Page 33 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 33
PLENARA COMITETULUI
JUDEŢEAN DE PARTID
Ieri a avut loc, la Deva, Comitetului judeţean Hu acţionat ferm şi responsa
Plenara Comitetului jude nedoara al P.C.R., pre bil, sub conducerea Comi
ţean de partid cu activul şedintele Comitetului exe tetului judeţean de partid,
din industrie, investiţii, cutiv al Consiliului popu pentru soluţionarea, în
transporturi, circulaţia măr lar judeţean. mare parte, a problcmelor-
furilor şi finanţe. La lu Pe marginea materialului producţiei, mobilizarea co
crările plenarei au parti supus dezbaterii partici lectivelor la muncă susţi
cipat membrii şi membrii panţilor la plenară au luat nută, determinînd obţine
supleanţi ai Comitetului cuvîntul următorii tovarăşi: rea unor rezultate pozitive.
judeţean de partid, mem Sabin Faur, Iulian Costcs- Astfel, la producţia fizică
Ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N brii Consiliului judeţean al cu, Aurel Lăpuşcă, Elena s-au înregistrat peste pre
oamenilor muncii din in Blânduşa, Icronim Rusan, vederile planului pe sase
dustrie, investiţii, transpor Iancu Avram, Viorel Dă- luni 14 672 tone huilă netă,
turi, circulaţia mărfurilor 8 706 tone brichete din
Anul XXXVII, nr. 8 603 VINERI, 12 IULIE 1985 4 pagini 50 bani şi finanţe, primii secretari nilu, Avram Drîmbăreanu, cărbuni, 154 tone plumb şi
Graţian Faur, Iosif Kelcmcn,
şi secretarii cu probleme zinc în concentrate. 277
le economice ai comitetelor Leorean Onesc, Dumitru milioane k\Vh energie e-
municipale şi orăşeneşti de Bogdan, Rodica Tatulici, lectrică, 3 658 tone profile
Constantin Sicoe.
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU partid, secretarii comitete Făcând o analiză amă grele şi semifabricate pen
tru forjă, 2 000 stîlpi hi
lor do partid şi directorii
unităţilor economice şi an nunţită, într-un profund draulici de abataj, 12 000
spirit critic şi autocritic,
treprizelor de construcţii, a activităţii şi realizărilor bucăţi confecţii din blană,
l-AU FOST CONFERITE reprezentanţi ai unor minis obţinute de judeţul nostru confecţii textile în valoare
tere şi organe centrale, alte
de 8,8 milioane lei, alte
industrie,
în
cadre din activul de partid
investiţii,
şi de stat. transporturi, circulaţia măr produse şi bunuri de larg
consum. La un însemnat
IN AOUNARE SOLEMNĂ CALITĂŢILE tovarăşul ILIE VERDEŢ, furilor şi finanţe în pri număr de produse — între
La plenară a luat parte
mul semestru al anului,
care pirita, cuprul în con
membru al Comitetului raportul şi participanţii centrate, calcarul siderur
Politic Executiv, secretar la discuţii au subliniat, cu gic, energia electrică pe
DE MEMBRU TITULAR SI PREŞEUINTE al C.C. al P.C.R. ponsabilitate muncitoreas bază de cărbune, oţelul a-
autoexigenţă şi înaltă res
Plenara cu activul a a-
liat, ţaglele pentru ţevi,
doptat, la ordinea de zi că, revoluţionară, în lumi oţelul beton, echipamen
Raportul privind modul în na recomandărilor şi in tele hidraulice şi pneuma
DE ONOARE AL ACADEMIEI care au acţionat Comitetul dicaţiilor date de secreta tice, vata minerală, dalele
judeţean de partid, orga
al
parti
general
rul
mozaicate, mobilierul, ţe
nele şi organizaţiile de dului, tovarăşul Nicolae săturile, tricotajele, încăl
partid, consiliile oamenilor Ceauşescu, la plenara co ţămintea — realizările din
REPUBLICII SOCIALISTE ROMĂNIA muncii din întreprinderi mună a Consiliului Naţio semestrul I a.c. sînt supe
pentru îndeplinirea planu
rioare celor obţinute în pe
lui pe semestrul I 1985, nal al Oamenilor Muncii rioada corespunzătoare din
J • ' măsurile ce se impun, în .şi Consiliului Suprem al 1984. S-a relevat, pe bună
T o v a r ă ş u l u i Nicolae. ţuire , şi recunoştinţă pen te cu secretarul său ge spiritul indicaţiilor tovară Dezvoltării Economice şi dreptate, că, prin preocu
Ceauşescu, secretar general tru preocuparea susţinută neral !“. şului Nicolae Ceauşescu, Sociale, din luna iunie a.c.,
al Partidului Comunist de a pune consecvent la Intrarea principală este secretarul general al parti pări şi eforturi suplimenta
Român, preşedintele Repu baza întregii activităţi de străjuită, în semn de săr dului, pentru recuperarea că, în pofida unor greutăţi re, au fost învinse multe
blicii Socialiste România, construcţie a noii orîn- bătoare, de drapelele parti restanţelor şi realizarea şi neajunsuri întâmpinate din greutăţile cauzate de
i-au fost conferite, joi, 11 duiri cele mai avansate dului şi statului. integrală a planului pe a- în primele două luni ale iarna aspră, activitatea şi
iulie, în cadrul unei adu cuceriri ale ştiinţei şi teh Pe o mare pancartă se nul 1985. anului, organele şi orga realizările din trimestrul
nări solemne, calităţile de nicii moderne, de a asigu pot citi semnificativele cu al doilea au crescut conti
membru titular şi preşedin ra, în acest scop, un pu vinte ale tovarăşului Raportul a fost prezen nizaţiile de partid, consi nuu.
te de onoare al Academiei ternic avînt ştiinţei, cultu Nicolae Ceauşescu, ce sin tat de tovarăşul Radu liile oamenilor muncii, co
Republicii Socialiste Româ rii şi învăţămîntului, pen tetizează ţelurile nobile şl Bălan, . prim-secretar al mitetele sindicatelor au (Continuare în pag. a 2-a)
nia, eveniment de excep tru contribuţia inestimabilă indestructibile pe care le
ţională însemnătate în via pe care o aduce Ia înnoi slujesc, cu totală dăruire,
ţa ştiinţifică şi culturală a rea şi dinamizarea perma oamenii de ştiinţă, îm
naţiunii. nentă a gîndirii şi practi preună cu întregul popor i
Conferirea acestor înalte cii revoluţionare, la îm „Progresul şi independenţa
titluri tovarăşului Nicolae bogăţirea tezaurului so naţională, pacea şi ştiinţa
Ceauşescu, prin hotărîrea cialismului ştiinţific, a sînt inseparabile !“.
unanimă şi entuziastă a patrimoniului'cunoaşterii şi T o v a r ă ş u l Nicolae Munca legumicultorilor—în „focul continuu“
Adunării generale a Aca creaţiei istorice. Ceauşescu, tovarăşa Elena
demiei, cinsteşte ştiinţa Aceste simţăminte de a-
românească, sporeşte consi leasă consideraţie au fost Ceauşescu au fost întîmpi- al strădaniei şi responsabilităţii
derabil prestigiul celui mai exprimate, direct şi cald naţi, la sosire, de membri
de seamă for ştiinţific şi t o v a r ă ş u l u i Nicolae ai Prezidiului Academiei,
de cultură al ţării, deschi Ceauşescu de miile de oa care i-au invitat în aula în fiecare fermă legu toamnă, ceapă, ardei, vine Nan şi Persida Alba. Fie
de o nouă şi însufleţitoare meni ai muncii din cerce marelui for ştiinţific, unde micolă eforturile lucrăto te ş.a. Ponderea o deţin care formaţie are în grijă
etapă în activitatea aces tare, proiectare, învăţă- membri şi membri cores rilor sînt îndreptate atît culturile de varză şi roşii mai multe culturi, de care
tei importante instituţii, mînt, din alte domenii de pondenţi ai Academiei, toţi la recoltatul unor culturi, — 25 şi respectiv 20 de ha. răspund de la plantat pînă
moştenitoarea şi continua activitate aflaţi pe traseul eei prezenţi i-au primit cu cît şi spre întreţinerea al „Pentru buna desfăşurare la recoltare. Dar, ţinînd
toare;) valoroaselor tradiţii care duce spre sediul A- multă dragoste, cu puterni tora. Praşila arc o mare a muncii, suprafaţa legu seama de condiţiile deose
ce aplauze.
bite ale acestei perioade,
ale spiritualităţii româneşti, cademiei. Cei prezenţi au importanţă acum, cînd micolă a fost repartizată la întreţinerea şi recolta
care, în ultimele două de aclamat îndelung pe con ...Ora 10. începe aduna ploile abundente au favo pe sate — preciza Ioan rea unor culturi au fost
cenii, s-a afirmat cu şi mai ducătorul partidului şi sta rea solemnă a Adunării Ge rizat, pe lîngă creşterea Cionca, inginerul şef al u-
multă strălucire, contribu lului nostru, scandînd cu nerale a Academiei Repu plantelor, o „explozie" de nităţii. Aşa am constituit antrenaţi — cu sprijinul
şase echipe permanente de
ind cu forţele sale creatoa înflăcărare numele atît de blicii Socialiste România. buruieni. De aceea, „Bri Brigada de reporteri
re la progresul multilate scumpe întregii naţiuni s împreună cu tovarăşul gada fulger" a ziarului a lucrători, din satele Săcă- TRAIAN BONDOR,
maş, Brîznic, Cuie.ş, Bacca
ral al României socialiste. „Ceauşescu — P.C.R. I", Nicolae Ceauşescu, în pre efectuat un raid prin câ şi Ilia, conduse dc Maria MIRCEA LEPĂDATU
teva grădini legumicole a-
Profund onoraţi de a „Ceauşescu şi poporul!“, zidiul adunării solemne iau parţinînd cooperativelor a- Sorea, Ioan Josan, Emilia
avea ca membru titular şi „Stima noastră şi mîndria, loc t o v a r ă ş a Elena gricole de producţie din Dane, Asinefta Mica, Ana (Continuare in pag. a 3-a)
ca preşedinte de onoare al Ceauşescu — România,!". Ceauşescu, tovarăşii Ion Ilia, Dobra şi Lăpu.şnic,
Academiei Republicii So Academia şi slujitorii ci Ursu, Radu Voinea şi Ion pentru a vedea cum se
cialiste România pe cel mai trăiesc o zi memorabilă. Anton. prezintă culturile, cum este
iubit şi stimat fiu al na Pe frontispiciul clădirii Participă membri şi organizată şi se desfăşoa ORĂŞTIOARA DE SUS
ţiunii noastre, oamenii do se află portretul tovarăşu membri supleanţi ai Comi ră munca. Dimensiuni
ştiinţă, întreaga intelectua tetului Politic Executiv al
litate a ţării au reafir lui Nicolae Ceauşescu, sub C. C. al P.C.R., secretari Pe cele 100 ha destinate majore, specifice educaţiei
mat şi cu acest important care este înscrisă vibranta ai Comitetului Central al producerii legumelor la
C.A.P. Ilia, sînt cultivate
prilej, tovarăşului Nicolae urare: „Trăiască Partidul roşii, varză timpurie şi de
Ceauşescu, adînca lorpre- Comunist Român, în frun- (Continuare în pag. a <-a) patriotice, revoluţionare
Cu planul Situată într-o zonă eu Ic organizăm să vizeze e-
LUCRĂRILE ADUNĂRII GENERALE A ACADEMIEI de transport depăşit puternice rezonanţe în is ducaţia patriotică a locui
torilor, oameni de diverse
muna Orăştioara de Sus
Tovarăşul Simon Pârău, toria poporului român, co categorii de vîrstă şi preo
preşedintele comitetului este deţinătoarea unor tra cupări. Astfel, multe din
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA de sindicat al uzinei nr. diţii culturale bogate, do tre lecţiile do istorie cu
7 — transporturi din C.S.
Hunedoara,
nc-a
despre faptele de informat mare specificitate. Pe acest elevii s-au desfăşurat în
muncă
aer liber, în preajma cetă
fond de spiritualitate se
ale colectivului staţiei
Intr-o impresionantă u- Academiei Republicii So al Academiei, acad. Cris- nr. 3, din cadrul uzinei. integrează şi consolidează ţilor dacice Coste.şti şi Bli-
nanimitate, exprimînd gîn- cialiste România. Adunarea tofor Simionescu, vicepre Servind zi şi noapte sec în contemporaneitate noi daru, pentru ca elevii, pe
I,
durile şi voinţa tuturor şi-n înscris pe ordinea de şedinte al Academiei, prof. ţiile mecanică II, turnăto manifestări eultural-educa- lîngă receptarea propriu-
reparaţii
ria,
O.S.M.
oamenilor de ştiinţă şi cul zi alegerea tovarăşului dr. Constantin Arseni, electrice, laminorul dc tive şi artistice menite să zisă a cunoştinţelor teore
tură din patria noastră, Nicolae Ceauşescu, secretar preşedintele Academiei de 800 mm, secţia I furnale, contribuie la formarea o- tice să cunoască fiorul a-
participanţii Ia lucrările general al Partidului Co Ştiinţe Medicale, Suzana lucrătorii staţiei contribuie mului nou, constructor con tingerii pietrei, a valului
nemijlocit
la
realizarea
înaltului for ştiinţific au munist Român, preşedinte Gâdea, membru corespon sarcinilor dc producţie ştient si devotat al socie de pămînt ridicat acum
liotărît alegerea tovarăşu le Republicii Socialiste dent al Academiei, pre ale combinatului. Astfel, tăţii socialiste multilateral 2000 de ani de către daci
staţiei
rapor
lui Nicolae Ceauşescu, se România, ca membru titu şedintele Consiliului Cul feroviarii îndeplinirea planu dezvoltate. pentru apărarea meleagu
tează
cretar general al Partidu lar şi preşedinte de onoa turii şi Educaţiei Socialis lui dc transport, de la — Trăind în vatra unde rilor pe care trăim noi as
lui Comunist Român, pre re al'Academiei Republicii te, acad. Ştefan Pascu, pre începutul anului, în pro se află puternice argumen tăzi.
şedintele Republicii Socia Socialiste România. şedintele Filialei Cluj a cent de 102- la sută. In te materiale ale existenţei Pentru populaţia matu
aceeaşi
ceferiş
perioadă,
liste România, ca membru In cadrul lucrărilor au Academiei Republicii So tii staţiei nr. 3 au efec milenare a poporului ro ră organizăm dezbateri,
titular şi preşedinte de luat cuvîntul acad. Radu cialiste România, Emilian tuat şi peste 600 ore mân, ne relatează tovară mese rotunde, expuneri
onoare al Academici. Voinea, preşedintele Aca Dobreseu, membru cores muncă patriotică, au re şul Viorel Bodea, secretar care în tematica lor abor
T o v a r ă ş u l Nicolae demiei Republicii Socialiste pondent al Academiei, mi cuperat mai bine dc 200 adjunct cu probleme de dează trecutul istoric glo
vechi,
con
în
tone
fier
Ceauşescu a primit dele România, acad. Ion Ursu, nistru secretar de stat la diţiile efectuării trans propagandă al comitetului rios, formarea limbii şi a
căile
ferate
gaţia Academiei Republicii prim-vicepreşedinte al Con Consiliul Naţional pentru portului în pc deplină sigu comunal de partid şi di
uzinale
Socialiste România. siliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Mi- ranţă. (VASILE GRIGO- rector al căminului cultu MINEL BODEA
Miercuri, 10 iulie, a avut Ştiinţă .şi Tehnologie, acad. RAŞ, corespondent). ral, e firesc ca o bună
loc Adunarea „Generală a Ton Anton, vicepreşedinte (Continuare în pag. o 4-a) parte a acţiunilor pe care (Continuare în pag. a 3-o)