Page 29 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 29
SALA 9® LB~TUK%
încheierea vizitei oficiale de prietenie
în ţara noastră a preşedintelui
Republicii Malta, Agatha Barbara
CEREMONIA PLECĂRII
Miercuri dimineaţa s-a O gardă militară a pre p r e ş c d i n ţ i l o r Nicolae
încheiat vizita oficială de zentat onorul. Au fost Ceauşescu şi Agatha Bar
prietenie efectuată în ţara intonate imnurile de stat bara.
noastră, la invitaţia tova ale Republicii Malta .şi Re La scara avionului, pre
răşului Nicolae Ceauşescu, publicii Socialiste România, şedintele Nicolae Ceauşescu
preşedintele Republicii So în timp ce în semn de sa şi-a luat un cordial rămas
cialiste România, şi a to lut au fost trase 21 salve bun de la preşedintele
varăşei Elena Ceauşescu, de artilerie. Agatha Barbara.
de preşedintele Republicii Cei doi preşedinţi au Cei doi preşedinţi şi-au
Malta, Agatha Barbara. trecut în revistă garda de exprimat din nou satisfac
Ceremonia plecării înal onoare. ţia faţă de rezultatele vi
tului oaspete a avut loc Preşedintele Republicii zitei şi convingerea că a-
pe aeroportul Otopeni, îm ccasta va contribui la dez
podobit sărbătoreşte. Malta şi-a luat rămas bun voltarea raporturilor de
20 de ani de la Congresul al IX~lea al P.C.R. P r e ş e d i n t e l e Nicolae de la persoanele române prietenie şi colaborare din
tre România şi Malta, la
Ceauşescu şi preşedintele aflate pe aeroport. îmbunătăţirea climatului
Un grup de pionieri au
OMĂGÎUL NOSTRU MARELUI CTITOR Agatha Barbara au sosit oferit buchete dc flori politic internaţional.
împreună la aeroport.
(Agerpres)
AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE
Manifestări politico-educative Orzul s-a secerat, dar munca continua
DEVA peanu, muzeografi la Mu torului ei — Nicolae
zeu! judeţean. Ceauşescu — au fost im susţinut la arat şi semănat
• La Casa de cultură • La Galeriile de artă presionant relevate la ma
din Deva s-a deschis ieri ale fondului plastic a fost sa rotundă organizată la Ieri, înaintea amiezii, de paie 70 dc ba, din care
expoziţia itinerantă „Epoca vernisată expoziţia „Reali cinematograful „Patria" din şase combine — la volanul C.U.A.S.C. Deva 45 dc ha sînt arate şi dis
Nicolae Ceauşescu - epoca zări hunedorene în Epoca Orăştie. Dezbaterea cu cărora se aflau mecaniza cuite, iar sămînţa de po
marilor împliniri revoluţio Nicolae Ceauşescu - oglin tema „Construirea societă torii Petru Gavrilă, Nicolae rumb am pus-o sub braz
nare". Expoziţia fotodocu- dite în arta plastică". ţii socialiste multilateral Lupuţ, Gavrilă Mititcanu, rat, eliberatul terenului, dă pe 25 de ha".
mentară, organizată de Expoziţia care constituie dezvoltate - operă colec loan Nodi.ş, Augustin Olani pregătitul patului germina Intr-adevăr, ieri se mun
Muzeul judeţean, eviden un fierbinte omagiu adus tivă a întregului popor" şi Andra.ş Joo, toţi încer tiv şi semănatul culturilor cea pe toate fronturile la
ţiază dezvoltarea economi de creatorij de pe aceste a fost condusă de prof. caţi oameni ai ogoarelor, duble. Astfel că pină în cooperativa agricolă din
că, social-culturală a pa meleaguri secretarului ge Gheorghe Panfilie şi inspi căliţi în numeroase campa prezent am încheiat de
triei, a judeţului Hunedoa neral a! partidului, tova rat susţinută de secvenţe nii dc seceriş — au intrat secerat orzul pentru con MIRCEA LEPÂDATU
din filmul românesc „Zbor
ra, în perioada de amplă răşul Nicolae Ceauşescu, periculos", în care erois într-un lan dat în pîrg do sum pe întreaga suprafaţă
înflorire pe care a cu cuprinde ' lucrări semnate mul comuniştilor, al oame pe „Dealul Archiei", pen ■cultivată, avem eliberate (Continuare în pag. a 2-a)
noscut-o România socialis de plasticienii Mircea nilor formaţi şi educaţi în tru a recolta orzul de po
tă de la Congresul al IX- Bâtcă, Ion Cârjoi, losif perioada de mari prefa ultimele suprafeţe din cele
lea al partidului. Este pusă Matyas, losif Tellmann, Eu ceri deschisă de Congre 105 ha, cile a avut cultiva
în valoare contribuţia de gen Bencău, Tiberiu Faza- sul al IX-lea al partidului te C.A.P. Deva în acest an.
terminantă, hotărîtoare a kaş, Eva Sută, Gheorghe este impresionant şi sti Prezenţi la faţa locului.
secretarului genera! a! Pogan, Mixandra Paşca, mulator. Sergiu Zbuchea, inginerul
partidului la iniţierea şi în Ernest Kovacs, loan Şeu, şef al cooperativei şi Elena
făptuirea acestor adevă Dan V. Octavian. Aceas ANINOASA Jana, economista fermei
rate izbînzi cu care se tă manifestare artisti vegetale, erau mulţumiţi
mîndreşte poporul român. că de ţinută este organi • In suita manifestărilor pentru că încheiau cu bine
• Tot ieri, Casa de cul zată de Comitetul judeţean cu care minerii Aninoasei această primă bătălie a
secerişului din 1985 şi, mai
tură a organizat „Colocviile de cultură şi educaţie întîmpină marele eveni ales, că producţia de orz se
de istorie". Actuala ediţie socialistă şi Filiala Deva— ment politic — împlinirea a anunţa bogată. „Timpul n-a
a acestei deosebit de efi Petroşani a Uniunii Artiş 20 de ani de la Congresul fost prea favorabil în a-
ciente şi apreciate mani tilor Plastici din R.S.R. al IX-lea al partidului — ceastă vară, ploile abunden
festări poartă genericul ORĂŞTIE un loc distinct îl ocupă te nc-nu creat multe pro
„Epoca Nicolae Ceauşescu expoziţia omagială des bleme — arăta inginerul
şef —, dar ne-am organi
— cea mai înfloritoare pe • împlinirile pe care chisă la clubul muncito zat cît mâi bine munca şi
rioadă din istoria Româ le-a cunoscut România so resc din localitate. 67 de am căutat să folosim la
pâioasclor
se
Strei.
La
niei". Au luat cuvîntu! cialistă în epoca ce poar maximum orice oră bună flux. C.A.P. urma combinelor au intrat la siriusul acţionează ma în
secerişul
în
paielor
Adela Herban, Maria Vîrto- tă, emblematic, numele cti (Continuare in pag. a 3-a) de lucru. Activitatea a fost şinile de balotat. în imagine, mecanizatorul loan Boglea.
organizată în [lux la seee-
ecuperare-Jeconditionare-Jefolosire
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI! HMIHB
Pe „ fluxul minereului" continua cu alte multe Economii mari-prin colectarea
hunedorean - in abatajele INSTIH 'TUL DE CERCETARE, exemple. Ne oprim insă
adinei ori in cariere, in aici pentru a arăta că hlrtiei uzate
uzinele de preparare sau INGINERIE TEHNOLOGICĂ Şl toată această diversitate a
numai pe crestele şi in DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR noutăţilor tehnice are ca
văile unde se prospectea semnatar o citadelă unică In fiecare zi aruncăm — Să ne spuneţi, mai
ză pentru viitor - am in- DE CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII a ştiinţei hunedorene : \ la gunoi, sub formă de iutii, cum urmăriţi predă
tilnit întotdeauna instalaţii PENTRU MINEREURI DEVA - distins Institutul de cercetare, in maculatură sau ambalaje rile la hîrtie uzată şi ce
şi utilaje care făceau parte ginerie tehnologică şi de \ utilizate, cantităţi însem întreprindeţi pentru inten
din NOU, sau cum explică cu „Ordinul Muncii" clasa a ll-a, p r o i e c t a r e a lucră î nate dc liîrtie. Colectarea sificarea activităţii dc re
dicţionarele „cu aspect şi pentru locul al ll-lea ocupat rilor de construcţii şi insta- acestor aşa-zise deşeuri, cuperare ?
conţinut schimbat“, „trans- în întrecerea socialistă pe ţară care în realitate reprezintă —> Lucrăm pe bază de
lormate in bine". La mina MARIN NEGOIŢĂ preţioase materii prime şi grafic lunar şi ţinem per
Deva, de pildă, se ajunge în anul 1984 reintroducerea lor tn cir manent, prin dispeceratul
in abataje cu... ascenso (Continuare în pag. a 2-a) cuitul economic, ar duce nostru, legătura cu unită
rul! Este vorba de o ,,Insta l la economii nebănuite dc ţile care trebuie să pre
laţie de transport perso energie, combustibili, la dea hîrtie. Cînd şe adună
nal şi exploziv pe suitori salvarea unor păduri în cantităţi mai mari le ridi
da mină", care funcţionea J tregi de la defrişare. căm. ‘ De la începutul a-
ză ireproşabil din 1980. La Important este să nului şi-au depăşit sarcini
Zlaşti sini recuperate şi u- î ştim că o tonă de ma le la hîrtie recupera
tilizate ■ gazele arse calde culatură înlocuieşte o tă tipografia, I.C.S.M.A.,
de la sinterizarea dolomitei. t tonă de celuloză, că o I.C.R.T.I., I.C.R.M., ţesăto-
„M.A.R.C.-130 S“ - este tonă de celuloză se ob ria, I.L. si D.J.P.Tc.
numele unei maşini de ţine din 3—4 mc de — Iar ia restanţieri...
perforat găuri de mină de lemn, cu un consum de — ...se numără „Avico
diametru rhare in subte 800 k\Vh energie electri la", I.F.E.T., I.J.COOP.,
ran. Se studiază o metodă l că şi 250 kg combustibil U.J.C.M., I.I.Ji şi • alţii.
originală pentru recupera Dintr-o tonă de celu S-ar putea face, cu puţină
rea minereului de fier din l loză se pot fabrica 12 500 bunăvoinţă, mult mai mult.
iazul de decantare Teliuc. î ziare, 2 500 caiete, 400 ... pentru o tonă de
La aceeaşi secţie minieră \ cutii de ambalaj. hîrtie se taie cinci ar
Teliuc energia termică a Centrul de recuperare şi bori maturi.
compresoarelor este utili l valorificare a materialelor ...cinci arbori' produc
zată deja la încălzirea î rcfolosibile Deva a trebuit să în fipcarc oră oxigenul
apei. Celule de Hotare fără colecteze în primul semes necesar pentru 320 de
curele trapezoidale pot fi \ tru al anului 935 tone ma oameni şi purifică peste
văzute „in funcţiune" la l culatură. După calculele 24 000 mc de aer.
Preparaţia Deva... exacte ale tovarăşului ...reproducerea pe cale
Lista noutăţilor din uni l Remus Haiduc, şeful cen naturală a unui singur
tăţile pentru extracţia şl t trului. s-au recuperat nu
prepararea minereurilor ale ţ mai 686,1 tone. Deci, o LIVIU BRAICA
judeţului nostru ar putea Moment de la festivitatea luminării distincţiilor. restanţă de 248,9 tone. Dis
cutăm cu şeful centrului i (Continuare in pag. a 2-a)
