Page 17 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 17
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA l
in ţara noastră a preşedintelui
Republicii Malta,
CONVORBIRI OFICIALE
La Palatul Consiliului de Malta, atît pe plan bilate laborării dintre cele două
Stal au început sîmbătă, G ral cît şi pe arena interna ţări şi popoare.
iulie, convorbirile oficiale
t e l e Nicolae
P
r e ş e d
i n
K M între preşedintele Republi ţională. Ceauşescu şi preşedintele
In cadrul convorbirilor,
S I A l c iiiiHniiiiiuBjna MMWB cii Socialiste România, to preşedintele Republicii So Agatha Barbara au însăr
varăşul Nicolae Ceauşescu, cialiste România. Nicolae cinat pe miniştrii de exter
şi preşedintele Republicii Ceauşescu, şi preşedintele ne ai celor două ţări să e-
Malta, Agatha Barbara. Republicii Malta, Agatha xamineze, în timpul vizi
Anul XXXVII, nr. 8 599 DUMINICA, IULIE 1985 P r e ş e d i n t e l e Nicolae Barbara, au avut un tei, noi căi şi mijloace
Ceauşescu a salutat cu deo schimb de păreri cu privi pentru dezvoltarea şi diver
sebită căldură vizita pre re la extinderea relaţiilor sificarea raporturilor ro-
şedintelui Republicii Malta bilaterale şi a cooperării mâno-malteze, corespunză
în ţara noastră şi a expri dintre România şi Malta în tor potenţialului celor două
mat convingerea că şi a- diferite domenii do activi ţări.
ceastă intîlnire la nivel tate, în deplină concor In timpul convorbirilor a
înalt, convorbirile care voi' danţă cu interesele funda fost abordată o serie lar
mentale ale popoarelor ro
Secerişul arzului, eliberarea terenului avea loc vor contribui la mân şi maltez de dezvol gă de probleme actuale ale
internaţionale,
vieţii
dezvoltarea în continuare
în
a colaborării româno-mal-
tare liberă, independentă.
mod deosebit privind opri
tdfce, spre binele- ambelor S-a scos în evidenţă im rea cursei înarmărilor şi
şi însămînţarea culturilor duble — în flux ţări şi popoare, al cauzei portanţa deosebită a dialo trecerea la dezarmare, în
gului la cel mai înalt ni
păcii şi înţelegerii interna
primul rînd la dezarmarea
ţionale. vel, a înţelegerilor conve nucleară, oprirea produce-
continuu si ia înalt nivel calitativ bara a exprimat deosebita nite, pentru întărirea şi am: (Continuare în pag. a 4-a)
Preşedintele Agatha Bar
ol i fi ca ren prieteniei şi co
satisfacţie de a efectua a-
I n ti-opr inclerea agricolă Vasile Iurca. Se secera vechi, ta volanul uneia ceastă vizită şi de a se re- INTÎLNIRE PROTOCOLARĂ
de stat Mintia are însă întins, fără nici o pauză. dintre ele — un om de întîlnj cu preşedintele
mânţate cu orz 200 ha, su „Gloriile” se opreau din vîrstă mijlocie, bine legat, Nicolae Ceauşescu, a mul Preşedintele Republicii întrevederea ă decurs în-
prafaţă ce trebuie secera purtînd o pălărie de pai ţumit pentru ospitalitate, Socialiste România, tovară tr-o atmosferă cordială, sub
tă, eliberată de paie, iar cu boruri late. Stătea în pentru primirea călduroasă şul Nicolae Ceauşescu, şi semnul bunelor raporturi
jumătate din ea pregătită I.A.S. MINTIA cabina înaltă cu ochii' ce i s-a făcut şi a mani tovarăşa Elena Ceauşescu, care se dezvoltă continuu
si însămânţată cu culturi ţintă la spicele ce se festat, la rîndul său, spe s-au întîlnit, sîmbătă di între ţările noastre, în in
duble într-un timp cît mai plecau şi se lăsau înghi- ranţa că noul dialog la ni mineaţa, la Palatul Consi teresul popoarelor român
scurt. mersul lor îrţ lungul tar- vel înalt româno-maltcz va liului de Stat, cu preşedin şi maltez, al cauzei păcii
— Am început secerişul lalci doar atunci cînd îşi TRAIAN BONDOR stimula intensificarea con tele Republicii Malta, A- şi cooperării internaţio
* i.
săptămîna trecută, clar goleau bunkerele de boa lucrării dintre România şi gatha Barbara. nale.
nu s-a putut munci neîn bele galbene ca aurul (Continuare în pag. a 2-a) ^VV.Vr.V.V.-.V.Vi-.V.VVV.V.V.V.V.V.VV.V.-.-.V.V.V.V.V.V.V.V.V.-.VâV.V.V.V
trerupt clin cauza ploilor —
sublinia ing. Traian Mi-
hăilă, directorul unităţii.
Am folosit însă ferestrele AN DE TRECERE IN CINCINALUL VIITOR
dintre ploi şi am urmărit
să înaintăm cu paşi re
pezi, în condiţiile evitării Toate eforturile sînt
pierderilor de recoltă. După
combine au intrat în func
ţiune presele do balotat, îndreptate spre
plugurile şi discurile, apoi
semănătorile. Activitatea
se desfăşoară în flux cor; ■ re«uperarea restanţelor
tinuu şi, totodată, la un
înalt nivel calitativ. Fabrica de încălţăminte şi perfecţionării profesio
— Care este stadiul se Hunedoar i. Produsele rea- nale a oamenilor muncii,
cerişului şi al lucrărilor lizate aici, indiferent de sc- întăririi ordinii şi discipli
ce-1 urmează ? zon, an o largă întrebuin nei în toate formaţiile de
— Am strîns recolta de ţare. încălţămintea cu lucru, racordării produc
pe 120 ha, am eliberat a- marca „Corvin" este tot ţiei la cerinţele pieţei.
proape 100 ha, am arat 25 mai căutată de cumpără — Am păşit în semestrul
lia şi am însămînţat culturi tori. Cum îşi îndeplineşte al doilea al anului — spu
duble pe 15 ha. colectivul unităţii sarcinile nea tovarăşa Aurelia Ră
Discuţia cu directorul în producţie ? Aflăm dc la şinar. secretarul comitetu
I.A.S. Mintia avea loc în Valeria Pop, inginerul şef lui de partid al fabricii —
marginea tarlalei „Cristur", al fabricii : cu hotărîrea fermă de
aparţinînd fermei nr. 4. — Am încheiat primul a no recupera în ccl mai
In lan lucrau cinci com semestru al acestui an cu scurt timp restanţele acu
bine, conduse de Ioan C.A.P. Pricaz. Pentru a elibera cit mai repede terenul de paie, baloţii se trans- rezultate în general bune. mulate în lunile dc iarnă,
Creţu, Ionică Oprea, Ioan portă la locurile ile depozitare şi cu săniile trase de tractoare. Sarcinile care ne-au re a ne spori realizările, de
Lazăr, Constantin Butoi şi venit au fost mari, dar a pregăti corespunzător,
printr-o mobilizare susţi de pe acum, producţia anu
nută şi o preocupare res lui 1986. în anul viitor
Ziua constructorilor de maşini ponsabilă din partea ca trebuie să realizăm 1,9 mi
drelor de conducere pentru
lioane perechi încălţămin
rezolvarea operativă a pro te, în condiţii de calitate
blemelor de producţie, prin şi eficienţă superioare.
Sărbătorim, azi, „Ziua constructorilor de maşini" - pe oamenii muncii de la I.U.M. şi i.P.S.R.U.E.E.M. Pe asigurarea unei aprovizio Sîntem convinşi că printr-o
simbol al preţuirii pe care partidul şi statul o dau unuia troşani, de la I.M. Orăştie şi U.U.M.R. Crişcior, de la nări corespunzătoare cu mai bună organizare a ac
dintre marile detaşamente muncitoreşti ale ţării. I.M.M.R. Simeria şi din secţiile producătoare de utilaje materiale :fm reuşit să re tivităţii în secţii şi pe flu
li omagiem, azi, ca în fiecare an, în prima duminică siderurgice de la C.S. Hunedoara şi C.S.V. Călan anga cuperăm o bună parte din xurile de fabricaţie, asigu
a lunii iulie, pe cei care — prin activitatea lor abnegan- jaţi plenar pentru înfăptuirea mobilizatoarelor prevederi restanţele la producţia sor rarea bazei tehnico-mate-
tă, creatoare în producţie - realizează o gamă largă de plan din ultimul an al cincinalului, pentru dezvolta timentală. în acest sens, riale, preocuparea intensă
de maşini, utilaje, echipamente şi instalaţii pentru toate rea şi perfecţionarea întregii activităţi productive. prin aportul oamenilor pentru îndeplinirea ritmi
ramurile economiei naţionale, asigurînd fluenţă şi dina muncii din fabrică, pe pri că a normelor de lucru,
mism edificării patriei socialiste. mele şase luni ale anului, sarcinile pe acest semestru
„Ziua constructorilor de maşini" din acest an îi afle Alte relatări în pagina a ll-a producţia marfă a fost de şi pe 1980 vor putea fi
păşită cu aproape un mi realizate integral.
lion lei, producţia fizică — — Cum se desfăşoară
realizată aproape de nivelul producţia în prezent ?
stabilit, productivitatea a —• în condiţii normale,
crescut cu 1 209 lei pe lu în linii mari materialele
crător, s-au livrat fondului necesare ne sînt asigurate.
pieţei numai produse de Pentru cele restante facem,
oalitate superioară, cu un în continuare, demersurile
procent ridicat de valori de rigoare. în cursul se
ficare a materiilor prime, mestrului sînt prevăzute a
materialelor şi cu cheltu se executa 60 de. modele
ieli reduse. noi. Evident, predomină
Materializîndu-se indica pantofii şi cizmele (înlocui
ţiile secretarului general tori), ghetele şi cizmele din
al partidului, tovarăşul piele pentru femei.
Nicolae Ceauşescu, date cu — Ce se întreprinde pen
prilejul vizitei de lucru tru valorificarea căzături
în fabrică, în anul 1982, lor din piele, a resturilor
aici au l'ost rcamplasatc rezultate din croirea altor
utilajele din dotare, in materiale ?
scopul folosirii mai efi — Pentru folosirea efi
ciente a spaţiului exis cientă a materiilor prime
tent. în prezent, pe a- şi semifabricatelor şi satis
celoaşi suprafeţe, fabrica facerea în mai bună mă
dispune de 4 benzi de tras, sură a cerinţelor pieţei, din
tălpuit, finisat şi 5 benzi deşeurile de producţie vom
de pregătit-cusut, sporind confecţiona două modele
cu aproape un sfert capa de ghetuţe pentru copii,
citatea dc producţie a uni
tăţii. Concomitent cu aceste LIVIU BRAICA
măsuri, o atenţie deose
bită s-a acordat pregătirii (Continuare in pag. a 2-a)
