Page 18 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pciq. 2
Pentru a obţine de la societate ceea ce-i ceri, ZIUA CONSTRUCTORILOR PE
să-i dai ceea ce-i datorezi DE MAŞINI
Activitate susţinută, fructuoasă
O şedinţă dc audienţe a încadraţi în producţie. Re Iar. Convins de justeţea mărul nu e de acord cu La I.I’.S.K.U.E.E.M. Pe în prima săptămînă a
oricărui primar prezintă un partizarea apartamentelor soluţiilor propuse, omul schimbarea pentru că a troşani se acordă mare lunii iulie, — dedicate \
«rad ridicat de interes atît se face prin unităţile so pleacă mulţumit. fost personal în casă Ia atenţie organizării pro „Zilei constructorilor dc (| 11,30 '
prin multitudinea'cazurilor, cialiste. care le atribuie Aneta L. vrea şi ea auto Candrea Viorica în urma ducţiei pe secţii, ateliere maşini" —, sporurile de ,
eît şi prin diversitatea pro lucrătorilor în funcţie de rizaţie pentru a construi altei reclamaţii. S-a con şi schimburi, aprovizio producţie „la zi" însu- 1 11,35 1
blemelor Pentru ca timpul priorităţi şi posibilităţi. anexe gospodăreşti şi nu vins şi de faptul că este nării ritmice cu materia mcază mai mult de 20 ţ
consumat intr-o asemenea „Vom repartiza unităţii primeşte pentru că nu şi-a apă la bucătărie şi de lele necesare uliliz.ării la milioane Iei la producţia l
şedinţă >ă fie cu adevărat dumneavoastră un aparta achitat obligaţiile contrac „grija" pe care o mani randamente superioare a marfă, 2010 stîlpi liidrau- /
un dialog fructuos între ment de trei camere, în tuale la fondul de stat la festă C. V faţă de apar capacităţilor de produc
cetăţean şi reprezen tan tul plus. urnxînd ca cel pe lapte. Nu şi le-a achitat tament. Tonul ridicat şi ţie. Ca urmare a acestui lici, S82 tone armături '
puterii locale de stat, este care-1 ocupaţi acum să fie pentru că a înstiăinat a- ameninţările cu „am să mă mod ordonat de muncă, de mină, 215 lone ţevi ţ
nevoie ea atît cel care au- redistribuit altei unităţi", nimalele de lapte fără duc mai departe" nu au de la începutul a.iului, flanşate, 151 tone tuburi ţ 13,00
diază eît şi cel audiat să decide primarul. „Dum să-.şi completeze efectivul nici un efect. Nici nu tre planul a fost îndeplinit de aeraj, 108 tone plase i
aibă reprezentarea clară a neavoastră direct nu vi-1 din cumpărări. Cu alte cu buie să aibă. Orice solici şi depăşit la toţi indica de sirmâ, piese de schimb 14,4.1
propriilor obligaţii în acest putem repartiza, deoarece vinte, din crescător de a- tare de la societate tre torii. în valoare de peste 15 1
dialog Primul — de a pune nc-am depăşi competenţa". nimaie de lapte a devenit buie să aibă o acoperire, Cu realizările înscrise milioane Ici. ţ c!
suflet în rezolvarea pro Clara N., solicită tot cumpărător de produse’ cel puţin în atitudine co >,00 I
blemei ce i se prezintă de spaţiu de locuit mai mare. lactate din fondul de stat rectă faţă de ea. Pe baza creşterii productivităţii muncii \ n
a rezolva strict în lumina Am spicuit din şedinţa In amplul proces de durţia marfă cu 2 Ia su- \ 10,00 T
proces
prevederilor legii, clar şi Atribuţii, competenţe, colaborare în soluţionarea de audienţe a primarului extindere şi modernizare tă, ia producţia fizică de ţ 19,20 'I
de a lămuri pe cel audiat Haţegului cîteva cazuri, Ele a activităţii de producţie slrunguri eu 8 la sută, i I<
de ce nu poate fi. deo problemelor oamenilor muncii exprimă convingător, cre pe carc-1 parcurg în ulti iar la cea de piese de 1
camdată, rezolvată pro dem, raţionamentul enun schimb cu 73 la sută. De ţ
blema sa. astfel îneît a- Dinsa lucrează la spital, Argumentul că nu are cine ţat la începutul acestor ma vreme, constructorii menţionat că sporurile dc i 19,33 C
eesta să plece din audienţă iar soţul la A.C.1I Păclişa, să se ocupe de creşterea rînduri. A cere de la so dc maşini de la I.M. O- producţie amintite au ' (<
convins de soluţia dată. în unităţi cărora lc-au fost vitelor nu rezistă Prima cietate în orice împreju răştic înregistrează reali 20,15 F
ceea ce priveşte pe cel de repartizate 3 şi respectiv rul cunoaşte exact situa rare, chiar şi într-o şedin zări deosebite. în perioa fost obţinute in cea mai \
mare parte pc seama pro- l
d doilea, ei bine. cel puţin 19 apartamente. La cele ţia. Neeliberarea autoriza ţă de audienţe. înseamnă da care a trecut de Ia ductivităţii muncii, rare ■’
o întrebare trebuie să-şi două unităţi trebuia să se ţiei solicitate este îndrep implicit să-i dai societăţii începutul anului, ei au marchează, o creştere fa- i
pună şi anume : ca cetă adreseze cu cererea sa tăţită pînă eîncl optica ceea ce-i eşti dator. depăşit prevederile de 21,50 T
ţă de planul primului se-
ţean. mi-am achitat con familia Clarei N. A netei L se va schimba. plan fa producţia globa mestru al anului de 7,2 22,00 Ir
ştiincios obligaţiile faţă de B D are mai multe pro Şi Ion M. solicită lot ION CIOCLEI
societatp ca să am dreptul bleme Ar vrea să înstrăi pentru casă. A mai făcut-o lă eu unu la sută, la pro- la sută.
7
să cer de la societate Să neze clin efectiv o vacă şi altă dată. I s-a explicat Depăşiri la toţi inclicatorii
intrăm cu acest raţiona neproductivă. Mai cere că lot de casă se atribuie 20,00 T.
Conducta
bunei
a-
ment în sfera concretului. teren de construcţie pentru cetăţenilor care şi-au în limenlare cu inelară de pentru Colectivul U.U.M.R. re, bunei aprovizionaţ i i
apă
Am participat nu demult casă. dar e membru C.A.P deplinit corect toate obli răcire, de la furnalul de Crişeior raportează, in tehnieo-materiale, oame- ţ 20,20 O
st
la o şedinţă de audienţe 1 se explică în ce mod per gaţiile faţă de stat şi de pe noua platformă side cinstea „Zilei constructo nii muncii de aici au in- \ C»
i primarului oraşului Ila- mite legea scoaterea linei societate A înţeles şi rurgică din Călan, va fi rilor. de maşini", depăşi deplinii planul producţiei ţ * SI
rg, tovarăşa Marin Medica bovine din efectiv, adică, şi le-a achitat. „Se poate gata la termen. Acesta este rea prevederilor de plan, marfă în procent de pe- i C>
unul
din
obiectivele
pe
La audienţă s-u prezen cu împrumut de la coo verifica" — afirmă el. Şi care oameni ai muncii din Pe prima jumătate a a- ste 2 la sută, depăşind / ★ Ac
tat cetăţeanul C N. Are perativa ele "rodit cumpă astfel cererea lui este tre brigada (12 a I.A.C.R.S.H,, nului, la loţi indicatorii sarcinile la utilaj minier t n<
ipartament cil. doua ca ră un animal productiv, cută în rîndul celor de se străduiesc să-l realize fizici şi de eficienţă. A- * Ici
ze in cele mai bune con
rtiere şi, înmulţinc!u-i-s( după care primeşte dezle rezolvat în primă urgenţă diţii. în imagine, Veronica eordind atenţie sporită eu 424 tone, la vagoneţi ţ 20,10 T«
familia, ar avea nevoie de garea de a înstrăina ani Candrea Viorica vrea să Wolncr, din echipa con organizării lucrului şi uti de mină eu 1 892 bucăţi ţ Io
unul eu trei camere. Pri malul în cauză. în ceea ce i se schimbe apartamentul dusă de Ioatt Arlean, exe lizări la capacitate a mij şi la piese de schimb eu i (ic
cută suduri la inel.
marul cunoaşte că la locul priveşte terenul de con pentru că în cel pe care-1 loacelor tehnice din dota- 3 milioane lei. / Ri
său de muncă e un om strucţie, problema poate ocupă nu are apă la bu
harnic şi disciplinat. Dar fi rezolvată atît clin fon cătărie Probabil un defect
consiliul popular nu repar dul C.A.P. cit şi din cel de construcţie dacă nu hi
tizează apartamente celor disponibil la consiliul oopu- cumva o ..găselniţă". Pri- 21,00 Pi
Fonia cenuşie *21,10 R
peste plan El
21,50 Ti
22,00 in
De la tovarăşul sub-
Secerişul orzului, eliberarea terenului inginor Ghcorghe Vijdoa.
secretarul comitetului
şi însămînţarea culturilor duble de partid de la secţia 1 i:
furnale a C. S. „Victo
(Urmare din pag. 1) reale pâioase eşti.' una d i n Inginerul Sabin Blada, ria-' Călan, aflăm: luna
DEVA
tre cele mai plăcute lu şeful fermei nr. 4 a I.A.S. iunie a fost deosebit de terestru
ţi te de mastodontul pe crări pentru mecanizator. Mintia, ce coordona cu bogată in realizări pen chctarii
patru roţi, aidoma unui De ce? Ii consemnăm răs competenţă activitatea me tru furnalişlii noştri. Au ' V MU
(Mo
cîrmaci la timona unei punsul : canizatorilor, ne spunea că *«ick C.
nave. — Fiindcă este o activi sîmbătă seara se va înche fost multe zile în care liv (M
— Cum merge maşina ? tate de mare însemnătate, ia recoltarea celor 40 ha s-au produs 700. 720, Adela (1
— Perfect. De cînd- am trebuie făcută într-un timp eu orz, iar eliberarea te chiar 750 lone fontă ce seriile Cor l
Iul
început secerişul n-am a- eît mai scurt şi fără nici renului duminică seara. nuşie de bună calitate, TROŞAr*
vut necazuri cu ea. Nici o pierdere, aşa cum ne-a După combine lucrau, cu Marea r
nu se putea altfel, că eu cerut tovarăşul Nicolae cu mult peste planul Poliţist
am reparat-o şi pus-o la Ceau.şescu secretarul ge aceeaşi hărnicie, presele de zilnic, de G14 tone. Bi (Unirea)
faţa (7
punct. neral al partidului Noi. balotat conduse de Nicolae lanţul la încheierea lu PENI :
Interlocutorul nostru, pe mecanizatorii de la I.A.S. David şi Artur Bernaschi. Kramer
nume Ionică Oprea, ne-a Mintia, ne străduim să Recolta era transportată nii: mai bine de 500 lo CAN :
Cili);
mai spus că lucrează de materializăm această sar operativ cu mijloacele de ne fontă elaborată su (Minerii
12 ani în sectorul mecani cină de mare răspundere transport ale I.T.S.A.LA. şi - vertisme
zării agriculturii, tot la Pînă seara cei doi me plimentai sarcinilor tle I — II (!
NINOAS
I A.S Mintia şi că-i place I.T.A. Pînă în prezent, plan tile lunii. pescu
mult munca Iui, deşi nu-i canizatori au umplut 10 I.A.S. Mintia a livrat la u r i c ;
bunkere cu boabe, fiecare
IoIqc uşoară situîndu-se — ca şi în alto fondul de stat 220 tone orz. mul şi i
La volanul altei „Glorii" lezat);
(Steaua
— Ionn Creţu, care ne spu zile ale secerişului din a- BARZA:
ne că este al şaselea sece cest an — în fruntea în urgenţa
riş la care participă şi că trecerii dintre cei cinci Din „preocupările" unor pescari amatori TIE: Zb
tria); Fi
strângerea recoltei de ce rom bincri. cAra) ;
Iubirea
Pescarii amatori, ca şi necinstite pentru a-i duce răulăcători. Cei in cauză prohibită". Cum din orice — seriil
vinătorii, sint tentaţi să în in ercare pe peştişorii care au rămas de această dată „greşeală“ se trag şi "învă cultură)
scrie in palmares, care mai nu de mult au trăit o cu tigaia goală, alegîn- ţăminte, au promis că n-o sl.l CC
de care, tot felul de re noapte de groază. Ca să du-se doar cu dosare de să mai uite datele înscrise b AZI:
cele ; C
AN DE imCHUE IN CINCINALUL VIITOR corduri inegalabile. Dacă le facă „zile fripte", el s-a cercetare penală, intrucit in calendar. Dar, pentru cîndva
nu le iese sau nu le ,,pică" asociat cu Dorel Petrişor asemenea metode de lu a marca mai bine momen tură) ;
Recuperarea restanţelor ceea ce doresc, inventează şi l-a avut complice şi pe cru sînt cu desăvirşire in tul, fiecare o primit cite. daţi cu
ante (M
te miri ce pentru a-şi pune
lovu Neag.
terzise, existind cazuri cînd,
in evidenţă iscusinţa, am- Eludind normele pescui- in situaţii similare, auto- o amendă pe măsura igno Tăria sc
r-n (Lui
ranţei dovedite.
(Urmate din pag. 1) a precizat că 93 la sută -plificind situaţiile prin care Cu Petru Buba, de pro Străinul
(Minerii
dintre modelele propuse trec, determinindu-i astfel F O I L E T O N fesie şofer la secţia " Velei
ilto modele de încălţămin sint noi, de calitate supe pe cei dispuşi să-i asculte a I.P.E.C., povestea este
te combinată, în vederea rioară. Aspiraţiile colecti să le spună in replică : mai cu moţ. Şi el s-a tăcut
evitării pierderilor de ma vului ? De a’ contracta şi „astea sint poveşti pescă tului, Roman Blăgăilă şi rii faptelor au fost ei în că „a uitat" de perioada
teriale De asemenea, o produse la export. O co reşti sau vinătoreşti", Ceea Dorel" Petrişor l-au „mo şişi electrocutaţi (!).
dată cu introducerea în lecţie este trimisă în ce vrem să vă facem insă mit" pe lovu Neag să-i Pentru a-şi etala cali prohibită, insă n-a mai
fabricaţie a cizmelor vom U.R.S.S., iar alt important Cunoscut de această dată lase să racordeze la priza tăţile de pescatt amatori, găsit argumentele de „sal- Timpii
trece )a folosirea croiului .tonei de marfă este pre sînt intimplări adevărate. do la locuinţa gceşţuig un N.gtaljg Moroiu, muncitor vgro" pentru Iglpşirea de azi, 7 ii
combinat Fiecare capăt gătit pontrU schimbul de Nu ştim exact dacă Ro cablu lung de vreo 50 m, ia C.L.F. Deva, Alexandru scule interzişi le ReESeif. Sî mei
de material este folosit, produse cu Bulgaria şi man Blăgăilă din comuna suficient pentru a ajunge Hristea, neîncadrat în acti Distracţia i-a costat 4 600 mai ale
mineaţa.
nimic nu se mai aruncă. Cuba. Obiectivul principal Vata de Jos, care „scor in piriu, unde urma să-l vitate utilă, şi Ion Nistor lei, sumă cu care ar fi fiabil. 1
începutul semestrului al al colectivului fabricii în monea" noaptea prin a- extermine pe peşti prin de la I.T.S.A.LA. Deva s-au putut cumpăra peşte pen averse (
doilea coincide şi cu preo acest an este do a înde pele piriulul Prăvăleni, cău electrocutare, iar apoi să înfiinţat pe riul Mureş. tru a-şi potoli pofta pe, cel de dese \
Vîntul
cupările asidue pentru pre plini exemplar sarcinile ta peştele de aur sau avea culeagă prada. Spre no Cînd au fost prinşi, au în puţin un an de zile. moderat
gătirea colecţiei de model*' ce-i revin din planul unic, o curiozitate înnăscută pen rocul peştilor, planul pesca cercat s ă s e scuze, invo- Mai bing rară, decit cu dlc. Tei
a anului 1980 (contractări de a realiza numai produ tru a „studia" fauna sub rilor amatori a fost dejucat cind motivul că „au uitat ostenea pescari amatori! mc vor
le vor avea loc în luna se de calitate, a creşte acvatică. Cert este Insă că de o... lanternă, a cărei c ă atunci cînd s e aflau 9 şi- 14
maxime
septembrie a.c.). în aceas necontenit prestigiul uni el a apelat la mijloace lumină i-a dat de goi pe in acţiune era perioacfă T. DOBRICEANU grade.
tă privinţă, inginerul şef tăţii.