Page 13 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 13
gţttfciSî îs®»
S Â k l B« l B C V m / ‘
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ I
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
f e l UJOUUl HU«iOOHO»t Mobilizare maximă la seceriş, întreţinerea
( M L I S M I I L pîrg şi vremea a fost fa păcate, ploaia i-a obligat toate cele 163 ha însămîn-
culturilor şi recoltatul furajelor
Cînd orzul a dat bine în
ţate. Cum porumbul a fosb
po toţi să oprească lu
vorabilă,
Mircca
Pătrîn-
m m AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. jan, inginerul şef al C.A.P.. crul. „Oricum — preciza erbicidat total pe întrea
ga suprafaţă, în prezent
inginerul Mireea Pătrînjan
a
Romos,
urmărit
—• noi urmărim perma
care
cooperatorii prăşesc pen
zlinic starea lanurilor, a nent starea terenului şi tru a doua oară doar în
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N dat semnalul începerii se procentul de umiditate solele unde erbicidul nu
cerişului. Au intrat în tar la orz pentru a continua şi-a făcut deplin efectul.
laua „Pereţi" cele trei secerişul imediat ce con — După ce mai întîi am
Anul XXXVII, nr. 8 597 VINERI, 5 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani „Glorii", care erau din diţiile sînt favorabile". efectuat prima coasă pe
timp pregătite pentru bă cele 40 de ha semănate cu
tălia orzului şi a griului. lucernă şi trifoi în cultură
La volanul lor, ca în atî- C.A.P. ROMOa pură şi am transportat în
tea alte campanii, se aflau fînare mai mult de 165
Asimilarea de noi piese şi do astă dată Ioan Jurj, tone, acum — arăta Nicolae
Ioan Cristea şi Ioan Ren- Concomitent cu secerişul, ICuczik, şeful fermei zoo
tea, trei dintre cei mai is cooperatorii din Romos tehnice — toate forţele sa
preocupare prioritară cusiţi mecanizatori. La scurt execută lucrările de între tului sînt mobilizate Ia
timp după ce în urma
combinelor au început să ţinere a culturilor, recol recoltatul fîneţelor natu
tează şi transportă furajele
rale, unde, datorită ploi
— Principala sarcină a de calitate ridicată. Pentru 92 de repere în fabricaţie se aştearnă brazdele de din cîmp. .Cartofii au fost lor, am rămas, oarecum,
colectivului nostru este de semestrul al II-lea al astăzi la atelierul de mase spice tăiate, au intrat în rebilonaţi de două ori de în urmă, reuşind să tăiem
a ne realiza planul la toţi acestui an se anunţă o plastice sînt noi, asimilate lan, cu presele de balotat, către mecanizatorul Vasile finul de pe numai 50 de
indicatorii. în acest con puternică ofensivă a nou în ultima vreme. Ingine mecanizatorii Herman Zeii Macoviciuc, iar cooperato hectare. însă oamenii se
text se înscrie şi activita lui, intensificarea ritmuri rul Vasile Ianc, şeful com şi Mihai Binder. Pînă seara rii au încheiat şi praşila străduiesc să cosească şi
tea de asimilare a noilor lor la asimilarea unor partimentului C.T.G. al în cei cinci mecanizatori re manuală pe toate cele 30 să transporte cît mai grab
repere din mase plastice produse necesare economiei treprinderii, sublinia, pe coltaseră orzul şi elibera de ha cultivate. Sfecla fu nic finul do pe suprafeţele
destinate beneficiarilor din naţionale. ■bună dreptate, faptul că seră terenul do pe 15 ha, rajeră a fost, de aseme repartizate, fapt ce ne dă
ţară — spunea inginerul Pe lingă producţia cu aici se acordă atenţie ma fiecare combină înscriin- nea, prăşită mecanic şi certitudinea că vom înche
Dumitru Jurca, şeful ate rentă ce se realizează aici, ximă calităţii produselor, du-se în viteza planificată. manual de cîte două ori. ia şi această lucrare în
lierului mase plastice, din sub conducerea maiştrilor eliminării defectelor de Pentru a doua zi era pre La porumb, praşila a II-a timp util.
cadrul I.P.I.C.C.F. Deva. şefi de schimb Dante No- execuţie (de rebuturi 'nici văzut să intre forţe spo mecanică şi prima praşilă
— Să exemplificăm, to ghiţă şi Mihai Taşnadi, a vorbă), valorificării supe rite la seceriş, dar, din manuală sînt încheiate pe M. LIONEL
varăşe inginer. Ce realizări început şi se află la ora rioare a materiilor prime
s-au obţinut de la începu actuală în stadii avansate utilizate. De mai mulţi
tul anului, ce.noutăţi se în asimilarea unor repere ani, colectivul atelierului
trevăd. pentru următoarea peritru-căşti de protecţie — n-a înregistrat refuzuri sau
perioadă ? beneficiar I.P.I.C.C.F. Bu reclamaţii pe motive de
— Cu satisfacţie rapor zău. După omologarea ce calitate. Pentru reuşitele
acestui' harnic colectiv un
lor 4 repere (bride centrală,
tăm că de la începutul faţă, laterale dreapta şi cuvînt de laudă merită din
anului şi pînă în prezent, stînga), în trimestrele III plin şi lucrătorii Maria
colectivul nostru de mun şi IV va începe produc Igna, Lctiţia Popovici, Do-
că, care numără circa 120 ţia de serie a celor 400 000 ra Ne.ştean, Rodica Makkai,
de lucrători, prin străda de piese din plastic. De LLviu Gaşpar, Remus Mun
nii susţinute în producţie asemenea, pentru acelaşi tean, Albuţ Olar, Sergiu
şi o mobilizare de excepţie, beneficiar, fabricăm di- Pipoş, Emil Petrescu, Maria
a reuşit să obţină' im bluri şi plăcuţe ce vin în Dobrei, Dorina Blănaru şi
portante depăşiri de plan gropate în dalele din be alţii.
la toate sortimentele pla ton pentru treceri la ni Dumitru Jurca s-a re
nificate. Pentru că numă vel C. F. Tot la acest ca ferit, succint, şi la perspec
rul lor este prea mare. pitol trebuie incluse şi cele tivele producţiei. Ele' vi W S S m B B B B B S S S m m •V: "
le amintim pe grupe de 10 cutii acumulator pen zează îndeosebi asigura
produse. De pildă, la pro tru radio-telefon — lămpi rea reperelor de bază în
duse prelucrate din polieti control (elimină importul), acest ‘ domeniu necesare ■* ' \ ■ • > ' ( •
5
lenă, din polistiren antişoc realizate în colaborare cu Centralei de antrepriză ge A**.. : «•Vx ' .w
şi copolimeri A.B.S., con I.C.P.T.T. Bucureşti, din nerală pentru construcţii
fecţii textile producţiile care 4 s-au asimilat deja. c.ăi ferate Bucureşti, cît şi
C.A.P. Şirei. In tarlaua„Lunca Şiroiului" combinele acţionează grupat la recolta
sînt mai mari decît cel o La toate însă matriţele sînt execuţia (după omologare) tul orzului.
stabilite cu peste 25 la terminate, urmînd a se a prelatelor din pânză
sută. Toate comenzile ce trece la producţia lor e- dublu cauciucată pentru
lor aproape 50 de benefi fectivă. vagoane.
ciari , interni au fost ono Exemplele ar putea con
rate la timp şi in condiţii tinua. Multe dintre " cele LIVIU BRAICA
7
OAMENI Al MUNCII DIN CONSTRUCŢII I
î
ÎN ZIARUL DE AZI : Acţionaţi cu elan şi dăruire, cu înaltă competenţă, printr-o jj
• Asumarea unor obiective superioare expresie a spiritului dinamic, revolu- | exemplară organizare a muncii, pentru realizarea la înalt nivel ca- j
ţionar de acţiune j litativ şi în timp cît mai scurt a tuturor obiectivelor de investiţii, în î
• Planul :1a locuinţe — îndeplinit ireproşabil
• Sectorul anexă — un sector care aduce înseninate venituri ; strînsă concordantă cu cerinţele economiei naţionale !
• Cînd tata este şef, iar fiica... secretară 1 (Din HOTĂRÎREA-CHEMARE a Plenarei comune a Consiliului Naţional ai Oame- I i
•. Suptă mina viitoare la televiziune I nilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale). î
• Primul tur în cupele europene dc fotbal '
U^UI] econditionare-Gjefolosire
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI!
Climat de răspundere şi exigenţă
STAŢIA C.F.R. SIMERIA-CĂLĂTORI - l.P.H.-DEVA — evidenţiat pe ramură,
locul al ll-lea în întrecerea socialistă pentru locul al IV-lea în întrecerea pentru valorificarea superioară
pe ţară între staţiile de categoria I socialistă pe ţară
a materialelor
Important nod de cale Pentru aceste Irum oase In destinul nou a! aşe noare" şi a „Steagului
ferată, staţia Simeria-călă- realizări, ceferiştii simerieni zărilor hunedorene, îndeo roşu" din partea Consi Şi pentru colectivul de exigenţă în vederea valo
tori se situează consecvent s-au situat pe locul al sebi al celor urbane, dar liului Central al U.G.S.R., oameni ai muncii de la rificării lor superioare.
intre fruntaşele in hărnicie ll-lea In întrecerea socia şi al unora din mediul ru pentru titlul de evidenţiat I. M. Barza, acţiunea de De la începutul anului,
şi realizări, adueîndu-şi o listă pe anul 1984, Intre ral, Institutul de proiecta pe ramura proiectare şi o- recuperare, de utilizare in în subteran s-a reuşit să
însemnată contribuţie la staţiile de cale ferată de re Hunedoara-Deva are un cuparea locului al IV-lea tegrală a resurselor mate se recupereze şi să se re-
viaţa economico-socială a categoria I, decernîndu-li- rol ,esenţial. In cei 27 ani in întrecerea socialistă pe riale refolosibile rezultate folosească 135 metri cubi
judeţului şi a ţării. In anul se „Steagul roşu şi „Diplo de activitate, colectivul de anul 1984 între institutele din procesul de producţie, lemn de mină, 11,3 tone
1984, destoinicul colectiv ma de onoare" de fruntaş aici şi-a afirmat' plenar de profil din ţară. de recondiţionare şi refo- şină de cale ferată. 740
de feroviari din Simeria pe ţară. ■ personalitatea, contribuind Realizările în producţie losire a pieselor, suban- bucăţi traverse, 5,1 tone
şi-a îndeplinit toţi indica Festivitatea de cinstire a intr-o mare măsură la îm pe anul trecut — intre care samblelor şi utilajelor se conducte diferite, 1036
torii de plan, după cum hărniciei şi realizărilor in bunătăţirea tehnologiilor de depăşirea volumului total constituie într-o preocu bucăţi armături, metalice
urmează: 117,26 la sută la producţie ale acestui co execuţie a lucrărilor pe de proiectare cu 6,5 la su pare zilnică, de mare im de abataj, 90 macaze, 80
tone expediate, 105,27 la lectiv muncitoresc a avut şantiere, a plasticii arhitec tă, a productivităţii muncii portanţă la fiecare Ioc de guri de rostogol metalice.
sută (încărcătura statică loc ieri, la clubul din Si turale a localităţilor şi a cu 8,2 la sută şi a bene muncă. Aceasta, în virtutea Au fost recuperate şi pre
pe: osie), 128,06 la sută meria, Intr-o însullefitoare dotărilor social-culturole ale ficiului planificat cu 40 la înţelegerii importanţei deo date, în vederea valorifi
(tonajul brut pe trenul de atmosleră sărbătorească ş! judeţului nostru. sută -, ca şi sarcinile pe sebite pe care „R-R-R“ o cării şi refolosîrii, 533,7
de angajare revoluţionară. Atributele hărniciei şi acest ultim an ăl cincinalu tone oţel, 13,5 tone fontă,
marfă), 113,95 la sută (pro dăruirii In muncă .ale ar are în asigurarea ritmici
ductivitatea muncii), redu Despre munca depusă in hitecţilor şi proiectanţilor, lui au fost relevate de ar tăţii aprovizionării tehni- 5,3 tone cupru, o tonă de
cereacu 7 la sută a sta 1984 şi despre roadele ei ale întregului colectiv al hitectul Constantin larem- eo-materiale, în procesul bronz, 1,05 tone plumb,
ţionării la incărcare-des- concrete a vorbit ing. la- institutului au lost eviden schi, directorul institutului. de producţie în ansamblu. 0,761 tone alamă, 14,565
In cuvintul lor, Cornel
cartare şi cu 32 la sută cob Dimulete, şeful staţiei. ţiate în cadrul adunării Florea, Liviu Oros, Ma- In acest cadru se acţio Ing. IOAN DEOANCĂ,
a staţionării cu manevră, După primirea distincţii lestive care a avut loc Ieri, rius Goia au spus că nează pentru formarea
diminuarea consumului de lor au luat cuvintul Ioan la Casa de cultură Deva, la baza succeselor bune unei atitudini înaintate şeful serviciului
energie electrică cu 23,8 adunare prilejuită de de faţă do buna gospodărire mecano-energetic,
h sută. (Continuare în pag. a 2-a) cernarea „Diplomei de o- (Continuare in pag. a 2-a) şi folosire a tuturor ma I, M. Baria
terialelor, crearea unui
climat dc răspundere şi (Continuare în pag. a 3-a)