Page 31 - Drumul_socialismului_1985_07

? 602 ® JOI, 11 IULIE 1985 Pag. 3

MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE
TIMPUL
Drumul dintre azi
IBER Comuniştii, toţi oamenii acţiunea profund revoluţio­ „România pe treptele afir­ (Urmare din pag. 1)
muncii din Orăştio trăiesc nare ale secretarului gene­ mării tot mai puternice în
o intensă viaţă politico- ral al partidului, tovară­ lumea contemporană", „Po­ lucrări de artă plastică - şi amintire
ideolegică şi cultural-edu- şul Nicolae Ceauşescu. litica externă a României pictură în ulei şi pirogra­
tivă în aceste zile premer­ în cadrul convorbirilor socialiste — politică de vură - aparţinînd tehni­
gătoare aniversării a două recapitulative din învăţă- pace şi colaborare intre Mai fusesem la Paroşeni, pe orizonturile 360 şi 425,
ea în eco- decenii de la Congresul al mîntul politico-ideologic de toate statele lumii, expre­ cianului Teodor Crişan, o- cunoşteam bine locurile, care asigură în acest an
IX-lea al Partidului Co­ sie a gîndirii şi iniţiative­ feră vizitatorilor o lume a mai ales mina, cu tumultul 7 milion de tone de căr­
in Studioul partid, sindicat, U.T.C. şi ei, ce se dezvăluie privirii bune, cu aproape 200 000
rte al Ra- munist Român. lor preşedintelui Nicolae culorilor in care natura,
unii (eo- — Ce fel de activităţi O.D.U.S., în întreaga acti­ Ceauşescu". surprinsă in frumuseţea a- i după îndelungi clipe de re- de tone mai mult decît în
au loc în această perioadă? vitate de propagandă s-a Pe de altă parte, organi­ I verie, ascunzind taine ce 1984. Azi, transportul con-
de*'unien- notimpurilor, se întîlneşte ) greu le descoperi. Oamenii tinuu cu benzi de cauciuc
Adresăm întrebarea tova­ pus un accent deosebit pc zaţiile U.T.C. şi de pio-
liiţifie (co­ răşului Virgil Crăciun, se­ fericit cu portretul. Expo­ l de aici deschid cărbunelui se realizează pe circa 15
meta vie“. cretar cu problemele de ziţia, a V-a personală a } drum liber spre înnobila- kilometri de galerii, 6 ca-
4 20_tfe an! de la Congresul al IX-lea al P.C.R. autorului, se bucură de o I re şi dacă pentru scriitor mere de luat vederi sînt
propagandă al Comitetului
orăşenesc de partid, care caldă apreciere. ţ misterele adincului se lasă instalate în punctele prin-
ne răspunde : OMAGIUL isT® MARELUI CTITOR greu cucerite, pentru mi- cipale ale minei, cele per-
— Recent, secretariatul BARU nerul ce coboară în inima lect aerate. Este prima
comitetului orăşenesc a a- AL ROMÂNIE! SOCIALISTE MDBMT • „Partidul Comunist Ro­ pămintului din tatâ-n tiu, mină din ţară dotată cu
doptat un program de mă­ toate abatajele, hăţişul ga- un asemenea sistem".
I: c,on Ra- mân — iniţiatorul şi înfăp­ Ieriilor cu nume de legen- Este, intr-adevăr, un
dimineţii ; suri, cuprinzând o largă tuitorul transformărilor re­ dă, acestora li se dăruiesc drum epocal între ceea ce
ea zilei in gamă de activităţi polilico- evidenţierea operei tovară­ nieri vor organiza dezba­
7.00 Radio- ideologice şi eultural-edu- voluţionare în munca şi generos. loan Beserman, se începea la Paroşeni în
Sarcină şi şului Nicolae Ceauşescu, a teri -având ca temă „Acti­ conştiinţa ţărănimii ; reali­ directorul minei, fecior de 1966 şi între ceea ce s-a
le onoare, cativc consacrate importan­ rolului său decisiv în fun­ vitatea politică, revoluţio­
integrală a tului eveniment de la 19 damentarea, elaborarea şi nară a secretarului general zări de seamă în viaţa sa­ momîrlan maramureşan, de- realizat astăzi. Mecaniza-
85, prcgăti- iulie — ziua aniversării a tului românesc în Epoca spre care ştiam că a de- rea şi specializarea mine-
a planului înfăptuirea politicii interne al partidului, preşedintele i venit inginer învăţînd ziua rului a dus la creşterea
8.00 Revis- 20 do ani dc la deschide­ şi internaţionale a parti­ R e p u b l i c i i , tovarăşul Nicolae Ceauşescu" a fost
10 Curierul rea lucrărilor celui dc-al dului şi statului nostru. Nicolae Ceauşescu — model tema cinedialogului orga­ } în amfiteatrele facultăţii şi producţiei de cărbune de
1.00 Buletin IX-lea Congres al partidu­ O reuşită manifestare a \ muncind noaptea in aba- 146 de ori faţă de anul
Răspundem de muncă şi viaţă pentru nizat la Baru. Un film do­ taiele minei Petrila, şi care de început, asta însemnînd
10.00 Bule- lui. Ne-am propus să rele­ fost, între altele, simpozio­ tînăra generaţie". cumentar, care relevă locul
,05 Moment văm marile cuceriri revo­ nul intitulat „Epoca Nicolae
10 Armonii luţionare obţinute de po­ Ceauşescu, epoca măreţelor De asemenea, pînă în mecanizării în dezvoltarea
Buletin de ziua de 19 iulie, la casa de agriculturii, a dat dialogu­
item copiii porul nostru în aceşti 20 împliniri socialiste. Două cultură, muzeu, bibliotecă, lui, condus de Ion Stegă- ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR
! Publicita- de ani, de cînd în fruntea decenii de la Congresul al precum şi în holurile cine­
in de ştiri; partidului se află tovară­ IX-lea al partidului". rescu, concretenţă şi sub­
iara folclo- matografelor se organizea­ stanţă.
agazin teh- şul Nicolae Ceauşescu. — Ce aveţi, în continua­ ză expoziţii dc carte so-
12,45 Avan- încă din cea de a doua re, pe agenda de lucru, to­ 1 cial-politică, galo de filme în faţa unui numeros pu­ a slujit mineritul numai la modernizarea mentalităţi
o-tv. ; 13,00 parte a lunii iunie, în toa­ varăşe secretar ? blic au fost evidenţiate cu Paroşeni 17 ani, îmi spu- lor minereşti, a concepţiei
I 15,00 Club artistice şi documentare, nea: „Am apucat rîzna de despre minerit, a profilu-
î,00 Buletin te organizaţiile de partid, — în 20 de zile din iulie expoziţii de artă plastică acest prilej rezultatele ob­
Cîntec de de masă şi obşteşti din u- vor avea loc alte aseme­ şi de fotografii, menite să femn, ciocanul şi caii de lui social şi profesional al
muzică u- nităţile economice, institu­ nea simpozioane, dezbateri reliefeze gîndirea teoretică ţinute de agricultura româ­ acum 20 şi ceva de ani. minerului contemporan. E
iladiogazeta ţii şi şcoli au început să şi mese rotunde. "Intre a- nească în ceea ce priveşte Dar rînd pe tind au dis- un drum care simbolizează
,55 Sfatul se ţină expuneri, simpo­ şi activitatea practică, re­ părut din mină şi vagone- talentul cu care omul adia­
,00 Buletin cestea amintesc temele: voluţionară a tovarăşului creşterea producţiei de ce­
3 România zioane, mese rotunde, dez- „Partidul — centrul vital Nicolae Ceauşescu, bilan­ reale, dezvoltarea sectoru­ tul şi caii şi e pe cale de cuiui şi-a însuşit această
dr >il i- bateri consacrate semnifi­ al naţiunii noastre, condu-, dispariţie binecunoscuta Io- ultramodernă măiestrie de
on ul al ţul marilor realizări din pe­ lui zootehnic, amplu stimu­
•R. , r 17,35 caţiei evenimentului, rea­ cătorul revoluţiei şi con­ rioada ultimilor 20 de ani. ţ pată şi nelipsita secure pe înnoitor, forţa şi conştiinţa
s cînt, pa- lizărilor pe toate planuri­ strucţiei socialiste", „Ctito­ late de noua revoluţie l care minerul o purta în- de creator. Ceea ce se
ogram mu­ le, generate de gîndirea si rii ale Epocii Ceauşescu", CORNEL ARMEANU agrară. J . , , înfăptuieşte azi in minerit
rele scrii : l tr-un anume lei pe umăr , ' * ,. ...
* Revista ) . . tace parte din noua isto- ,
„ ,.
i şi, bineînţeles, cu mindrie. ..
„
radio + I • - ne romaneasca, din acel
cemplară a I Acum, după două decenii, ... c
artidului, a Căminul cultural — l ‘ • peisai in care Epoca
1
slui de-al J la mina noastră, care, in oc- . , r- . -
M Nicolae Ceauşescu asaza
es — mobi- 1 tombrie 1968 primea salu- . .__ ,.
-orire a în- i motive naţionale pe giganţi
îţli — pro- oricînd gazdă primitoare * tul inaugural de „Noroc , de cărbune, in care acţio-
_ ,
; 19,00 Am-
J

; 2fiŞ lîa- \» bun" din partea secreta- neaza forţa celor mai noineaza torta celor mai noi â
^ ^
Răspundem Pentru locuitorii unei co­ Bobîlna. De anul trecut \ rului general al partidu- .,. }
21,00 ca munităţi umane săteşti, nu s-a schimbat nimic. Se deîcoperf din oce/
22.00 O zi lui, tovarăşul Nicolae
,00 Noctur- căminul cultural a devenit „păstrează" geamuri sparte saj în care supersonicele
23,55—24,00 un loc permanent de întîl- şi neşterse. Ţigla de pe Ceauşescu, la ordinea zilei . strabat azururi cu freamat
’
1

iri. nire, o casă primitoare în acoperiş, făcută ciur, fa­ se află problema noului, a , ,
/................. .. de bucium carpatin, dm
care cel care îi trece pra­ vorizează deteriorarea in­ modernizării. Multe din
gul trebuie să simtă căl­ teriorului. Uşa de la intra­ fostele activităţi subterane, acest peisaj in care se in-
dura locului bine gospo­ rea în „grădina" căminului scriu cu alte coordonate
dărit. Numai rezolvată cum cultural este, de asemenea, denumiri de profesii şi u- anii unei epoci de aur, ani
sc cuvine această primă închisă. Ea se deschide nelte au început să dispa­
asma ploi- in care sufletul românesc
tria); Jan- condiţie, putem vorbi de doar cînd se ■“ proiectează ră, fiind de neimaginat
xtratereştril participarea afectivă, a ce­ filme. Cit despre un pro­ aspiră spre universalitate.
DOARA:A- tăţeanului la actul de cul­ gram de activitate ? ! pentru tinerii mineri. In a- Ca să ajungem la „mina
Tom Sa-
tea lui Joe tură, de eficienţa acţiu­ Rapo.ltu Mare. în privin­ \ nul 1976 ° fost P usă "■ tară vagoneţi", la mina
lern — sala nilor. Raidul întreprins la ţa programului.de activi­ { funcţiune prima combină ;
pe înălţimi cîteva cămine culturale, tate, situaţia e identică cu modernizată nzestratâ cu
ii\ Un I . televiziune industriala cu
:str>. ,Fla- unele vizitate în acelaşi cea de la Bobîlna. Nici vi­ 1 iar acum sint 8. Si inia- . - , . ...
r
■ periculos scop şi anul trecut, a scos trina carc-1 adăpostea n-a * circuit inclus, ne-a fost
elul Corvi- în evidenţă însă tot ace- mai rămas. Doar locul J cuirea lopetii cu încărca- . „„
ÎTROŞANI : I ^ • calauza un soare nou, soa-
. ... .
iată (Pa- i J rea mecanizată e o realita- , rele socialismului, care-si
e (Unirea); CUM GOSPODĂRIM ASEZĂMÎNTUL ) te. Minerii Nicolae Andra- —
a Kramer DE CULTURĂ ? n/ ne!ntrerupt lumina
; LUPENI: \ sic, Mesaros Gavrilă, Fe- pes(e (w - . pes(e vadul
(Cultural) ; \ renez Fazekaş si Mihai
birea are leaşi preocupări... diferite. „mai curat" imprimat - pe FaroşenUor
seriile I-II Geoagiu. Căminul cultu­ zidul căminului cultural în 4 Şchiopu conduc cele patru
LONEA :
Apăraţi pacea ptsntru liniştea
— seriile ral rămâne în «continuare faţa căruia tronează „tra­ copiilor 1 şi viitorul fericit al ^ complexe mecanizate de DUMITRU DEM IONAŞCU
|; PETRI- un model de îngrijire şi diţionalul" cort de nuntă.
ceră (Mun- activitate, de respect pen­ In interior — scaune, une­
CANI: Că- tru omul aşezării care par­ le peste altele, adăpostite
e I-II (Re-
: Ecaterina ticipă cu regularitate la după ce au fost folosite Musafir nepoftit închisoare. Ce-a făcut Gheorghe P.T.T.R. Deva, scrie că „a fost con­
:aua roşie); manifestările politico-edu- la nuntă. După un an de Armeana ? A intrat în mină în schim­ damnată la 6 ani şi 6 luni închi­
Cu tine cative, la cursurile univer­ zile, nici anexele n-au
asă (Minc- Constantin Cazan, electrician Io bul de după amiază (14—22), bini­ soare pentru infracţiunea de delapi­
3: Omul şi sităţii cultural-ştiinţifice, fost terminate. Gospodarii C.S. „Victoria" Călan a vrut cu tot şor „grizat". Pe la ora 16 a ieşit, dare. S-a reţihut în fapt că incul­
e I-II (Pa- spectacolele de film sau ar putea lua exemplul de dinadinsul să fje musafirul vecinului a mai completat „plinul" cu 400 ml pata, în funcţia pe care o avea, şi-a
i rănit din cele oferite de colectivele la prezenţa lăudabilă a co­ său, Victor Cimporesc. Da, dar a-
viaţă (Fla- ţuică, după care a plecat acasă şi însuşit din gestiune, în cursul anu­
iAGIU-BAI : artistice proprii, nu o dată lectivelor artistice în Festi­ cesta nu dorea musafiri şi, mai ales, s-a luat la harţă cu soţia. Sătulă de lui 1984 şi trimestrul I 1985, suma
laşa de cul-‘ laureate ale Festivalului valul naţional „Cîntarea de „calitatea" celui care-i batea in­ asemenea soţ, femeia a telefonat de 124 970 lei, înscriind date ireale
!G: Insulta naţional „Cîntarea Româ­ României". sistent la uşă, adică cu minţile tul­
AZI : Spa- niei" sau ale celor veniţi Brănişca. Căminul cultu­ miliţiei. Acesteia nu i-a fost greu în borderourile abonaţilor, pe care
i nouă; CA- burate de alcool. „Dacă voi nu mă să reconstituie faptele, adică pe ulterior a folosit-o pentru acoperirea
tirea unei din afara judeţului. ral păstrează şi acum efec­ vreţi, eu vă vreau" — a decis Con­ unde trecuse G.A. înainte de a in- lipsei în gestiunea taxelor de radio
(°ySa de Foit. Paradoxal, în spa­ tele iernii trecute, cînd ză­ stantin Cazan şi a forţat uşa veci­
EL. A: Cui- tele uşilor nu demult vop­ pada spulberată a pătruns şi tv.“. Cazul este deosebit de grav,
relor (Mu- nului. l-a forţat uşa, i-a rupt pija­ iar pedeapsa pe măsură.
.: Acţiunea site (şi exteriorul căminu­ prin acoperiş, deteriorînd, maua, i-a insultat şi lovit mama şi
ia). lui arată destul de îngri­ la topire, tavanul. Insta­ cîte şi mai cîte, rele şi urîte. Pînă Fapte din instanţă Pedepsit şi expulzat
jit), în încăperile de la in­ laţia electrică a fost repa­ Io urmă a fost scos cu forţa afară
trare tronau scaune arun­ rată, dar tavanul arată ca din apartament. din Valea Jiului
cate de-a valma, sticle cu o hartă pe care bucăţi de „Vizitele" făcute în această ma­ tra în mină, faptul că fusese in­ Printr-o sentinţă a Judecătoriei Pe­
duiumul, semn că aici a obsedantă hîrtie creponată nieră... lipsită de orice maniere tr-adevăr în mină şi altele, care se troşani, Fănică Tomci, mecanic la
fost instalaţă o magazie încearcă în zadar să o mas­ secţia din Petroşani a I.U.G.T.F.
labil pentru poartă în Codul penal numele de cer probate în asemenea cazuri.
185 : vremea prost gospodărită. în sala cheze. Conducerea căminu­ „violare de domiciliu şi sînt califi­ G.A. şi-a luat pedeapsa, dar în Bucureşti, a fost condamnat la 4
11
;ă, cu ce- mare, la mijlocul săptămî- lui cultural are probleme ani închisoare pentru infracţiunea
Local vor nii, — farfurii, castroane, şi cu vopsitul soclului din cate ca infracţiuni. Pentru „vizita" legătură cu fapta sa se nasc două
de ploaie, sa, Constantin Cazan a fost condam- întrebări: unde a fost „filtrul" care de furt în dauna avutului personal,
iscărcări e- foi de cort, tavanul „îm­ interior, verdele fiind o cu­ dat de Judecătoria Hunedoara la 6 trebuia să-l oprească pe chefliu împotriva lui s-a dispus şi măsura
ales în sud podobit" cu hîrtie „ crepo­ loare deficitară în comerţ. interzicerii de a se mai afla pe raza
deluroase, nată. Oare aici, în afară în final, reamintim fac­ luni închisoare, cu executarea prin pentru a nu intra în mină, cunos-
ila moderat muncă corecţională. cînd că practicarea de către el a municipiului Petroşani vreme de trei
nord-vest. dc nunţi se mai organizea­ torilor educaţionali că „a- meseriei de electrician într-o ase­ ani de la data terminării executării
minime vor ză şi activităţi cultural- devăratul gospodar îşi fa­ Unde a fost „filtrul" care pedepsei. E drastică pedeapsa ? Aşa
ître 9 şi 14 educative şi artistice ? Ce­ ce vara sanie şi iarna că­ menea stare reprezintă un grav
ele maxime trebuia să oprească intrarea pericol ? Cea de a doua ar fi: cum se impunea. T.F. este recidivist în
de grade, tăţenii întîlniţi zic că nu. ruţă". Să pregătim acum se iese din mina Aninoasa, dacă asemenea „isprăvi". El a pătruns în
vremea va Impresia se accentuează aşezămintele de cultură chefliului în mină ? locuinţa unui om pe care-l ştia ple­
u cerul va- privind la cortul construit pentru stagiunea de inten­ după două ore- de la intrare G.A. a cat în concediu şi a furat bunuri
idea averse să activitate din perioada Gheorghe Armeana este de mese­ şi ieşit ?
nsoţite de alături (spaţiul căminului rie electrician şi lucra la mina Anî- în valoare de peste 13 000 lei. Nu
ictrice. Vîn- n-a fost suficient !), solid, toamnă-iarnă, cu care de­ există clemenţă pentru cel ce fură
din seclo- din fier cornier fixat în butează noua ediţie a Fes­ noasa. Lucra, pentru că vreme de Banii abonaţilor munca altuia !
u viteze de un an îşi va muta locul de muncă
. (Meteoro- ciment, care ne saluta cu tivalului naţional „Cîntarea la altă unitate, avînd de executat în rezumatul cazului Elenei Fi li p, Rubrică realizată cu sprijinul
iu L. Pron- hîrtiile sale creponate flu­ României". pînă nu demult oficiantă la Oficiul Tribunalului judeţean
turate de vînt. Nuntă ma­ prin muncă o pedeapsă de un an
re ! B. CĂTĂLIN