Page 10 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI N
■Sg. 2
în
încadrarea
prevederile
înlăturarea restanţe or şi realizarea cie plan. Comunişti cum Cinstire hărniciei PENTRU
Doru
Neagoe,
sînt
Ion
sarcinilor de pian — priorităţi pe agenda maiştrii Vasile Bambuleae muncitoreşti! DV. L
şi Tudorache Pană şi-au
asumat din proprie iniţia
de lucru a organizaţiei de partid tivă sarcina de a revizui, (Urmare din pag. 1) I.P.E.G. pentru rezultatele
în afara orelor de program,
împreună cu oamenii din --------------------------prestigioase obţinute in a-
subordine, toate instalaţii Munteanu, maistru miner nul 1984 şi i-a urat noi
Pentru cei 138 de comu meni cu vechime în pro au dat adevărate exemple le afectate de îngheţ şi de
nişti din secţia earbofluid ducţie — această stare de de dăruire şi abnegaţie a executa lucrările de re la şantierul Tina Neagră, succese in realizarea pla- 20.00 Tclcjurna
lonel Barbu, maistru de io- nuiui pe 1985 şi pe intre-
20.20 Aclualitat
a Combinatului siderurgic lucruri, departe de a ne comunistă, muncitorească. paraţii ce se impuneau. raj la brigada geologică gul cincinal, in pregătirea nomle
„Victoria" Călan, cuprinşi demobiliza, a avut darul De asemenea, ani trecut Pentru recuperarea ră- 20,33 Invitaţie
în patru organizaţii de să ne pună la încercare la reorganizarea schimbu mînerilor în urmă s-a con complexă Iscroni, chimista temeinică, sub toate aspec- <le conee
di /Ocvizl
bază constituite la nivelul ambiţia şi puterea de rilor, la echilibrarea lor siderat a fi cea mai bună Lucreţia Raţiu, şeful labo- tele, a condiţiilor tehnico- Iot/
Schimburilor. înlăturarea muncă. Ţinînd seama de nu doar din punct do ve soluţie creşterea indicelui rotorului de analize fizico- materiale şi umane pentru 21.00 Expcricnţ;
efectelor negative pe care locul şi rolul organizaţiei dere numeric, ci şi calita de folosire a cuptoarelor. chimice a minereurilor, şi înfăptuirea sarcinilor de — iniţiaţi
ţă:
Epoca
iama deosebit de aspră de partid în ansamblul în tiv, repartizînd în postu In acest scop au fost re Ioan Refec, geolog la bri- plan pe 1986. ★ Permai
le-a avut asupra realizării tregii activităţi ce se des rile mai importante comu partizate, nominal, răs gada din Brad, şi-au expri- j încheierea adunării jarc revo
n
sarcinilor de producţie a făşoară în secţia noastră niştii coi mai buni : încăl punderi precise mai multor mat mindria legitimă pen- festive, participanţii au a- 21.20 Serial ştii
devenit. încă din luna este de la sine înţeles că zitorul Vasile Meseşan, comunişti. Astfel, de buna tru distincţiile primite de doptat, cu aleasă bucurie, „Planeta
pisoilul 3
martie a.c., o preocupare întreţinere şi funcţionare colectivul din care fac par- neţărmurită stimă şi dra- 21,50 Telejurnal
de primă însemnătate. Re a elevatoarelor . răspunde te şi s-ou angajat să ac- goste, o telegramă adresa- 22.00 Inchiderdi
feritor la modalităţile con VIAŢA DE PARTID şeful echipei de lăcătuşi ţioneze cu aceeaşi fermi- tg secretarului general al inului.
crete de acţiune, direcţio Adrian Olaru, electricianul tate pentru descoperirea şi p a r t i d u l u i , tovarăşul
nale spre recuperarea în Ioan Ştefan are în grijă punerea in valoare de noi NICOLAE CEAUŞESCU, din
cel mai scurt timp a res nouă, comuniştilor, ne re fruntaş în întrecerea so instalaţia electrică a cup comori pentru ţară. textul căreia cităm : „Folo-
tanţelor şi atingerea ni venea sarcina de a orga cialistă pe combinat, a toarelor, instalatorul Dorel Tovarăşul Petru Cojean, sim acest prilej sârbăto-
velului de producţie pla niza şi conduce acţiunile trecut în schimbul C, un Culcer se ocupă de func adjunct al ministrului geo- resc, mult stimate şi iubite
nificat, l-am solicitat să de redresare a producţiei. alt încălzitor, Alexandru ţionarea instalaţiei hidrau logiei, a felicitat cu căi- tovarăşe Nicolae Ceauşescu, BUCUREŞTI
ne vorbească'- pe tovară — Care au fost primele Gaty, a fost repartizat în lice etc. Rezultatul ? Un dură colectivul premiat şi pentru a vă exprima in dioprogramul
şul Moise Zepa. secreta măsuri luate în acest schimbul A. adevărat record : 90 la i-a urat să ofere şi pe vii- numele celor peste 3 000 0,30 La ordiit'
:
rul comitetului de partid scop ? — Cum s-a acţionat pen sută indice de utilizare a tor astfel de prilejuri săr- de exploratori, mineri, son- agricultură ncintir
strînsă
al secţiei: — încă în timpul în care tru traducerea în viaţă a cuptoarelor ! bătoreşti, printr-o muncă ^ori, geologi, cele mai a- nici o pieM
7,
Radiojurnal;
— îngheţarea unei mari gerul continua să persis indicaţiilor formulate de Acestea ar fi principalele tot mai tenace şi sirguin- / ess sentimente de stimă şi angajaniciit
părţi a instalaţiilor afe te, comitetul de partid, secretarul general al parti acţiuni a căror aplicare a cioasa. şi spsct, cele mai vii mul- re. Răspunzi»
re
rente bunului mers al cup împreună cu birourile ce dului, tovarăşul Nicolae făcut ca după şase luni A luat cuvintul, în con- lurniri pentru (ol ce aţi in- rilor tovarăşul
toarele pentru semicocs, lor patru organizaţii de Ceauşescu, în cadrul ştv cîte au trecut din acest tinuare, tovarăşul Radu treprins şi întreprindeţi Ceauşescu, să-
planul
cît mai cu seamă pro bază, a constituit echipe dinţei Comitetului Politic an, restanţele ' la produc Bălan, prim-secretar al Co- pentru ca oamenii acestei integral pregătim
să
blemele ridicate de mate care să lucreze la descăr Executiv al C. C. al P.C.R., ţia de semicocs să fie re mitetului judeţean de ramuri industriale, alătur! planul anului) t
ria primă — cărbunele de carea cărbunelui îngheţat din 2 martie a.c.?- cuperate în procent, de 85 partid, preşedintele Corni- de întregul popor, să pros- Revista presei ]
melodii
fierul
Valea Jiului, care sosea din navete. în afara ore — Pe baza acestor pre la sută. avînd condiţii ca tetului executiv al Consi- pere continuu, să trăiască Buletin de şl
„beton" la descărcare — lor de program, în schim ţioase indicaţii şi orientări, la sfîrşitul anului să pu liului popular al judefu- şi să muncească in cele Răspundem a
lor ;
au condus la nerealizarea buri de cîto trei ore, înar beneficiind de propunerile tem importa însemnate de lui Hunedoara, care a leii- mai bune condiţii de viaţă, Ştiri ; 10,00 -B-
10,05 Mi
sarcinilor de producţie în maţi cu lopeţi, tîrnăcoapc, valoroase formulate de păşiri ale sarcinilor de citat harnicul colectiv al in linişte şi pace". cloric susţinu
lunile ianuarie şi februa pickhamere şi răngi, zida comunişti în adunările ge plan. Aceasta va constitui reaţi ai Festiv,
rie. Pentru un colectiv rii Alexandru Davidoi, Sa- nerale, comitetul de partid o nouă dovadă a forţei şi ţional „c ! - ( ,
nici“ ; 10,3 '
omogen ca al nostru — am vu I'loran, încălzitorii a elaborat un plan con capacităţii de acţiune a ralc; <1,0 ,
în vedere faptul că secţia Ioan Dan, Iulian Mi- cret de măsuri, prin care organizaţiei de partid din CAMPANIA AGR1COIĂ Dr VARĂ ştiri . -
earbofluid este una din hat, maiştrii Tudorache au fost stabilite principa secţia de earbofluid a' Soar ,
tre cele mai vechi secţii Pană. Ioan Bunea, sing. lele direcţii de acţiune C.S.V. Călări. te ; . ,10"
ştiri , 12,05 IV
ale combinatului, în caro Anton Cosmeseu, ing. A- menite să conducă la re (Urmate din pag. 1) au fost depozitate, pînă în folclorului; 12),
lucrează foarte mulţi oa drian Stăicoi, şeful secţiei. cuperarea restanţelor şi MIRCEA DIACONU prezent, 94 tone lucernă şi tchnico-ştiinţifii
bună calitate şi, ca urma 50 tone trifoi la care se De la 1 la 3 ţ
re,; culturile prăşitoare sînt adaugă şi cele 100 tone univers 20 ; 1«.
10,25
de ştiri ;
Prin prevenirea şi combaterea CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT curate, evoluează bine. siloz din trifoi. Recoltarea zeta economii
furajelor leguminoase s-a
în discuţia cu Sebastian
medicul
Sfatul
• Depunînd eforturi stă (cu 283. kg peste preve Domnariu, şeful fermei făcut cu mijloace mecani Buletin . de ştii
eroziunii solului se asigură ruitoare pentru realizarea deri) şi s-au obţinut prin zootehnice, am abordat md- ce, iar transportul, în cea Români Maugu't
soci:
drumul
sarcinilor de plan pe a- fătări 990 miei (cu 77 ca dul do organizare şi desfă mai mare parte, cu căru greşul al IX-le'a
importante sporuri de recoltă cest an — ne informează pete în plus faţă de plan) şurare a unei alte lucrări ţele, A început şi coasa I 17,35 Te apăr
mea.
patria
Prt
Virgil llatfaludi. preşedin
Meritul este al ciobanilor,
de maximă însemnătate ac
tele C.U.A.S.C. Ilia — coo dar şi al preşedintelui uni tuală: recoltarea, transpor pe cele 130 ha fineţe na zical ; 18,00 Ori i
turale, la tăiatul şi aduna
Radiojurnal
Schimbul de experienţă Din experienţa C.A.P. peratorii din Roşeani şi-au tăţii Petru Mireea, care tul şi depozitarea furaje internaţională ii
organizat de curînd la pe Mărtineşti s-a desprins că îndeplinit sarcinile de plan împreună cu Emil Mihuţ, lor. Interlocutorul nostru tul \ finului în frunte si- Amfiteatrul tini
Radiojurnal
*
rimetrul etalon din Măr- o eficienţă deosebită pe şeful fermei vegetale, s-au tuîndu-se cooperatorii Ar dem ascultător
tineşti, la care au parti aceste terenuri o are a- pe acest an la lină, lapte implicat cu răspundere în ne-a spus că s-a efectuat senic Lăzăroni, Virgil Giur O zi intr-o oră
prima coasă pe suprafeţe
cipat toţi specialiştii din pl i carea îngrăşămintelor, de oaie şi miei. Au fost giu, Adam Igna. Cornelia jurnal; 23,00'
unităţile care au terenuri sporul de producţie pe un livrate la fondul de stat activitatea din sectorul le ce produc lucerna şi tri Igna. Aurdlia Todea si muzicale ; 2
situate în pantă, a avut kg de substanţă activă 225 bl lapte, 2 683 kg lină zootehnic. foi — în total 82 ha — şi alţii. Buletin de ştir
drept obiectiv generaliza fiind, la cultura griului, de . _ . _ . _ , — . — , — ,
rea experienţei acumulate 14—15 kg boabe. De ase
şi a rezultatelor obţinute menea, rezultate deosebite
în privinţa prevenirii şi se obţin şi prin folosirea Recuperarea şi refolosirea materialelor CalNEM
combaterii eroziunii solu îngrăşămintelor naturale
lui. Cu acest prilej s-a aplicate la plantele prăsi DE'” -
stabilit ca inginerii şefi şi toare, în special la po (Urmare din pag. 1) de imobile 167 mc mate tegorii de materiale tex samblelor şi materialelor teres'
şefii fermelor din fiecare rumb. Lucrîndu-se la pre rial lemnos, 140 000 că tile şi chimice, cenuşi, rezultate la unităţile spe cheta
I.A.S. şi C.A.P. cu tere gătirea terenului, semănat recipienţi pentru cioburi rămizi, 40 000 ţigle, uşi, halde şi iazuri miniere, cializate ; instituirea do ta); HUI
II
nuri în pantă să treacă şi întreţinerea culturilor de sticlă. ferestre, ţevi de plumb şi crearea condiţiilor de in „zile ale colectării mate Nick (Modern, s
Carter
neîntârziat la organizarea pe curbele de nivel, în con- în cadrul acţiunilor pen alte materiale. De aseme trare în funcţiune, la ter rialelor refolosibile" (ochi-, tiv (Modern,
Adela
(Flacăra)
tru recuperarea şi valorifi nea, prin unităţile de in menele stabilite, .a obiec pe mixte formate din seriile I-II (Ai
carea eficientă a materia dustrie mică ale consilii tivelor do investiţii din deputaţi, reprezentanţi ai
PE MARGINEA SCHIMBULUI lelor refolosibile — surse lor populare, cooperaţiei industria reciclării. organizaţiilor de masă şi iul Corvineştilc
Ave
TROŞANI:
DE EXPERIENŢĂ ORGANIZAT LA de bază ale producţiei — meşteşugăreşti şi coopera Deosebit de importantă obşteşti se vor deplasa pe Marea NordulU'
PERIMETRUL ETALON DIN MĂRTINEŞTI se evidenţiază, de aseme ţiei de producţie, achiziţii este însă şi contribuţia pe străzi şi cartiere, în sate, Poliţist sau :
(Unirea); Cu i
nea,' o seamă de unităţi şi desfacerea mărfurilor se care pot şi trebuie să şi-o în vederea colectării mate faţă (7 N’oieml
economice din judeţ, cum valorifică superior capete aducă gospodăriile popu rialelor); I.J.R.V.M.R. va PENI : Krart
teritoriului, astfel incit diţiile organizării benzilor sînt : C.S. Hunedoara, caro le şi scurtăturile rezultate laţiei, unde rămîn nefo dubla reţeaua punctelor de Kramer (Cultul
din toamnă toate supra înierbate, porumbul are o îşi asigură în acest an din procesele de producţie losite multe bunuri uzate colectare în zonele aglo CAN : Horea I
feţele cu pantă de pînă bună dezvoltare, reuşindu- 48,7 la sută din necesa în unităţile republicane, ce nu mai fac trebuinţă, merate, pieţe agroalimen- rul); LONEA
(Minerul);
PE1
la 18 grade să fie lucrate se să se asigure stăvi rul de consum productiv din care se execută pro precum şi resturi metalice, tare, cartiere, grupuri de genda statuete
şi semănate paralel cu di lirea eroziunii prin fixa duse de uz casnic şi gos chimice, textile, din hîrtie, blocuri, în zonele cu lo (Muncitoresc) ;l
recţia curbelor de nivel. rea solului. S-a dovedit ast prin valorificarea fierului podăresc, cum sînt: di sticlă, mase plastice, cau cuinţe individuale, astfel Tăunul (Retczj
ui
Amintirea
O dată cu lucrările de or fel prin exemplu practic vechi ; C.S. Victoria Că- verse articole din lemn, ciuc ş.a. îneît pînă la finele anului iubiri (Stcai
ganizare a teritoriului, se importanţa şi necesitatea lan — care a refolosit în mic mobilier, confecţii tex Pentru desfăşurarea în viitor să funcţioneze cel GURABARZA !
roşii
(Minerul
vor concretiza pe parcele generalizării acestui mod procesul de producţie 6 700 tile şi din blană, produse bune condiţii a activităţii puţin un punct do colecta TIE: Zbor per!
şi tarlale acţiunile de de organizare a teritoriu tone praf de cocs, 7 200 din metal. de colectare a acestor ma re la maximum 6 000 lo tria); Febra atl
defrişări şi nivelări, dre lui şi sistem de cultivare tone praf de minereu, 19,5 Cunoscîndu-se realiză teriale, răspunderi impor cuitori ; generalizarea mon căra) ; GEOj
tone nichel, -3,1 tone mo
najele şi asolamentele ce a plantelor. Stă la înde- libden, 5,1 tone crom, iar rile dar şi neajunsurile tante revin consiliilor popu tării la scările blocurilor Domn p._
de
cultura);
trebuie aplicate, avîndu-se mîna tuturor unităţilor a- gazul de furnal rezultat din acest an, precum şi lare. Acestea vor trebui să a recipienţilor de colectare Şapte zile dii
în vedere dimensionarea gricole ca, folosind efi din procesul de producţie faptul că toate resursele întreprindă noi , măsuri a hîrtiei, iar la locurile (Dacia); BRA
goste
acestora în suprafeţe cît cient sistema de maşini de materiale refolosibile pentru a se asigura de de depozitare a reziduurilor Pianke pierdută 1
(Casa
mai mari pretabile pentru din dotare, să obţină re s-a utilizat la termoficare; fac obiectul unei planifi păşirea cu cel puţin 20—30 menajere, amplasarea con ră); SIMERI,
unităţile C.M. Deva au
mecanizare. în acelaşi timp. zultate superioare în pro cări riguroase la nivelul la sută a sarcinilor de tainerelor şi microeontai- nicu zbucium
vor fi marcate benzile ducţie de pe toate terenu valorificat haldele de steril, întreprinderilor, înfăptui plan pe acest an de la gos nerelor, lăzilor comparti roşul); ILIA
obţinînd în 5 luni 173 to
înierbate şi drumurile care rile situate în pantă de, ne plumb, 60 tone zinc, rea neabătută a sarcinilor podăriile populaţiei. Intre mentate, cu inscripţii pe Scatiu — seriil
mina).
să urmărească şi ele pînă la 18 grade, acţio- 53 tone cupru, 6189 tone din acest domeniu este acestea amintim : organiza tipuri şi sorturi de mate
curbele de nivel. nînd cu întreaga răspun minereu de fier marfă ; obligatorie, asigurarea şi rea cu sprijinul I.J.R.V.M.R., riale refolosibile; organi
De maximă importanţă dere pentru prevenirea şi valorificarea integrală a în cel mai scurt timp, în zarea de acţiunj de colec
este faptul ca toate su combaterea eroziunii so întreprinderea „V i d r a“ materialelor refolosibile, fiecare localitate rurală, a tare prin mobilizarea aso Vremi
prafeţele în pantă să fie lului, pornind de la fap Orăştie a valorificat în 5 cel puţin la nivelurile sta unuia sau mai multor ciaţiilor de locatari şi co
cultivate în fîşii şi obli tul că în judeţul nostru luni resturi din plană în bilite este hotărîtoare pen puncte de colectare pentru mitetelor de cetăţeni; ge
gatoriu lucrările de pre există peste 140 000 hecta valoare de 45 milioane lei, tru asigurarea unei apro toate tipurile de materiale neralizarea la toate ofi Timpul prob;
gătire a terenului, semă re pe care este necesar să din care s-au confecţionat vizionări ritmice, de cali refolosibile ; amplasarea de ciile P.T.T.R. a sistemu azi, 4 iulie 19.
natul şi întreţinerea cultu fie aplicate lucrări anti- diverse produse mărunte ; tate a unităţilor." în acest containere în cadrul unită lui de colectare a hîrtiei va fi in gener
să, cu cerul v
rilor să fie executate nu erozionale. Pentru înfăp întreprinderile de tricotaje scop este necesar a se lua ţilor comerciale ale coo de la populaţie (ziare, re totul izolat
mai paralel cu direcţia tuirea acestui deziderat, Hunedoara şi Petroşani, de măsuri pentru colectarea peraţiei de producţie, achi viste, publicaţii). ploi cu caracti
curbelor de nivel, folosind se impune ca specialiştii confecţii Vulcan şi Ţesă- tuturor materialelor refo ziţii şi desfacerea mărfuri Acestea sînt doar cîteva să, însoţite şi
electrice,
cari
sistema de maşini exis din unităţile agricole să toria de mătase Deva au losibile rezultate din pro lor pentru preluarea cio din măsurile ce trebuie sufla slab pin
tentă, dovedindu-se prac acţioneze cu hotărîre, în folosit resturile de textile ducţie şi consumul gos burilor de sticlă ; organiza întreprinse, urmărindu-se rat, cu unele :
tic că acest fapt este pe spiritul cerinţelor formu la confecţionarea de mă podăresc, intensificarea rea activităţii de preluare ca în fiecare întreprindere, temporare din p!
se
km/h
deplin posibil. Benzile late de secretarul gene nuşi, pantaloni pentru acţiunilor pentru valorifi a bunurilor de folosinţă Ioc de muncă, în fiecare dic. Temperat
înierbate, avînd o lăţime ral al partidului, tovară copii, căciuliţe, eşarfe, carea acestora cu eficien îndelungată de la popu localitate şi în fiecare gos me vor fi cui
de 4 m, se vor realiza prin şul Nicolae Ceau.şeseu, în baticuri, sacoşe etc. ţă superioară, prin ex laţie în vederea recondiţio- podărie să se facă totul 0 şl 14 gradt
inti
fnsămînţare cu graminee vederea . folosirii cu ran In perioada la care ne tinderea tehnologiilor mo nării sau, după caz, a dez ca sarcinile din acest do maxime Local,
grade.
perene în amestec cu le dament maxim a întregului referim s-au recuperat şi derne şi definitivarea a noi membrării, selectării şi meniu să fie nu numai neaţa.
guminoase. fond funciar. valorificat din demolări soluţii pentru anumite ca predării pieselor, subaa- realizate ci şi depăşite.