Page 26 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag. 2
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU PENI
D
.................................................i_____________________ ■ '^ ^
epoca marilor împliniri socialist!
20.00 Teii
20,20 Act
non
20,35 Pcn
Două decenii de prefaceri înnoitoare pe meleagurile judeţului Hunedoara 20,45 Tril
pac.
Con
— <
înn<
„Ep
Amplă dezvoltare şi modernizare a învâţâmîntului 21.00 Filr
tare
Epii
21,50 Teii
Ampla dezvoltare a
Dezvoltarea puternică, într-o deplină ar
bazei matcriNc puse la
monie a ansamblului vieţii economico-sociale dispoziţia învăţămintu-
în ultimii douăzeci de ani a implicat în cel mai lui hunedorean este re BUCUI
înalt grad creşterea şi formarea omului nou, flectată de cîteva cifre dioprogr
6,30 La
semnificative, cu valoa agricultu
constructor conştient şi devotat al socialismului
re . de simbol. jurnal;
pe pămîntul patriei. Numai cu participarea res angajam,
ponsabilă a întregului popor a fost posibilă • în perioada 1905— îndeplini
planului
rea
conceperea şi înfăptuirea grandioaselor obiec 1985, numărul unităţilor anului tenn
v
tive, au putut fi realizate mutaţiile calitative, rod -. ■ de grădiniţă a sporit, a- ta prese
melodiile
al politicii cutezătoare, pline de dinamism jungînd la 271, al licee de ştiri;
ascultăto
specifice Epocii Nicolae Ceauşescu. La forma lor la 28, al şcolilor cu tin de ştii
rea omului nou, temeinic pregătit, pe aceste clasele I—IV şi I—VIII de muzic
Din
ţării
meleaguri contribuie esenţial şi şcoala hunedo- la 44G. Noi în re;
reană de toate gradele, care a cunoscut o dez • în prezent, funcţio că coral
de
ştiri;
voltare şi modernizare fără precedent pe fondul nează 1 129 cabinete şi selul co]
ridicării calităţii procesului instructiv-educativ. 42G laboratoare. basmelor
tate; 12, i
Reţeaua de şcoli profesionale şi licee industria ştiri; 12,
• Numărul preşcola îului X?»
le a răspuns prompt şi eficient dezideratului moara fi
Avanprei
acestei perioade de mari eforturi constructive, rilor şi al elevilor a 13*00 De
pregătind tinerii pentru a se integra în domenii sporit la HG 117. Clubul ii
Buletin
productive specifice judeţului: minerit, siderur o Numărul sălilor de Hora mi
gie, energetică, construcţii, chimie, agricultură. clasă a crescut cu 247. 10 Croi
n * -
La rîndul lor, şcolile generale şi-au extins pri cK,._ee;
economic
ma treaotă de liceu, avînd acelaşi obiectiv prio mediculu
ritar — legarea învâţâmîntului de viaţă, de prac de ştiri;
1985 ; 17,'
tica productivă. Se urmăreşte cu mai multă efi Strînsa legătură a ÎTivă- din Cons
rc
cu
cientă, prin activitatea de preînscriere, iniţiativă ţămintului productivă viata, a cu limbii serii
rele
practica
a-
a Inspectoratului şcolar judeţean generalizată tras după sine diversifica ternaţion;
rea reţelei liceelor din ju 1985. Inse
la nivelul întregii ţări, temeinica orientare pro deţ. Din totalul de 28 u- transforir
fesională a elevilor. Pentru rezultatele obţinute, nităţi existente — 6 sint re in Ep<
In.fnrmaţi
cu profil minier, 2 de me
şcoala hunedoreană a ocupat locul al il-lea pe talurgie, 2 de construcţii, B' ‘iojuri
:i agricole, 9 electrotehni ra ’85 *
ţară, răsplată binemeritată pentru pasiunea şi ce şi de chimie, 1 econo 22.00 O
competenţa slujitorilor săi. Rezultate deosebite mic. Liceele industriale, 23.00 Rez
şcolile profesionale sint in Promoexp
a obţinut învăţămîntul superior hunedorean prin măsură să asigure in bu turnă mi
nă parte necesarul forţei 24.00 Buli
cele două institute din Valea Jiului şi Hune de muncă a judeţului,
doara, care pregătesc specialişti de înaltă ca calitatea pregătirii ei care
se aprofundează în atelie
lificare, capabili să conducă procesele de pro rele şcoală şi direct in u-
nităţiie economice.
ducţie în minerit si siderurgie.
DEVA:
40 de hoţ
fericirii
DOARA:
Tom Sau
lui Joe Ii
— sala /
înălţimi
n
(Clac
(Arta —
neştilor) ;
Rideţi ca-
Pensionul
ter (Uni
contra Ivi
brie); L
periculoaî
VULCAN:
mă verii
LONEA:
seriile 1-1
TRILA:
(Muncitoi
SA: Jazz
rcsc); UF
— seriile
BRAD: E
yy.-.y
roiu (Sic.
RABARZy
ţa e fru
rul) ; C
Temeinica pregătire meu pe
în toate domeniile de (Patria);
(Flacăra)
activitate a elevilor a BAI: Bal
făcut ca Hunedoara să Ivanhoe
se numere printre ju tură); II. j
(Dacia);
deţele fruntaşe în plan Iii de nu
naţional. L4A ■ A
învăţămîntul superior din aparate de laborator a naţional „Cintarea Româ • Este semnificativă ma», iubii
judeţul nostru este creaţia crescut de la 659 000 lei in niei", Institutul de mine în acest sens prezenţa tură); SI
anilor socialismului, reala 1965, la peste 10 milioane Petroşani s-a prezentat cu salamandi
1LIA: Gei
lui dezvoltare şi moderni lei in acest cincinal. 10 formaţii artistice şi cer în faza naţională a o- tă (Lumi|
şcolare
şi
limpiadelor
zare fiind legată de epoca curi de creaţie. Toate 10 concursurilor pe mese împotriva
marilor impliniri, „Epoca ® Numărul laboratoare au fost promovate in eta rii, unde reprezentanţii norul).
Nicolae Ceauşescu". lor a ajuns la 56. pa republicană a festiva judeţului nostru au ob
lului !
INSTITUTUL DE MINE • Biblioteca dispune de ţinut 127 premii.
PE1ROŞANI, cu cele două peste 300 000 de volume, INSTITUTUL DE SUBIN- • în ediţia a V-a a
facultăţi - de mine şi ma la care cadrele didactice GINERI HUNEDOARA dis Festivalului naţional Timpul
şini şi instalaţii miniere — au contribuit prin elabora pune, in ultimii ani, de o „Cîntarea României" au azi, 10 iul
unicul de acest profil din rea a peste 500 de titluri nouă clădire, de amfitea fost prezente 2 359 for va fi răc
dimines
şi
ţară — funcţionează intr-u de lucrări, acoperind in tre şi laboratoare dotate maţii artistice euprin- variabil, n
nui dintre cete mai impor proporţie de 92 la sută cu aparatură şi instalaţii zînd 28 390 tineri. Deo amiaza, c
ploi
tante bazine carbonifere disciplinele . din planul de specifice, o hală tehnolo sebit de revelatoare în cădea caractei
şi
ale patriei, care asigură invăţămint. gică cu profil metalurgic, ultimii ani a fost dez soţite de i
condiţii favorabile integră ® In cele două facul înzestrată cu utilaje pro voltarea mişcării spor triee. Vîr
rii invăţămintuiui cu cerce tăţi ale institutului se pre tive în rîndul elevilor. moderat,
tarea şi producţia. gătesc in prezent peste ductive care, alături de e Deva a devenit o de scurtă
nord
torul
4000 de studenţi. marele combinat hunedo adevărată pepinieră de rile minin
® in perioada care a tre rean, împlinesc cu succes mari c a m p i o n i. Un prinse inii
cut de la Congresul al IX- ® La faza zonală a Fes splendid talent este noua de, local
lea, suprafaţa de învăţă- tivalului artei şi creaţiei cerinţele integrării invăfâ- campioană a ţării la iar cele m
25
şi
de
mint a institutului s-a du studenţeşti, din cea de-a mîntului cu cercetarea şi gimnastică — Daniela locală dim
blat, dotarea cu maşini şi V-a ediţie a Festivalului producţia. Silivaş, de la şcoala ge rolog de s.
nerală nr. 7. drina Pron
