Page 25 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 25
-,iA 08 w**
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ 1 Vizita oficială de prietenie
în ţara noastră a preşedintelui
Republicii Malta, Agat ha Barbara
CONVORBIRI OFICIALE
Preşedintele Republic,ii nuarc bunele raporturi din Schimbul de păreri pri
Socialiste România, tova tre ţările şi popoarele vind dezvoltarea raportu
ORCAN ai COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. răşul Nicolae Ceauşescu şi noastre. S-a subliniat con rilor bilaterale pe diferite
tovarăşa Elena Ceauşescu vingerea că actuala întil- planuri, precum şi în le
N S I L I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N s-au reîntîlnit, marţi, cu nire la nivel înalt, ca şi gătură cu o serie de pro
preşedintele Republicii Mal cea de la La Vallcta, din bleme ale actualităţii in
ta, Agatha Barbara. octombrie 1983, se va în
în timpul întrevederii a scrie ca o contribuţie im ternaţionale, a continuat
Anul XXXVII, nr. 8 601 MIERCURI, 10 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani fost exprimată satisfacţia portantă la extinderea şi în cadrul unui dineu.
faţă de rezultatele vizitei aprofundarea legăturilor Convorbirile şi dineul
şi ale convorbirilor purta de prietenie şi colaborare au decurs într-o atmosferă
te cu acest prilej, care eu româno—malteze, în inte de cordialitate, de caldă
pus în evidenţă dorinţa resul reciproc, al cauzei
României şi Maltei de a generale a păcii, securită înţelegere şi stimă reci
20 de ani de la Congresul al lX*lea a) P.C.R. dezvolta şi întări în conti- ţii şi înţelegerii. procă.
OASPEŢI IN JUDEJUL CONSTANŢA
OMAGUL NOSTRU MARELUI CTITOR Preşedin tel e Repu bl i ci i Barbara a fost întîmpinat unde, a vizitat zona |x>r-
tului, precum şi întreprin
Malta, Agatha Barbara, şi
şedintele Comitetului Exe
celelalte persoane oficiale de Nicolae Mihalache, pre derea de construcţii navale.
AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE malteze au făcut, în cursul cutiv al Consiliului popu zitei a fost Complexul Mu
Următorul moment al vi
lar judeţean Constanţa, de
zilei de marţi, o vizită în
judeţul Constanţa. alţi reprezentanţi ai orga zeului de istorie naţională
Şeful statului maltez a nelor locale de stat. şi arheologie diu Constan
Oaspeţii
îmbarcat
s-au
Manifestări politico-educative fost însoţit de Suzana pe nava „Steaua Polară", ţa. în continuare, preşedin
Gâdea, preşedintele Con
siliului Culturii şi Educa într-o călătorie pe canal tele Republicii Malta a
HAŢEG revoluţionarul înflăcărat, to României, t o v a r ă ş u l ţiei Socialisto. pînă la ecluza de la Agi- vizitat staţiunile turistice
varăşul Nicolae Ceauşescu. Nicolae Ceauşescu, cuprin Ea sosirea la Poarta Albă, gea. Ajunşi in portul Agi- Eforie Nord, Eforie Sud,
• Măreţele realizări ale se în Apelul adresat naţiu locul de confluenţă al Ca gea au fost invitaţi să vi Neptun şi Olimp.
perioadei pe care cu nea DEVA nilor lumii de Frontul De nalului Dunăre — Marea ziteze turnul de comandă în cursul după-amiezii,
semuită mindrie întregul mocraţiei şi Unităţii Socia Neagră cu viitorul canal al ecluzei. înaltul oaspete maltez şi
popor o numeşte „Epoca • La Clubul de vacanţă liste, au fost prezentate la De la Agigca preşedin oficialităţile care l-au în
Nicolae Ceauşescu" au din cadrul Casei pionieri cinematograful „Cultural" spre Midia—Năvodari, a- tele Agatha Barbara s-a soţit s-au înapoiat în
fost amplu reflectate cu lor şi şoimilor patriei din din Lupeni cu prilejul dez flat în prezent în construc îndreptat spre Constanţa, Capitală.
prilejui acţiunii cu filmul Deva s-a deschis expoziţia baterii : „Pacea — proble ţie, preşedintele Agatha
organizate la cinematogra de sculptură, pictură, tapi mă vitală a lumii contem
ful „Dacia" din Haţeg, sub serie cu tema : „Copiii porane, necesitate obiectivă
genericul „Drum de glorii României în anii de lu pentru edificarea cu suc
— Congresul al IX-lea - mină". Sînt prezente crea ces a societăţii socialiste VARĂ SĂ PREGĂTIM IERNATUL ANIMALELOR!
Congresul al Xlll-lea ale ţii ale purtătorilor cravate multilateral dezvoltate".
partidului". S-au prezentat lor roşii cu tricolor care Au urmat filmul „Mondo
filmele documentare „Trans- exprimă dragostea profun umano" şi montajul literar
dobrogeanul", „România, dă a tuturor copiilor pen ei n&matografic „Copiii lu Furajele — adunate cît mai grabnic
tru omul stimat şi iubit
casa mea". A urmat mon aflat în fruntea partidului mii doresc pacea", reali
tajul lilerar-cinematografic şi statului nostru, tovară zat de casa pionierilor şi
„Ţară de eroi", prezentat şul Nicolae Ceauşescu. Lu şoimilor patriei din locali şi depozitate în bune condiţii!
de elevii clasei a Vlll-a de crările poartă nume em tate.
la şcoala generală, conduşi blematice : „Copilărie feri Cooperativa agricolă do tru sporirea continuă a cu lucerna, 10 ha cu trifoi,
de profesoara Maria Pă- cită", „în anii lumină", ORĂŞTIE producţie din Mărtineşti producţiei la furajele cul 10 ha Cu sfeclă furajeră.
tescu,
„Pace pentru toţi copiii", • înscrisă în suita ma are un efectiv total de 550 tivate. Am desţelenit une — Ce neqesar de furaje
• Casa de cultură a ini „Porumbelul păcii", „însem nifestărilor consacrate îm bovine şi 2000 ovine, dar le suprafeţe de teren, am prevede balanţa pentru
ţiat ciclul de manifestări ne hunedorene", „Portret plinirii a douăzeci de ani dispune de o mică supra viitoarea stabulaţie a ani
artistice sub genericul „O- de fată" ş.a. de la Congresul a! IX-lea al faţă de fineţe naturale. în malelor ?
magiind eroul, omagiem o • Casa de cultură găz partidului, Ta întreprinderea aceste condiţii, cum s-ar — 450 tone fibroase.
ţară", organizate de comi duieşte ciclul de expuneri „Vidra" a avut Ioc o inte părea la priiţi a vedere, a- C. A. P. 1 200 tone suculente şi 350
tetul orăşenesc de cultură şi dezbateri „ E p o c a resantă dezbatere jntitulată: sigurarca necesarului de MĂRTINEŞTI tone grosiere. După estimă
şi educaţie socialistă şi Ceauşescu - epoca mari „P.C.R. - promotor al pro furaje pentru desfăşurarea rile făcute de noi, nu se
casa de cultură. Acţiunile lor împliniri ale României cesului de continuă dezvol în bune condiţii n stabu- ridică probleme în ce pri
sînt dedicate împlinirii a 20 socialiste". tare şi adîncire a demo laţici animalelor este pro redat producţiei terenuri veşte acoperirea necesaru
de ani de la Congresul a! craţiei socialiste". blematică. slab sau neproductive pe lui. la nici unul din cel#
IX-lea, de cînd în fruntea LUPENI Consemnăm, succint, şi —r Tocmai pornind de care lc-am cultivat cu tri trei sortimente de nutre-
partidului a fost ales, prin- • Noile iniţiative de pace alte acţiuni organizate : la această situaţie — nc foi, lucerna, sfeclă fura
tr-o unitate de voinţă, cel ale secretarului general al spunea Lucia Petre, şefa TRAIAN BONDOR
mai iubit fiu al patriei. partidului, preşedintele (Continuare in pag. a 3-a) fermei zootehnice — în ul jeră ş.a. Aşa se face că
timii ani am acţionat pen- în acest an avem 40 de ha (Continuare în pag. a 3-a)
1
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI! s
\
Mai întii ne vin în me mul loc pe ţară din punct \
morie începuturile dezvol ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE de vedere al cantităţii de ÎNTREPRINDEREA COMERCIALĂ CU
tării într-un ritm nemaiintil- energie electrică livrată \
nit a energeticii româneşti DEVA — distinsă cu „Ordinul Muncii" sistemului naţional. Pentru RIDICATA PENTRU TEXTILE— \
şi îndeosebi momentele is clasa a lll-a, pentru locul al lll-lea a ajunge la această în ÎNCĂLŢĂMINTE DEVA - distinsă \
torice care au transformat semnată pondere in pro s
judeţul Hunedoara intr-un ocupat în întrecerea socialistă pe ţară ducţia de energie electri cu „Ordinul Muncii" clasa a ll-a,
principal furnizor de ener în anul 1984 că a patriei a fost nevoie, pentru ocuparea locului al ll-lea \
gie electrică al sistemului in timp, de acumulări deo s
nostru naţional. Toate a- sebite pe toate planurile, în întrecerea socialistă pe anul 1984
cestea sint adine înrădăci Mureş", £ceastă nouă for constituit Întreprinderea e- de activitate susţinută, eii- \
nate in mănunchiul celor ţă a energeticii hunedo lectrocentrale Deva — uni \
20 de ani care au urmat rene s-a adăugat celei mai tate de prestigiu care ocu MARIN NEGOIŢĂ Lună de lună, trimestru zile, nivelul cheltuielilor de
Congresului al IX-lea al de trimestru, situat pe loc circulaţie a lost redus cu \
partidului şi au intrat in vechi, de la Paroşeni şi s-a pă, de mai mulţi ani, pri (Continuare în pag. a 3-a) de frunte in întrecerea so 1,17 la sută la 1 000 lei \
desfacere. Beneficiul reali
istoria patriei cu denumi cialistă, colectivul oameni zat s-a ridicat la 147,5 la \
rea „ E p o c a Nicolae lor muncii de la f.C.R.T.I.
Ceauşescu". Aceste cuceriri Deva a ocupat la slirşitul sută, iar rentabilitatea — \
măreţe ale poporului ro anului trecut locul al doi 136,59 la sută.
mân sînt indisolubil legate lea pe ţară în întrecerea Subliniind aceste însem I
de activitatea neobosită a socialistă din sectorul cir nate succese, cei care au I
secretarului general al parti culaţiei mărfurilor, un loc luat cuvintul in cadrul a- I
dului, t o v a r ă ş u l Nicolae care face cinste comunişti dunării lestive — Dezideriu
Ceauşescu, cel mal iubit lor, tuturor lucrătorilor din Herman, directorul între
liu al naţiunii noastre, care această unitate. prinderii, Troian Borza, şe
conduce in mod strălucit lari, in cadrul unei adu ful biroului comercial, Petru
de două decenii incoace, nări lestive, acestui harnic dej, şeful depozitului în
partidul, patria, poporul. colectiv i-au lost luminate călţăminte, loan Boldura, I
Sînt realizări izvorîte din ,,Steagul roşu" şi „Diploma lucrător comercial, Maria
gîndirea îndrăzneaţă, nova de onoare", decernate de Borha, vicepreşedinte al
toare a conducătorului iubit, Consiliul C e n t r a l al comitetului sindicatului, Ioa I
care a văzut in obţinerea U.G.S.R. na Popescu, şelul depozitu I
independenţei energetice a Mărturie de netăgăduit a lui din Petroşani - s-au
ţării una din cuceririle succeselor obţinute anul angajat in numele colecti I
strict necesare pentru in- trecut sînt procentele reali velor din care fac parte I
făptuirea comunismului pe zărilor la principalii indica să depună eforturi sporite
pămintul românesc. tori : desfacere totală de pentru ca I.C.R.T.I. Deva I
Aşa s-a născut, intre al mărfuri — 106,52 la sută, să înregistreze succese şi I
te citadele de lumină ale desfacere prin depozit - mai mari in acest an, pen- I
patriei, C.T.E. Mintia, nu 106,56 fa sută, viteza de GH. 1. NEGREA
mită de cronicarii vremuri circulaţie a mărfurilor a
lor noi „Steaua de pe lost accelerată cu 4,57 de (Continuare in pag. a 3-a)
