Page 30 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 30
'ig. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
PEN
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI!
activităţi' din 1984, ce o să persevereze oe calea ,,Onoraţi de înaltele dis sarcinilor ce ne revin din
INSTITUTUL DE CERCETARE, stat la baza decernării rodniciei muncii. tincţii primite — se arată documentele adoptate la 20,00 Te
înaltei distincţii, a vorbii Din partea Ministerului în telegramă — permite cel de al Xlll-lea Congres■ 20,20 Ac
INGINERIE TEHNOLOGICĂ Şl dr. ing. Nicolae Zăvoianu, Minelor a adresat felici ţi-ne să vă adresăm încă al partidului, urmînd cu 20,33 Im
noi
DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR directorul institutului. In tări şi urări de noi suc o dată, din inimă, mult fermitate orientările şi in de
principal, realizările din cese în activitate, ing. Şte stimate şi iubite tovarăşe dicaţiile pe care ni le-aţi dio
DE CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII penultimul an al actualu fan Todea, consilier al mi Nicolae Ceauşescu, cele dat . la recepta Plenară 2' “3 Mc
lor
PENTRU MINEREURI DEVA - distins lui cincinal constau in ela nistrului. mai calde mulţumiri, în comună a Consiliului Na teii
borarea şi aplicarea în soţite de angajamentul ţional al Oamenilor Mun Zi,20 Sei
In adunarea festivă a
cu „Ordinul Muncii" clasa a ll-a, producţie, sau asimilarea luat cuvîntul t o v a r ă ş a nostru . ferm de a acţio cii şi Consiliului Suprem Epi
lor
pentru locul al ll-Iea ocupat in proiecte, a unor teh Maria Mitrofan, secretar al na cu toată dăruirea pen al Dezvoltării Economice şi 21,30 Tel
tru traducerea in viată a
Sociale".
nologii noi sau îmbunătă
în întrecerea socialistă pe ţară ţite pentru creşterea gra Comitetului judeţean Hu
nedoara al P.C.R., care• i-a
S în anul 1984 dului da recuperare a me felicitat pe harnicii oa SECŢIA INSTALAŢII FIXE DE TRACŢIUNE
talelor' utile la mai multe
u
meni ai m
n
i i din
c
\ unităţi miniere, punerea în I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva din ELECTRICĂ DEVA — evidenţiată pe BUCU
\ (Urmare din pag. 1) mai mare parte din pro funcţiune a obiectivelor partea Biroului Comitetu dioprogi
pria bază tehnico-mate- Valso Morii Brad, Coran- lui judeţean de partid şi ramură, pentru locul al ll-Iea 6,30 La
s laţii p e n t r u minereuri rială de cercetare ştiinţi da-Hondol şi Baia de a Comitetului executiv al ocupat în întrecerea socialistă agriculti
\ (I.C.I.T.P.L.C.I.M.) Deva. A- fică şi-au realizat-o prin Aramă, începerea rodajului Consiliului popular jude jurnal;
angajam
ţ cest institut a fost inliin- autodotare. In anii actualu tehnologic la marele o- ţean, adresîndu-le urarea Indcplin
^ ţat în 1977, la indicaţia ex lui cincinal a crescut, pe biectiv Roşia Poeni. să găsească cele mai efi Pentru colectivul de oa drumurile noastre pe calea planului
rea
tem
presă o secretarului general această cale, numărul la Pentru rezultatele deose ciente soluţii tehnice pen meni ai muncii de la Sec ferată să se desfăşoare în anului r
ţ al partidului, tovarăşul boratoarelor, al atelierelor bite din 1984, tovarăşul tru toate temele cuprinse ţia de instalaţii fixe şi trac bune condiţii. ta prest
i Nicolae Ceauşescu, şi a de microproducţie şi expe Graţian Faur, preşedintele în programele de cerce ţiune electrică Deva anul Pentru aceste frumoase melodiir
ştiri
de
ţ constituit, în lapt, o ma- rimentare, al stafiilor pilot Consiliului judeţean al tare, să pregătească con 1984 a fost o perioadă de realizări, unitatea s-a si ascultăti
1 terializare concretă a idei- şi spaţiilor pentru modele sindicatelor Hunedoara, a diţiile optime necesare intensă şi rodnică activita tuat pe locul al ll-Iea pe fin de şi
t lor ştiinţifice, revoluţionare şi prototipuri. In acest mod înmînat harnicului colec pentru realizarea măreţelor te. Rezultatele deosebite ramură în întrecerea socia folcloric
corale;
’ pe care conducătorul iubit a crescut şi aria geogra tiv, din partea Consiliu obiective din 1986, primul obţinute în asigurarea a- listă, decernîndu-i-se „Di •Ştiri; 11
' le-a formulat şi le-a sus- fică de cercetare a co lui Central al U.G.S.R., an al viitorului cincinal. sistenţei tehnice permanen ploma de onoare" din par Soarelui
i ţinut permanent : apropie- lectivului, care cuprinde în ,,Steagul Roşu" şi ,,Diplo Realizările deosebite pe te, a măsurilor de inter tea Consiliului Central al te; 12,00
tea cercetării ştiinţifice de prezent obiective şi zone ma de Onoare". care harnicul colectiv le-a venţie efeciente care au U.G.S.R. 12,05 Dil
ruiui;
i;
producţie, aplicarea ime miniere din 13 judeţe ale Despre omologarea în prezentat şi la recenta Ex contribuit la derularea nor La adunarea prilejuită de nico-ştii
diată in practică a desco- ţării. 1984 a 59 tehnologii noi poziţie a creaţiei tehnico- mală a activităţii feroviare acest eveniment, despre premieri
ţ peririlor şi a tuturor re- Anul 1984 a fost deose şi alte 48 utilaje şi insta ştiinţilice hunedorene con in perimetrul său de acti munca depusă în 1984 şi De la 1
Univers
bit de rodnic pentru acti
laţii miniere, despre ,,mi-
\ zultatelor din cercetare. vitatea oamenilor muncii croproducţia" de aproape stituie dovada certă a po vitate au făcut ca unita despre roadele ei concrete de ştiri;
sibilităţilor sale reale, a
Smplinin
Pămîntul hunedorean, din
tea să se situeze pe un loc
a vorbit ing. loan Szekely,
\ care se extrage o mare din prestigioasa unitate de 4 milioane lei au vor forjei de gîndire şi acţiu fruntaş în cadrul Regiona şeful secţiei. şoară; ;
economii
ţ parte a bazei naţionale de cercetare ştiinţifică, fapt bit în adunarea festivă ne. I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva lei de căi ferate Timişoa Au mai luat cuvîntul E- medipuli
i materii prime, a constituit pentru care au ocupai lo inginerii Ştefan Rădoi, Vir- poate şi trebuie să devină ra şi al ramurii. In anul mil Demian, secretarul or de ştiri
i pentru harnicul colectiv al cul al ll-Iea în întrecerea gil Şoca, Adina Grecu, o unitate de frunte a cer trecut, harnicul colectiv de- ganizaţiei de partid, Zian ( f ilisti
/urai
i institutului cel mai corn- socialistă pe ţară şi au fost Valentina Tarnovschi şi cetării ştiinţifice româ vean şi-a îndeplinit toţi in Bentea, maşinist motoare L. .ea a
i plex şi dotat... laborator! distinşi recent cu „Ordinul Gheorghe Mihai. Ei şi-au neşti ! dicatorii de plan. Se pot Diesel, loan Şolea, şei Te apăr
I Printr-o confruntare directă Muncii" clasa a ll-a. Pen exprimat, în humele între Intr-o atmosferă entu menţiona: realizarea sarci district linie de contact Si- tria mea
zical ; 1
) cu problemele dificile ale tru a da glas sentimentelor gului colectiv, stima şi pre ziastă, cu sentimente de nilor la întreţinerea tehni meria-Triaj, Vasile Marcu, * Radio
producţiei de minereuri, a- de dragoste şi înaltă pre ţuirea faţă de tovarăşul neţărmurită bucurie şi mîn- că şi repararea instalaţiilor electrician, Nicolae Naghi, interna(i
nirnafi permanent de do ţuire faţă de secretarul ge drie patriotică, reprezen în proporţie de 100 la su electrician specialist, care înfăptuit
\ rinţa lierbinte de a răs neral al partidului, tova Nicolae Ceauşescu, secre tanţii colectivului premiat tă; productivitatea muncii au exprimat mulţumiri faţă Program
hotăririli
punde prin fapte de muncă răşul Nicolae Ceauşescu, tarul general al partidului, au adoptat ■ o telegramă a atins un procent de 146 de preţuirea de care se XHI-lea
prestigioase grijii părin care a ctitorit institutul şi care a imprimat cercetă adresată celui mai iubit fa sută; preţul de cost a bucură munca lor din par lizatoaiv
teşti ce le-o- poartă secre a văzut în oamenii de rii ştiinţifice româneşti a- fiu al naţiunii noastre, scăzut cu 0,4 la sută. In tea partidului şi statului şi tregii na
fifeatrul
tarul general al partidului, ştiinţă hunedoreni o forţă plicative şi fundamentale, t o v a r ă ş u l NICOLAE ce priveşte indicatorul ca s-au angajat să depună e- ţn m
t o v a r ă ş u l Nicolae capabilă să revoluţioneze spiritul revoluţionar de ac CEAUŞESCU, secretarul ge litate, colectivul se mîn- forturi perseverente, în diujurna!
ascultăto
Ceauşescu, toţi oamenii cercetarea geologică, ex ţiune propriu conducăto neral al partidului, omul dreşte cu faptul că nu s-a continuare, • pentru obţine sugestia
muncii din institutul hune tracţia şi prepararea mine rului iubit. care a revoluţionat în înregistrat nici uh deran rea unor noi succese, prin intr-o o
dorean s-au înrolat cu ho reurilor, ieri, 10 iulie 1985, Dr. ing. Aurel Lăpuşcă, treaga activitate de pe cu jament cu consecinţe în care să-şi onoreze locul nă muzl
tărî re în eforturile nobile cîteva sute de reprezen director general al Centra prinsul patriei şi sub con circulaţia trenurilor, nu a fruntaş ocupat. Rezultatele Buletin
ale ştiinţei româneşti, reu tanţi ai colectivului fruntaş lei minereurilor Deva, a ducerea căruia, de două avut loc nici un accident de înregistrate în primul se
şind să obţină rezultate s-au întrunit intr-o. emo felicitat colectivul fruntaş decenii . încoace, ne în muncă. Aşadar, toată sti mestru al anului confirmă
de certă valoare pentru e- ţionantă adunare festivă. pentru rezultatele deosebite scriem adevăraţii paşi spre ma pentru aceşti oameni dăruirea şi hărnicia lor în
conomia naţională. Cea Despre bogatul bilanţ al obţinute în 1984 şi i-a urat comunism. minunaţi care au făcut ca producţie.
ecunerare-IHecontlitîonare-OiefolDSire
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Economii mari — prin colectarea (Urmare din oag. t) ca în cel mai scurt timp
hîrtiei uzate Deva. în urma combine Orzul s-a secerat, dar operaţia să fie încheiată.
Mecanizatorii Irimie şi Irn-
lor strîngea paiele cu pre
sa de balotat mecanizato munca continuă susţinut bruş Gal, împreună cu
(Urmare din pag. i) ţiuni, prin asociaţiile de lo rul loan Borodi. Mecanicii Marius Hălăştean se aflau
catari, pentru recupera unităţii, Gheorghe Igna, cu plugurile şi discul în
metru cub de masă lem rea hîrtiei şi textilelor de Viorel Coacă şi Aclam Igna la arat şi semănat -brazdă. Ieri, ei pregătise
noasă necesită cel puţin la populaţie. Primul car transportau operativ, cu ră pentru semănat mai
70 de ani. tier vizat este „Progresul". cîte două cupluri ele re terenul cu două prese de cei care încărcau baloţii mult de 10 ha, suprafaţă
... anual se taie circa Realizările Centrului de morci şi autocamionul re balotat Şi două cupluri de şi-i stivuia în şira din baza din care Gheorghe Beteag
1 000 ha de pădure. colectare a materialelor re- colta de orz la baza de re remorci. Cooperatorii loan furajeră. Ladislau Szabo, însămînţase porumbul pe
... un ha de pădure cu folosibile Deva — la sor cepţie şi baloţii în baza Ileş, Anton Daradics, Gri- preşedintele cooperativei, 5 hectare. Odată încheiat
pin reţine anual peste timentul hîrtie — sînt sub furajeră. La arat, pe tar gore Szabo, Iosif Szatmari, cel care coordona această secerişul, ei erau hotărâţi
40 000 kg de praf, posibilităţile existente. laua „între garduri", ac Grigore Both, Anton Szoe- activitate, preciza că au
... pădurea — o gigan Exemple: de la cele 14 ţiona o formaţie de trei ci, Lazăr Fulop, Arpad să-şi amplifice eforturile
tică fabrică de oxigen, comune, unde sînt grupaţi tractoare, la volanul dăro- fost. eliberate de paie mai pentru a finaliza cît mai
eficient filtru de praf. cinci achizitori (Ilia, Lă- ra îi recunoaştem pe Au- Mathe şi alţii e r a u mult de 40 de ha, urmînd repede şi aceste lucrări.
pugiu, Nojag, Zam, Veţel)
Intr-adevăr nu mai tre s-au recuperat în acest an gustin Pleoţ, Vasile An-
buie să fim nepăsători şi doar 17 tone de hîrtie din dreucă şi Vasile Bob. Pe
superficiali faţă de hîrtia 51 planificate. De pe plat terenul bine pregătit din
uzată. Ea este un bun al forma menajeră a oraşului, tarlaua „Ceroane de Sus“
nostru al tuturor pe care-1 echipa lui Viorel Schma- mecanizatorul Dumitru An-
risipim cu dărnicie zi de ranţer a strîns 9 tone, faţă dreucă, specialistul la în-
zi. Iar Centrul de colec de 4,5 tone cît se prevă sămînţări, punea sămînţa
tare Deva a rămas sub zuse. Cele trei rulote de porumb sub brazdă.
plan cu 248,9 tone hîrtie existente (lîngă I.P.H., în Concomitent se acţiona la
pe primele şase luni. Ce cartierele Gojdu şi Micro recoltatul, transportul din
ne-ar spune un calcul al 15) au recuperat împreună cîmp şi depozitatul fura
pierderilor ? Singuri, cu 120,7 tone, cu 90 tone sub jelor. Timpul
* 1
uşurinţă, putem afla. sarcină. Nici organizaţiile Cînd am ajuns Ia C.A.P. azi, 11 iu
vo fi răc
— La o parte dintre de pionieri din municipiu Cristur secerişul orzului rul varia
ocările blocurilor din mu (deşi au colectat peste 73 tocmai se încheiase pe toa cădea av
nicipiu s-au amplasat 500 tone maculatură) nu şi-au te cele 65 de ha cultivate. însoţite <
lectrice,
de microcontainere pentru îndeplinit norma. Cu mult — Secerişul orzului l-am şi în z
colectarea hîrtiei de la sub plan sînt organizaţiile încheiat — sublinia Mihai Vintul V!
populaţie — continuă şeful U.T.C. (au predat 16,5 to Lăpugean, inginerul şef al din ves
centrului Urmează să tri ne), de sindicat (1 020 kg), cooperativei — dar munca Temperat
cuprin
îi
plăm numărul acestora; să continuă susţinut la elibe grade, i
intensificăm activitatea de comisiile de femei (4,5 to ratul terenului de paie, între 22
recuperare, să găsim alto ne), organizaţiile O.D.U.S. arat şi semănat culturile fi La mtti
instabi
căi şi metode stimulative si F.D.U.S. (510 kg), asocia duble. Ne vom strădui ca riabil. Vi
pentru cetăţeni. ţiile de locatari (295 kg). în cel mult două zile, de ploaie
descărcăr
— V-aţi gîndit la ceva Depinde de fiecare între sămînţa de porumb să fie tul va s
anume ? rul nordi
— Da. începînd cu ul prindere şi instituţie, de sub brazdă pe întreaga su După seceratul orzului şi eliberatul terenului de paie, mecanizatorii de Ia C.A.P. 50—00 lor
log de s<
tima decadă a lunii iulie fiecare cetăţean în parte, ca prafaţă prevăzută. Turdaş au intrat cu plugurile in brazdă, pregătind terenul pentru insămintatu! culturilor ccneo).
vom declanşa ample ac rezultatele să fie mai bune. Se muncea la eliberat duble.