Page 22 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU PE
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
epoca marilor împliniri socialiste
Priorităţi pe ogoare
Ştiinţa şi tehnica - avanpost al dezvoltării (Urmate din pag. 1) Buna gospodărire a fiecărei
suprafeţe de pămînt 20,00
(Urmare din pag. 1) Chiar şi numai enunţarea şi 130 de inovaţii, cu o efi iarbă. • Recolta să fie adunată cit mai 20,20
priorităţilor este de natură cienţă economică de 39 mi repede şi transportată cu atelajele în ba • Intrucît s-a constatat că în cîmp au 20,35
decenii, de cînd în fruntea să sublinieze că cercetarea lioane lei. Dintre cele mai zele furajere. • Depozitarea finului să se mai rămas suprafeţe necultivate la cape
partidului se află tovarăşul ştiinţifică şi ingineria tehno valoroase şi cu eficienţă e- facă fără nici o pierdere. • Suprafeţele te de tarlale, pe locul unde apa a băltit,
Nicolae Ceauşescu —, să a- logică din judeţul nostru se conomică mai mare sînt „Me recoltate să fie fertilizate din nou pentru pe marginea drumului, cu locuri înguste, 20,45
sigure condiţiile materiale şi află în faţa unor sarcini de todă de exploatare cu aba a se obţine şi la următoarele coase pro să se ia măsuri energice pentru cultiva 21,05
spirituale unei puternice a- maximă responsabilitate. Ju taje frontale şi tavan de re ducţii mari. • Să se ia măsuri pentru rea urgentă a acestora cu porumb, fasole,
firmări a ştiinţei ca princi deţul Hunedoara dispune de zistenţă" (în Valea Jiului), evitarea sustragerilor din recoltă. legume, furaje etc. • Fiecare suprafaţă 21,40
pal factor de progres multi o serioasă bază materială şi „Procedee de recuperare de teren, cît de mică, să fie introdusă
lateral. Prin direcţiile esen umană capabilă să soluţio prin solubiiizare bacteriană a Buna desfăşurare a păşunatului urgent în circuitul productiv ! 21,50
ţiale de dezvoltare, prin pro neze problemele de fond ale cuprului din minereuri cu animalelor, sporirea producţiei
gramele speciale adoptate, dezvoltării mineritului, ener conţinut sărac", „Concentra de lapfe, evitarea pierderilor Punerea la punct a incintelor m
partidul a creat un larg cîmp geticii, siderurgiei, agricultu rea substanţelor minerale
de manifestare a geniului rii. în cele 7 institute, centre paramagnetice", „Instalaţie din efective gospodăreşti
creator românesc în toate şi staţiuni de cercetare ştiin de perforare cu două braţe
domeniile. între aceste orien ţifică existente în judeţ, lu pentru lucrări de deschideri- • Realizarea sarcinilor din zootehnie im • In cel mai scurt timp să se ia măsuri BUi
tări majore se înscriu prio crează circa 600 de cadre pregătiri" etc. pune realizarea unui păşunat raţional, asi- pentru repararea şi punerea la punct a ctiopr
ritar creşterea şi moderniza tehnico-inginereşti, care a- Documentele Congresului gurîndu-se iarbă suficientă pentru anima sediilor unităţilor agricole, fermelor şi 6,30 1
agrlci
rea producţiei, lărgirea con nual au în studiu şi cerce al Xlll-lea al partidului pun le, adăparea şi îngrijirea acestora în bune altor clădiri agricole. • Să se cureţe in jurna
tinuă o bazei energetice şi tare sute de teme, din care în faţa cercetării ştiinţifice condiţiuni. '• Suprafeţele păşunate să fie cintele gospodăreşti, să se facă ordine angaj
peste tot, în aşa fel incit acestea să fie
fertilizate din nou. • Să se organizeze
de materii prime, valorifica covîrşitoarea majoritate o din toate domeniile obiective acţiuni pentru curăţarea permanentă a o frumoasă carte de vizită pentru fiecare Iudcp
planii
rea superioară a resurselor deţin cele din ramurile re şi sarcini de maximă impor păşunilor de mărăcini, spini, muşuroaie unitate agricolă, unitate S.M.A., fermă rea ti
materiale, umane şi finan prezentative ale economiei. tanţă pentru viitoarea dez etc. • Programul din tabere să se res Ş-a. anulu
ta pr
ciare, r i d i c a r e a nive într-un mod fericit, activi pecte întocmai, mulsul să se facă complet, Consiliile populare au datoria să se im melotl
lului tehnic şi calitativ tatea de cercetare ştiinţifică voltare economîco-socială a urmărindu-se creşterea producţiei de lap plice mai mult în buna organizare şi des de şt
patriei. Potrivit acestor orien
al producţiei,, amplifica şi inginerie tehnologică se te. • Să fie înlăturate cazurile de sacri făşurare a muncii din agricultură, în mo ascult
tin (1
rea dezvoltării agriculturii, îmbină în judeţul nostru cu tări, intr-o perspectivă de ficări deosebite, în special de viţei. • bilizarea tuturor forţelor umane şi meca coralâ
15 ani, în procesul construc
economisirea mai accentua munca asiduă a mişcării de Maximă atenţie să fie acordată realiză nice, în întronarea ordinii şi disciplinei în le şi
tă a resurselor materiale, invenţii şl -inovaţii, bine sti tiv românesc se vor produce rii indicelui de natalitate planificat. fiecare activitate. lor; 1
creşterea mai puternică a mulată de Festivalul naţional schimbări structurale care de et
productivităţi! muncii. 11 vor face ca România sâ de 11,00 1
Micro
„Cîntarea României . într-un vină o ţară industrial-agrară- 11,35 1
important număr de unităţi, multilateral dezvoltată. La secerişul orzului, eliberarea terenului letin
între care C.S. Hunedoara, Caracterul complex al sar tena
Manifestări I.C.I.T.P.L.C.I.M., Combinatul cinilor adoptate cere din (Urmare din pag. ţ) somnul de amiază la um vom intra în continuare Din <
12,45
minier Valea Jiului, I.R.E., bra combinelor.. Unul meş la pregătit .terenul şi semă dio-tv
Termocentrala Mintia, I. M. partea tuturor celor care lu precizau că toată suprafaţa terea ceva şuj> a treia natul culturilor duble". , 1- 15,1
omagiale Hunedoara, „Vidra" şi I.M. crează în domeniul cerce eliberată a fost pregătită combină. întrebăm de ce Cînd am ajuns la C.A.P. > 'O /5.1
1
Orăştie, I.M. Barza etc., în tării ştiinţifice din judeţul şi s-au însămânţat cu cul nu se lucrează. Trezit din SĂLCI VA, secerişul orzu Viorie
(Urmare din pag. !} centrul activităţii conjugate nostru eforturi maxime orien turi duble 5 ha. somn, Ioan Călean ne răs lui pe cele 60 ha era în Epoca
\ se situează consecvent' pro tate permanent spre solu în tarlaua „Sădişte" a punde cu nu se poate lu curs de finalizare, meritul pace
combinerilor
revcnindu-le
dustriei miniere". S-a s blematica de primă însemnă ţionarea problemelor pe care C.A.P. LASAU îl. găsim la cra din cauza umidităţii Ştefan Ciuţi na, Ghcorghe gram
Radio
volanul unui tractor care
mari a boabelor. La insis
terminantă a tovarăşului s tate pentru dezvoltarea eco- le ridică activitatea produc transportă baloţi de paie tenţele noastre, totuşi, in Moţ, Liviu Ursu şi Ioan 16,55
subliniat contribuţia de
17.00
Nicolae Ceauşescu, la s nomico-şocială a patriei, in tivă — garanţie a sporirii pe Petru Mironiuc, ingi tră la secerat şi împreună Crişan. Prin grija Consi 17,05
pe dr
nerul şef al cooperativei.
liului popular Zum, elibe
transformarea radicală a \ anul 1984, în economia in contribuţiei Hunedoarei mun — Aici. din cele 27 ha cul ne convingem că se poate rarea' terenulfii de paie era Congr
recolta din. plin. Dar ne
şi creşterea productivităţii s dustrială şi agricolă, în con citoare la înflorirea multila tivate cu orz — preciza in mai lămurim că din patru aproape „în păs" eu sece radio;
P.C.R.
mineritului, mecanizarea
în subteran, uşurarea e- \ strucţii şi transporturi au terală a patriei noastre so terlocutorul — am recoltat combine doar una era în rişul. La această lucrare ★ Ra
-• ia ir
fortu.lui fizic al oamenilor. fost aplicate 40 de invenţii cialiste. pînă acum 10 ha. Din stare de funcţionare. Două am întâlnit ieri peste 50 de * Mi
• „Sarcinile reieşite din \ acestea am eliberat 7 ha. erau defecte, iar cea de-â lucrători de la spitalul din 20.00
documentele Congresului \ %VAWJ , .V.*.V.W. , .*.V.*.V. , .WA , . , AW. , .W.W. , .V.V La- transportul şi depozita treia nu avea mecanizator. comună, C.P.Â.D.M.,.. Ofi- Mcmo
mânes
rea baloţilor astăzi mun
al Xlll-lea şi din cuvîntă-
rile secretarului general al \ cesc cooperatoarele Aurica dv.; 3
23,00
partidului, t o v a r ă ş u l \ Oprean, Floare'Raiea, Flo 23,55—
ştiri.
Nicolae Ceauşescu, pri \ ........ ........... - ? ' '* ‘ * * *’ ** M rica Muntean, Verginiea
vind creşterea productivj- Bulzan, Iuliana Munduca.
tăţii muncii şi îmbunătăţi \ şi Elena Băştean.
îri urm;' combinelor au
rea calităţii cărbunelui \ Aici nu s-a început, însă, rămas o mulţime de spice ciul poştal ş.a., care în
extras" — a fost tema pregătirea terenului şi în- nesecerate, ' culcate pe pă frunte cu Victor Balint.
expunerii audiate de mi \ sămînţarea culturilor du primarul comunei, lucrau
mînt. Dar cine să aibă
neri, şefi de schimb, bri- \ ble, deşi condiţii ar fi fost. grija lor şi a mecanizato Ia strinsul paielor, trans DEV
l gadieri, maiştri şi cadre De ce ? „S.M.A. Ilia — a- portul şi depozitatul lor 40 de
tehnico-inginereşti de la \ căta. inginerul şef — nu rilor, cînd. nimeni din în baza furajeră. Mecaniza fericir.
minele Petrila şi Lonea. \ ne-a asigurat utilajele şi conducerea cooperativei şi torul Nicolae Ardelean a •’AR.
nici.-de la consiliul popular
m i
semănat piriă aseară 8 ha
\ mecanizatorii solicitaţi". nu se afla la faţa locului, cu porumb. în amestec cu ~ii Joc
BRAD Ieri, A.E.I. GRIND a în la datorie ? ! — săli
\ cheiat secerişul orzului. Ul floarea-şoarelui. înălţirt
B); U
Tarlaua „Cuieş" a C.A.P.
• Sub genericul ,,Cînt \ timele suprafeţe au fost re ILIA. 12 „Glorii" se. ro O bună organizare a tru (f
(Arta
şi joc din plai străbun", coltate • dş mecanizatorii teau în lariul.de orz la se muncii şi mobilizare am în- neştilo
amfiteatrul amenajat în \ Ioan Trozrioi, Rubin Sîrbu tîln-it ieri la C.A.P. ZAM Hîdeţi
parcul „Filimon Sîrbu \ şi Ioan Groza. în urma cerat. Pentru buna desfă Şi aici se muncea în flux Penslo
din Brad, a găzduit într-o 1 lor eliberau terenul de paie şurare a muncii, tarlaua continuu. Imediat după în ter (l
de 35 ha şi utilajele au
contra
atmosferă de sărbătoare \ Ioan Anucuţă şi Iosif fost împărţite in trei loturi cheierea recoltării orzu bric);
Munduca. îri paralel se
evoluţia celor mai bune \ .coordonate de Ghcorghe lui, mecanizatorul Ioan periciti
formaţii cultural-artistice muncea ia transportul fu Pauseniuc a trecut la ba VULCV
din unităţile economice şi \ rajelor cultivate din cîmp Suba, preşedintele coope lotat paiele, Viorei şi Mir- măverl
rativei, Ioan Cionca, in
LONEf
instituţiile oraşului. In t — operaţie care o efectuau ginerul şef şi Dana Soco- cea Blaj au intrat la arat dulii (1
cu
trei
trailere
Adrian
deschiderea manifestării i lovschi, şefa fermei vege şi discuit, iar în urma lor SA: J
rea „Realizările dobîn- ! C.A.P. Lăsau. Sc lucrează eu spor la eliberarea terenu şi Ionel Bublea. „Pină în tale. Ritmul de lucru era sămînţatul porumbului. In ră ful.
a fost prezentată expune Macavei, Octavian Crişan Ioan Pătruţ a început în- resc);
(Retez:
de
paie,
dală
lui
dite în anii care au tre \ Oprean, Floare unde şi şi de astă Muntean cooperatoarele Aurica prezent — arăta Iuliu Moi- bun, toţi combinerii, din ginerul şef al cooperativei, roşie);
tre care se remarcau Ioan
Raiea
Florica
prin
remarcat
s-au
cut de la Congresul a! hărnicie. se, directorul A.E.I. Grind Sorin Moraru, eră preo meu j
•— am depozitat 600 tone •Nelega, Marinei Marc, Titi
(Patria
IX-lea al partidului - cea ţ de fîn în baza noastră fu Burza, Ioan Nicoară, Ioan cupat nu doar de ritmul (Flăcăi
mai glorioasă etapă din ţ rajeră". Benţa, Ioan Brumai- îşi BAI :
I-II
istoria României", intrată \ Este ora 13, cînd ajun făceau cu pricepere şi bun al lucrărilor, ci şi de HAŢFJ (i
în conştiinţa neamului ro răspundere datoria. „Pînă calitatea acestora. rat (D
mânesc sub denumirea \ In timp ee în vecini, la C.A.P. Dobra, scccriştfi orzu gem în brigada Tisa a diseară secerăm 60 ha din vestea
scumpă nouă tuturor, „E- ţ lui s-a încheiat şi s-a trecut la pregătirea terenului şi se C.A.P. BURJUC. ’ Găsim cele 80 ha cultivate cu orz Brigada de reporteri : CALAI
icioai
poca Nicolae Ceauşescu". mănatul culturilor duble (fotografia din stingă), la brigada aici patru combine la mar — preciza inginera Dana TRAIAN BONDOR, tură);
• La I.M. Barza se or din' Tisa a C.A.P. Burjuc, mecanizatorii mai... dorm la ginea lanului cu orz. Toa Socolovsehi. Am eliberat şi MIRCEA LEPADATU da Iul
te patru stăteau. Doi din
umbra combinelor (fotografia din dreapta).
ganizează simpozionul : tre mecanizatori dormeau 24 ha de teren de paie şi Fotografii : N. GHEORGHIU şui);
vacant
„Partidul - centrul vital LARI:
al activităţii noastre, con Iul (IV
ducătorul revoluţiei şi t
construcţiei socialiste", iar \ m m
la U.U.M.R. Crişcior va
avea loc expunerea—dez t ism IX
batere : „Epoca Nicolae \
Ceauşescu — epoca ce \
lor mai înfloritoare îm
pliniri din istoria Româ azi,
niei". j moai
va i
SIMERIA i bii.
mai
• In întreprinderile şi slab
instituţiile din oraşul Si- i toru
meria au avut loc ex rile
puneri pe tema : „Epoca prin
de,
Nicolae Ceauşescu - cea tre
mai înfloritoare epocă a 1 IZOli
din istoria milenară a min
României". serv
>■. •- _____ ________ Jt't * * .........................
QLAAitc-teii ÎK-te: