarăşului Nicolae do talent artistic pus în e-
greutăţi. Reluăm acum, în extrage, iată-ne în carieră., — Pe cinei luni din a- găteau a patra puşcare din Ceauşescu, a tovarăşei videriţâ de cele trei. locuri
ilie, ancheta noastră, la împreună cu maiştrii de cest an nu nc-am realizat această lună; minerii Elena Ceauşescu, faţă de I obţinute în
-re ne răspund cei ce la exploatare Ioan Degrand, planul dc producţie decît Nicolae Bota, Nicolae Stoia, tinerele vlăstare ale pa blicană a Festivalului na
ocupă do asigurarea cal- Nicolae Tripon şi Vasile în procent de 8G,51 la sută. Ghcorghe Josan, artificie triei. ţional „Cîntarea României"
Tiilui pentru siderurgie — Gheorghiţă, străbatem ca Dar afirm că în carieră rul Adam Toma, excavato- Ziua pionierului a prile şi pe judeţ la concursul
există calcar derocat, dar
mînd două întrebări, riera. O primă constatare : nu-1 transportă I.T.A. riştii Nicolae Cîmpeanu, juit celor aflaţi pe bănci „Patrie română, ţară de
Nicolae
Roman
Stanca.
'rima, inginerului Dumi- se munceşte bine. Pre Groza, Silviu Jula, întregul le şcolii, la vîrsta marilor eroi”.
-ru Bobîrnea, directorul u- zenţa la lucru — sută la — Tovarăşe Avram, ca să schimb do zi acţiona cu aspiraţii, raportarea cu Tot în proporţie de 90
zinei nr. 2 din C.S. Hu sută. tunar se fac 4—5 fim corecţi, să vedem lip stăruinţă pentru a realiza mîndrie a unor realizări la sută au realizat anga
nedoara : puşcări care asigură calcar surile altora, dar şi pe planul zilei la producţia de care le onorează munca jamentul anual de muncă
cple proprii. De ce sînt
derocat în cantităţi mari,
— Ce stoc de calcar a- bun pentru a fi transpor stagnări în procesul de calcar. Da buna întreţine şi personalitatea. patriotică pionierii unităţii
Pentru activitatea desfă
de la Şcoala generală nr.
■eţi la această dată ? tat la staţia de concasare producţie din carieră ? re şi funcţionare a agre şurată, unităţii de pionieri 1 Brad, unitate fruntaşă
— 10 000—12 000 de tone. şi, do aici, la silozuri. — De la începutul anu gatelor, şi instalaţiilor ve de la Şcoala generală nr. pe judeţ. Elevii de aicî
din carieră extragem zil- — Apreciez că la ora de lui au fost 286,40 ore de gheau lăcătuşii Ioan A- 1 Orăştie î s-a acordat s-n*- urirmat în concursu
lic 3 500, 3 800, 4 000 tone. faţă avem aproape 80 000 staţionare. 83,35 ore din vram, Ghcorghe Avram, Di Diploma de unitate fry- rile judeţene ale patrule-
r, ar necazuri avem cu tone calcar derocat în ur cauza lipsei de vagoane, vin Avram, electricienii taşă pe judeţ,
-''riul. Mai cu seamă ma puşcărilor. Necazuri în 138,43 ore din lipsă de car Marin Moise, Doru Popa, M. BODEA,
tâmpinăm cu transportul buranţi, 14 ore întreruperi ^ Aceste noi pri L. LARA
TC pen- auto — ne spune maistrul în furnizarea energici c- GH. I. NEGREA lejuri de apreciere se a-
de Ia Ioan Degrand. - Planul nos lectriu*» G,55 ore defecţiuni a 3-a) daugă locului I obţinut pe (Continuare în pag. a 3-o)
do tru zilnic este de 4 500 to Ia ujjfiajele noastre, 21 ore (Continuare *-
S
