Page 2 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 2
Z DRUMUL SOCIALISM
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU
epoca marilor împliniri socialiste ,
ÎNVĂŢĂMÎNT — CERCETARE — PRODUCŢIE'
Ingeniozitate la seara
marilor aspiraţii
O expoziţie, oricât de ing. Nicolae Chende, a
vastă ar ti ca, nu poate să transportorului cu raclete
cuprindă totalitatea reali aparţinînd Vioricăi Ruta,
zărilor unui anumit dome a combinei de abataj (au
niu de activitate. Ea este tor Constantin Rapandatu).
însă în măsură, prin ex de la Liceul industrial nr.
ponatele sale, să evidenţie 1 Lupeni, ambele instituţii
ze realizări remarcabile, avînd profil minier. Cu-
materializarea gîndurilor, noscînd specificul locului
a obsedantelor căutări de de muncă al părinţilor şi
mai bine. Şi unde mai mult fraţilor mai mari, un grup
deeît la tineri, gîndurile do pionieri de la C.P.S.P.
sînt mai înaripate, mai în Vulcan au gîndit cum tre
drăzneţe, mai pline de ne buie să arate, în viziunea
prevăzut. Ele exprimă in lor „Mina anului 2 000" în
geniozitatea, scăpărarea de care minerii devin în fapt
inteligenţă la scara mari coordonatori ai proceselor
lor aspiraţii. De aceea, de producţie mecanizate
„Expo '85", organizată la şi automatizate. Aceşti „vi
Riceul pedagogic din Deva zionari" se numesc Zoltan
de Inspectoratul şcolar ju Miklo.ş, Viorel Caraba, .li Parte integrantă a pro NOI SURSE MEREU
deţean sub genericul „In- bert Bonedek. cesului instructiv-educativ, DE ENERGIE ,,EXPO '85" de la Li
vuţămînt — cercetare — Alto instalaţii propriu- creaţia tehnico-ştiinţifică ceul pedagogic din De IN ACTUALITATE
producţie" este cu atît mai zise şi machete sînt elabo in invăţămintul hunedo- va este expresia perfor
revelatoare cu cit înfă rate pentru a servi deopo rean a devenit, in ultimii manţelor şcolare şi pro
ţişează realizările elevilor trivă ca material didactic ani, realitate. O demon fesionale ale colective
şi ale celor care îi îndrumă, pentru cei aflaţi pe bănci strează şi actuala expozi lor unităţilor de invăţă-
mint hunedorene în anul
ii nregătesc pentru viaţă. le şcolii care, la această ţie, care se recomandă XX al ,,Epocii Nicolae
Manifestarea s-a înscris în oră. pot să-şi însuşească prin multitudinea temelor
cadrul amplei acţiuni orga detaliat procese şi princi prezentate şi prin strin- Ceauşescu". „EXPO '85"
nizate în plan naţional sub pii de funcţionare, să fie genta-i actualitate. Valo este un eşantion al per
emblematica deviză „Crea în măsură să acţioneze roasă prin conţinutul lu formanţelor şcolare ale e-
tivitate şi eficienţă în în- cu pricepere în practica crărilor, expoziţia este levilor noştri cei care, in
văţămînt". productivă. Se pot aminti rodul cercurilor ştiinţifice acest an, continuind şi * l
Expoziţia relevă preocu aici sistemul de reglaj al şi tehnico-aplicative şi de conlirmind nivelul calita-
pări majore, multiple, con turaţiei motoarelor de cu
centrate pe sectoare de ac rent continuu (Liceul „A- CREAŢIA PERFORMANTE
tivitate legate de profilul vram lancu” Brad), siste ŞCOLARE
şcolilor, liceelor în caro în mul de alimentare a mo TEHNICO-
vaţă elevii. Şi acest profil torului D. 110 (Liceul in STIINTIFICĂ SI PROFESIONALE
răspunde, prompt şi efi dustrial nr. :5 Deva), teste
cient, specificului econo rul pentru verificat insta creaţie tehnică in care tiv ridicat al invăţămintu-
mic al judeţului, meseriilor laţia electrică auto (Liceul sint cuprinşi peste 59 000 lui hunedorean — anco
care se practică şi pentru agroindustrial Haţeg), cu elevi. In etapa pe şcoală rat in realitate şi servind
tare ci se pregătesc. Reţin plarea în paralel a două a concursului de creaţie realitatea, aşa cum o
tehnică .au lost prezen
atenţia, în primul rînd, rea generatoare sincrone (Li tate, în acest an de în- impun documentele de
lizările ce exprimă căută ceul industria] nr. 1 Petro văţăminl, 5 004 lucrări, partid, cum cere secreta- |
rile de actualitate pe linia şani), compresorul de aer din care peste 460 au fost rul general al partidului Colectivul Şcolii generale
găsirii unor noi surse de (Liceul industrial Barza — selecţionate in faza pe — au cucerit in etapa na- nr. I Orăştie este o pre
energie, problemă majoră Crişcior). fudeţ. Concursurile teh I ţională a olimpiadelor pe zenţă de prestigiu în
discipline şi a concursuri
„Expo '85". Noutăţile pe
la scara economiei naţio Toate aceste rezultate, nico-aplicative au aliniat lor pe meserii 120 de pre care le relevă în expozi
nale şi mondiale. Pot fi evidenţiind preocupare stă la start 1 347 de elevi din Liceul industrial nr. 1 mii. Sint argumente ale ţia judeţeană sînt, în şcoa
menţionate în acest sens ruitoare şi responsabilă pp clasele l-VIII şi 621 li Hunedoara pregăteşte ti potenţialului valoric exis la orăştiană. probleme la
neri în meseriile metalur
generatorul de. biogaz rea linia cercetării ştiinţifice şi ceeni. Sint cifre care re gice. Experienţa acumulată tent în şcolile noastre, ale ordinea zilei. Oricine trece
lizat de un colectiv de elevi profesionale efectuate la levă statutul pe care crea de colectivul de cadre di condiţiilor didactice - ma pragul acestei uiâtăţi de
ai Şcolii generale nr. 1 0- vîrsta marilor aspiraţii, a ţia tehnico-ştiinţifică l-a dactice, maiştri, ingineri, teriale de care beneficia învăţământ este impresio
ră.ştie, instalaţia eoliană legării mai strînse a în- ciştigat in invăţămintul practica productivă efec ză, a competenţei pro- nat de înnoirile aduse în
pentru producerea energiei văţămîntului de producţie huncdorcan, responsabili tuată în combinatul side l fesional-ştiinţilice a per procesul instructiv-educa
electrice izbutită de elevii obţinute de către elevi sînt, tatea cu care cadrele di rurgic huncdorcan oferă o sonalului didactic şi ingi tiv, înnoiri cu reale re
Liceului industrial nr. 1 din puternic marcate şi stimu dactice se ocupă de a- certă calitate procesului neresc pentru creşterea percusiuni în pregătirea
Hunedoara. Profesorul A- late de vasta bază mate cest important sector al instructiv-educativ desfăşu eficienţei activităţii de şi formarea elevilor, in o-
drian Secui p r e z i n t ă rială de care dispune învă procesului instructiv-edu rat. De aceea, nu consti instruire şi e d u c a r e . rientarea lor profesională,
cativ.
schema unei instalaţii so ţământul huncdorcan, de Activitatea de creaţie tuie nici o surpriză că aici „EXPO ’85“ este rodul în apropierea lor de pro
lare pentru prepararea a- competenţa profesională a tehnico-ştiinţifică a cer se acordă deopotrivă a- cercetării tehnico-ştiinţifi- ducţie, de viaţă.
pei calde menajere cu un cadrelor didactice — pro curilor de profil din ca tenţie şi muncii de corec ce şi metodice ale cadre Căutînd noul, aducîndu-1
'■chit de (iOO litri pe zi la fesori, maiştri, ingineri. sele pionierilor şi şoimi tare, de rezolvare a pro lor didactice şi elevilor, „la zi", elevii şi cadrele
care, in etapa pe şcoală
didactice de aici ţin pas cu
temperatura de 40—00 lor patriei este impre blemelor pe care le ridică
grade Q. Ele sînt o mărturie grăi sionant evidenţiată de ex producţia, economia naţio au elaborat 2 840 şi, res cerinţele vieţii, implieîn-
toare a minunatelor condi nală. Realizarea instalaţiei pectiv 1 356 lucrări de du-se cu răspundere în ac
Cu măiestrie şi migală au ponatele prezentate. Şi eoliene pentru producerea stringentă actualitate. 22 ţiunile de valorificare a
fost realizate machetele în ţii create tinerei genera aici casele pionierilor şi energie^ electrice reprezin de cadre didactice şi 16 tuturor resurselor materia
funcţiune ale excavatorului ţii de partidul şi statul şoimilor patriei din Deva, tă o „conectare" directă la elevi au cucerit, cu lucră le. „Instalaţia solară pen
cu rotor şi cupe executată nostru, cu precădere în Orăştie, Hunedoara, Ha .acţiunile ce se întreprind rile lor de cercetare ştiin tru prepararea apei mena
de Dan Balacon de in Li perioada pe care cu nea ţeg, Lupeni, Vulcan, Pe pentru creşterea şi diversi ţifică, primul loc pe ţară jere" ca şi „Generatorul de
ceul industrial nr. I Deva, semuită mîndrie o numim troşani, Brad, Petrii a au ficarea surselor de ener in etapa naţională. biogaz" (în foto) sint doar
îndrumat îndeaproape de „Epoca Nicolae Ceauşescu". un loc distinct. gie. două argumente.
Exponatele realizate de pionieri — în centrul
' : vizitatorilor. Macheta excavatorului cu rotor cu cupe, realizat la Lice
Fotografii c*
