Page 11 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 11
JOI, 4 IULIE 1985 Pag. 3
re pentru îndeplinirea
9viată in slujba angajamentului de muncă m z s s a
patriotică asumat pentru
u v rn u « m m anul 1935 La colecta
sănătăţii oamenilor rea de materiale refolo- Acţiuni desfăşurate
• Echipajul „Sargeda- instructivă formă de tu sîbile şi- recoltarea plan în „Săptămîna mondială
telor medicinale pionie
Puternică personalitate nedoara. Acest om s-a va ’85" — în expediţie. rism şi cercetare — a rii s-au întrecut pe ei a condiţiei fizice
profesională, medicul pri simţit mereu la el acasă 21 de pionieri, membri înscris în palmaresul său înşişi, raportînd, la acest şi sportului '
7
mar oftalmolog Dumitru în oraşul siderurgiştilor. In ai cercurilor de arheo „Busola de aur", „Busola început de vacanţă, în
Jujescu a consacrat peste secţia din spital, in policli logie, foto şi arta lem de argint", „Scutul dacic" deplinirea de pe acum a Comitetul municipal De
trei decenii de muncă, din nică este căutat cu Încre nului de la Casa pionie şi multe alte trofee. E- angajamentului pe între va al U.T.C., în colaborare
care cei mai mulţi în Hu dere, diagnosticele sale a- rilor şi şoimilor patriei chipajul este condus de gul an". cu C.J.E.F.S. şi C.M.E.F.S.
Deva, reuniţi în echipa
nedoara, vindecării oame vînd autoritate ştiinţifică, jul „Sargedava", au luat prof Viorcl Manolescu, „Ne-am onorat şi chiar Deva, a organizat la sta
nilor. operaţiile de ordinul mii directorul C.P.S.P. Deva, depăşit angajamentul de dionul din localitate între
Intr-o clipă de răgaz, lor fiind cartea sa de vi startul într-o temerară şi însoţit de profesorii ceri sportive dotate cu
mîndru pe drept cuvînt că zită. expediţie de 14 zile. Micii Mircea Lac, Maria Mano muncă patriotică pe între „Cupa U.T.C.". Au parti
gul an. Iar în vacanţa
a beneficiat de onoruri Şi dacă vreţi să aveţi un arheologi, după pregătiri lescu şi Mircea Sas. Suc cipat tineri şi tinere din
ştiinţifice deosebite, fiind exemplu in plus, veniţi să-l intense, vor efectua, cu ces deplin, cutezătorilor, maro mai putem adăuga întreprinderile municipiu
trimis in delegaţii de stu vedeţi cum ştie să cola sprijinul Muzeului jude în noua expediţie I cîte ceva la succesul în lui. La fotbal. întrecerile
• Angajamentul anual
diu in numeroase clinici boreze cu oamenii cu care ţean, cercetări şi sondaje — îndeplinit de pe acum. scris" — ne-au transmis au fost câştigate de echipa
arheologice
reprezentanţii celor 44 de
Platoul
pe
din ţările avansate in do munceşte. Fie că e vorba Luncanilor (Boşorod). Ex pionieri şi şoimi ai pa E.M. Deva, urmată de E-
meniu din Europa, că a de colega de muncă, doc pediţiile urmăresc cunoaş Pionierii de la Şcoala triei de la Şcoala pri nergia I.E.C. Mintia si
generală din Vărmaga au
fost prezent la congrese toriţa Venuşa Mihu sau de U.P.S.R.U.M. Deva.
mondiale de oftalmologie, asistentele Nicoieta şi Neta, terea complexului arheo păşit în vacanţa de vară mară din Costeşti. Un La atletism, în probele
şi invitat in Japonia, 'a sau surorile Geta şi Irina, logie din Munţii Orăştiei, cu un remarcabil succes mesaj lăudabil din par de triatlon s-au evidenţiat
Kyodo, intr-un cvintet de atitudinea tovărăşească, a castrelor romane de la în îndeplinirea angaja tea unui colectiv şcolar îndeosebi tinerii de la
primă mină românească prietenească şi de stimă Jigoru şi Comărnicel, a mentului de muncă pa mic cu succese mari la U.P.S.R.U.M. şi I.L. Deva.
de oftalmologie să partici reciprocă este prezentă în Peşterii Cioclovina, cule triotică. „După ce au învăţătură (20 de elevi La fete a câştigat Angela
pe la o reuniune mondială permanenţă. Totul decurge gerea folclorului literar înscris rezultate bune la se numără printre pre Constantincscu (I.E.C.), ur
pentru a expune conclu din inalta conştiinţă pro şi muzical, studierea ar învăţătură, pionierii noş mianţii acestui an şco mată de Magda Dragotni-
ziile sale in tratarea unor fesională ce-/ stăpineşte hitecturii şi artei popu tri — ne scrie prof. Va- lar !). învăţătorii — Cor rescu şi Rozalia Ungur
boli de ochi, medicul ne-a pe comunistul medic Du lare locale. Echipajul leria Blaj — s-au mobi nelia şi Ioan Şerban Pa- (ambele U.P.S.R.U.M.); la
arătat volumul cuprinzind mitru Jujescu, din dăruirea „Sargedava" — care a lizat şi, sprijiniţi de ca şolea — pot fi mîndri băieţi, primul loc a fost
lucrările acestei reuniuni, pentru binele oamenilor participat de la ediţia a dre didactice şi părinţi, de roadele strădaniilor ocupat de Nicolae Goia
in care el, D. Jujescu, este pe cate-i slujeşte cu ab Il-a (1970) la această au acţionat cu răspunde lor. (I.L. Deva) şi Csampo Io-
publicat la loc de cinste. negaţie şi devoţiune, ca sif (U.P.S.R.U.M.), la egali
El s-a afirmat ca medic intelectual român şi om tate de puncte; i-au urmat
pe meleagurile hunedore- al muncii modest, onest şi Ioan Balfos (I.E.C. Deva),
ne, alături de soţia şi de de omenie. Mircea Lazăr (E.M. Deva),
fiica sa, tot medici, in spi Ioan Arpas (I.L. Deva) si
talul din municipiul Hu- Prof. ERNEST USKAR Ioan Groza (U.P.S.R.U.M.).
în cadrul aceloraşi ac
ţiuni, sportivii deveni au
\ au participat reprezen- \ participat Ia cîteva finale
republicane. Este vorba de
t tanti ai fotocineeluburilor i concursul do selecţie la
din judeţele Argeş, Bra- '
atletism pentru tinerii din
t „Dăruind lumină" a fost sov, Caraş-Severin, Con- \ mediul rural, unde Danie
la Obîrşan a câştigat locul
stanţa, Hunedoara, Mureş, (
genericul spectacolului o- Prahova şi Vîlcea. i 3 la lungime fete, cu 4,22
m, iar colegul ei, Cristian
Reprezentanţii judeţului J
magial susţinut dc forma Bătoiu, acelaşi loc la 100
t ţiile artistice ale sindi nostru au avut o corn- ) rn plat, cu 12,5 sec. Dorel
catului învăţămînt Deva portare lăudabilă, cuce- i Firică de la A.S. Explorări
la încheierea anului şco rind primul loc. Acesta i Deva a ocupat Ibcoul II
lar. Realizat după un li a revenit Clubului sindi- 1 în proba dc 'marş a'.Camr
bret semnat de Gligor catelor din Simcria pen- ţ pionatului republican de
Ilaşa, spectacolul s-a bu tru diasonul „Alpiniştii" i tP.L. Deva, secţia mobilă. Silvia Malic, Ildyko Szabo, Elcsna Turcu şi Liliana Chira, marş şi maraton dc la Si
curat de prezenţa or- (autori — Kolumban Csa- > din cadrul sectorului montaj, acordă atenţie sporită călită ţii mobilierului fabricat. biu. (Nicolae Gavrca, co
t chestrei de cameră, diri bo şi Kolumban Laszlo) ţ Foto NICOLAE GHEORGHIU respondent).
jată de prof. Octavian şi fotocincclubului „Mu- ţ
Negreanu, a formaţiei seion" din Orăştie pen- 1 CAMPIONAT
\ corale dirijate de prof. tru diaporama „Rapsodia 1 Şcoala pilot - locul unor schimburi de experienţă DE MINIFOTBAL
Română" (autor — Va- \
Ghcorghe Bercea şi prof.
lîlena Bogariu, tarafului lentin Petaru). I Printre unităţile dc învăţă-
locu
Documentarea
condus de prof. Ionel Dialog hunedorean. în ! mînl cu statut dc şcoală-pi- a că organizare şi coordonare lui, răspunsurile la la faţa întrebă Consiliul orăşenesc pen
activităţii
instructiv-educa-
t Stoica. Grupul de reci cadrul dialogului hunedo- 1 lot din zona Brad se numă tive, antrenarea cadrelor di rile ridicate de tema aflată tru educaţie fizică Haţeg
t tatori — Mariana Bele, rean care prefaţează ac- \ ră şi Şcoala generală nr. 1 dactice şl a elevilor în mun în dezbatere, ea şi interven a avut în acest an iniţia
Crişcior. In aceste zile de bi
de
Ioan Sterca, Gheorghe Mi- tuala ediţie estivală de l lanţ a activităţii ^ desfăşurate ca de cercetare şi creaţie tch- ţiile directorilor 1 unităţilor Brad tiva organizării mai mul
au
nico-ştiinţificâ
artistică
şi
nr.
învăţămînt
2
şi
l huţ, Camelia Feier — şi la Simcria, întreprinde- < îb anul de învăţămînt 1984— dat bune rezultate. Funcţio (Nicolac Faur, Elia Popa), tor competiţii de masă în
19815 şi de pregătire a noului
soliştii vocali de muzică rea „Marmura" din loca- J an şcolar, unitatea-pilot dc nalitatea cabinetelor şi a labo în nr. 1 şi 2 Crişcior (Nicolac cadrul „Daeiadei". Ultima
ratoarelor,
bune
condiţiile
populară — Dragau Mun litate şi-a prezentat pri- ) Ia Crişcior a fost gazda unui care se desfăşoară procesul Crăciun, Maria Crăciun), Băi- dintre ele a fost campio
Blă-
ţa
(Laurenţiu
Lucaci),
tean u şi Adriana Resiga util schimb de experienţă. de pregătire şcolară şi profe jeni (Nicolac Iga), Vaţa dc natul orăşenesc de mini-
— au împlinit spectacolul mul spectacol. Şi-au dat ij Participanţii — peste 20 de sională a elevilor sînt confir Jos (Gheorghe Ciur), Luncoiu fotbal, Ia care au partici
ri
(Nicolae
realizat sub bagheta re concursul brigada artis- / cadre de şi conducere din şcoli mate de promovabilitatca redu de Jos (Aurel Badiu), Itişcuţa), pat echipe formate din ti
cu
generale
preşcolare
dicată
(concomitent
Bucureşci
unităţi
Ca
gizorală a profesorilor tică „Pietrarii de la Mar- > din zona Brad — au ales ca cerea mediocrităţii), de locul sa pionierilor şi şoimilor pa neri de la toate unităţile
\ Tiberiu Bardan si Gligor mura", grupul orchestral ţ temă dc dezbatere „Planifica II pe judeţ obţinut dc unita triei Brad (Marin Stan) au economice ale oraşului.
t Ilaşa. cu soliştii vocali şi for- l rea, rezultatele procesului in- tea dc învăţămilit în întrece dat manifestării de Ia caracter maţii s-au dovedit a fi cele
Cele mai redutabile for
Criş
organizarea,
coordonarea
un
pronunţat
cior
şi
rea
cinci
for
socialista,
de
maţia de teatru a clu- !
Festivalul-concurs „Her
de
Iar
in
promovate
artistice
\ zervată fotocineeluburilor media „Navetiştii" de ţ structiv-educativ. Locul cerce maţii ediţii a Festivalului dc-a de schimb vacanţei experienţă. este do la autobaza I.T.A., li
bului sindicatelor cu co- 1
t cules ’85" — întrecere re
localul şcolii, care la ora de
judeţeană
faza
a
celei
creaţiei
tehnico-ştiinţifi-
tării,
ceul
agroindustrial
şi
butului
mari
ce şi al activităţii artistice îm
na
V-a
a-şi
cu realizări pe teme de Ion Băieşu. Spectacolul l Festivalul naţional „Cîntarca ţional „Cintarca României" — primenit, pregătit pentru por E.G.C.L., cărora, la înche
acum
redeschide
dc
pe
turism şi etnografie — a. fost dedicat fruntaşilor 1 Itomăniei“. din care două au cucerit lauri ţile noului an de învăţămînt ierea campionatului li s-au
O temă care, în şcoala gaz
de
—
republicană
s-a desfăşurat la Băile în muncă şi familiilor a- 1 dă a găsit teren fertil de a- in etapa lucrări ştiinţifice ale a fost pentru ficeare partici înmînat trofee. Dar câşti
cele
21
I-Ierculanc. La întrecere Cestora. \ firmarc şi, deci, de genera elevilor şi cadrelor didactice pant Ia schimbul de expe gători sînt toţi cei care
rienţă un exemplu de urmat.
lizare a unei bune experien — cinci dintre ele ocupind loc au participat. Cîştigători în
ţe. Efortul pentru o temeini onorant în „Expo ’85“. LUCIA LICIU sănătate prin sport.
— 0 — # — ®
%
5 x 200 contra furîndu-i păsările. N-au |
400 = 8 luni ;FAPTE DIN INSTANŢĂ • * I apucat însă să le şi mă- •.
nînce.
Şarada din titlu îl priveşte l • Lucrător de... noapte. *
pe llie Romoşan, mecanic la • v tşjk. ,frn losif Balint, muncitor la |
Exploatarea de gospodărie porci şi alte animale prin ne, seîndură, lemn, oţel-be- te. Niciunul nu aveau an- | I. M. Lupeni, avea şi alte J
comunală şi locativă Lu- munca lui şi a familiei in ton, plasă de sîrmă, vopsea tecedente penale şi aveou @ * I • Tot nu s-a cuminţit. îndeletniciri. într-o noapte ţ
peni, unde lucra ca ma- orele libere, folosind în a- şi altele. Animalele şi pă meserii bune. | Deşi se afla în executarea a furat un autoturism din I
nevrant de vane. Nu mai cest scop veniturile reali sările trebuiau să mănînce Consumau împreună la • I unei pedepse prin muncă, Vulcan şi, fără a poseda J
manevrează vane pentru că, zate din activitatea desfă şi lui Ion Meche îi era restaurantul „Perla" din | % Ioan Horja din Lupeni n-a permis, l-a condus şi l-a |
aşa cum o făcea el „torpi şurată la calea ferată (un greu să pună mina pe sa Vulcan. Au văzut că un 9 I vrut în ruptul capului să se avariat. Fuga nu l-a ab- v
lat" de alcool, s-ar fi pu de lucra ca şef de mane pă, pe coasă şi să produ oarecare F.P. are asupra . «i cuminţească. A spart o lo solvit însă de fapta co- I
tut să inunde Lupeniul. Pe vră), i-am fi strîns cu toţii că furaje pentru ele. Le-a lui bani. Repede au însce [ cuinţă din oraş, de unde misă.
scurt, într-o noapte în mina şi l-am fi felicitat. furat tot din vagoane - nat un conflict cu cel ce * s a furat diferite bunuri. A-
urma să le fie victimă, l-au *
schimbul trei, organele de Ion Meche însă a vrut să porumb boabe, porumb ştiu- atacat, lovit şi ameninţat • \ cum va executa pedeapsa • „Confuzie". S-a în- |
miliţie au găsit la el la se îmbogăţească crescînd leţi, grîu, orz, ce se nime * în penitenciar. tîmplat ca Nicolae Simina s
locul de muncă o sticlă cu păsări şi animale pe sea rea. A furat şi din acestea să scoată banii incit, luat l • Făcea pe grozavul. să „confunde" locul de |
muncă - I.P.N.C. Mintia, J
200 ml ţuică. Bineînţeles, ma societăţii. în valoare de peste 40 000 la pumni, omul n-a avut • I Neculai Amariei, şef secţie cu propria cămară. Aşa se ii
sticla nu fusese pe trei In 1982, ca mulţi alţi ce lei. Şi-a furat, totodată, încotro şi a scos banii să-şi | auto la I.A.C.R.S.H., a condus face că a „ciupit" de la I
sferturi goală, dovadă că tăţeni din localitate, a pri opt ani din libertate. La salveze viaţa. De 5 800 lei • I în stare de ebrietate auto
unitate 85 de kg făină î
I.R. nu mai era nici pe mit şi el pentru folosinţă atît l-a condamnat Judecă l-au tîlhărit, La împărţea- | s turismul 2-HD—260 şi, sim- aibă. Regretele sînt tar- |
sfert treaz. Pentru încălca un teren pînă atunci nelu toria Petroşani pentru fap la prăzii, fraţii au luat cîte ţindu-se cu musca pe că
9
rea prevederilor Decretului crat. S-a apucat să-şi con tele lui ; plus despăgubi 2 750 lei. împărţeală fră- . I V ciulă, a refuzat recoltarea dive. k
400/1981 el a fost condam struiască pe el grajduri, rile civile. ţească. Lui Cifra Deneş probelor biologice. Atunci • La loc sigur. Ironim I
nat la 8 luni închisoare cu saivane, coteţe, alte anexe i-au dat 300. „Egalitate" ca I V făcea pe grozavul, iar Lazăr din Deva a provocat Jj
executarea în aceeaşi uni gospodăreşti, apoi le-a Ultima „împărţeală" între tîlhari. Instanţa, în un scandal de pomină Ia {
tate, dar în muncă necali populat cu păsări şi ani schimb, a restabilit egali- ® I acum nu ştie cum să facă „Crama Dacilor". Pentru v
pe... mieluşelul.
ficată. male. Dar pentru acaretu a fost dreaptă tatea — fiecare a fost con- I ** un asemenea mod de corn- I
rile construite au trebuit Horvath Ioan şi Horvath damnat la cite 4 ani în- • I • Găinarii. Numiţii Ion portament, timp de două "
„Fermierul" lucra materiale ; materiale pe ca chisoare pentru tîlhărie. I «I Vlad, Bela Szabados şi luni se va ofla la loc |j
re - s-a dovedit ulterior — luliu sînt fraţi. Cifra Deneş, Ultima împărţeală a fost • Ştefan Nedesca s-au aso sigur.
cu mijloace Ion Meche le sustrăsese s-a înfrăţit cu ei întru ne dreaptă. | I ciat în rele, ţinîndu-se de 3 >*
*
necinstite din vagoane. Materiale legiuiri. Primul are doi co Rubrică realizată I găinării, fn lipsă de altă Rubrică realizată
cu sprijinul
Dacă Ion Meche din Pe în valoare de peste 75 000 pii minori, cel de al doilea cu sprijinul h ocupaţie, într-o noapte ei Inspectoratului judeţean |
au dat iama în coteţul unui
troşani ar fi crescut păsări, lei a sustras el din vagoa - patru, iar ultimul - şap- TRIBUNALULUI JUDEŢEAN ® I cetăţean din Petroşani, de interne »,
li