Page 34 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!.
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID PEr
(Urmare din pag. 1) se înregistrează restanţe la judeţeană şi naţională, ce din Petroşani şi Hunedoa execuţie din luna iulie a.c., ţiilor date de secretarul
fior în minereu marfă, pi rinţele crescînde de oţel ra, I.P.L. Deva, Ţesătoria recuperate restanţele şi pu general al partidului, to
Raportul prezentat şi rită şi cupru în concen şi fontă, este necesar ca de mătase Deva. Plenara a se în funcţiune toate o- varăşul Nicolae Ceauşescu,
participanţii la dezbateri trate, localizate aproape în organele şi organizaţiile de recomandat comitetelor de biectivclc din planul pe a- la plenara comună a Con
au relevat însă, cu princi totalitate la zăcămîntul de partid, consiliile oamenilor partid .şi conducerilor acestor cest an. siliului Naţional al Oame
pialitate, în spirit angajant, la Valea Morii-Brad, unde muncii — cu sprijinul mai întreprinderi, ale tuturor u- Pentru domeniul trans nilor Muncii .şi Consiliului
că rezultatele din primul au existat deficienţe în susţinut al ministerului de nităţilor care au plan la 20,00 1
semestru puteau fi mai o r g a n i z a r e a lucru resort — să depună toate export să-.şi amplifice efor porturilor, plenara a reco Suprem al Dezvoltării Eco 20.30 A
n
bune dacă, în toate sectoa lui, în utilizarea capaci strădaniile pentru elimina turile pentru asigurarea mandat să se persevereze nomice si Sociale din iunie 20,40 V
rele, organele şi organiza tăţilor de producţie şi rea neajunsurilor care mai comenzilor, realizarea rit pe linia utilizării la capa a.c. —, în care sînt con C
t<
ţiile de partid, consiliile transportul minereului din există, pentru îndeplinirea mică, integrală şi de cea citate a mijloacelor de cretizate principalele căi ,, CI
oamenilor muncii acţionau carieră în uzina, de pre ritmică a planului şi recu mai bună calitate a fondu de acţiune menite să deter • >,13 L
ou mai multă energie şi parare. La I.M. Barza, în perarea restanţelor, sporin- lui de marfă destinat be transport, reparării lor de ic s
liotărîro pentru depăşirea toate unităţile din ramura du-.şi astfel contribuţia la neficiarilor externi, deru cea mai bună calitate, re mine organizarea şi desfă 21.30 IS
greutăţilor întîmpinate şi extracţiei minereurilor din realizările judeţului în a- larea corespunzătoare a ducerii consumurilor de şurarea in bune condiţii a
luarea operativă a măsuri judeţ trebuie acordată, aşa cest ultim .şi hotărîtor an contractelor. carburanţi şi operativităţii activităţii în toate dome 21,45 T
lor corespunzătoare, care cum sublinia secretarul ge al cincinalului. O atenţie deosebită a in deservirea beneficiarilor, niile analizate, recuperarea
să asigure desfăşurarea rit neral al partidului, tova Raportul prezentat, par fost acordată do raport,
mică, eficientă a produc răşul Nicolae Ceauşescu, la ticipanţii la dezbateri au fiind accentuată în cuvîn iar în sectoarele circulaţiei restanţelor acumulate în
ţiei. Astfel, rămînerile în plenara comună, o atenţie evidenţiat şi rezultatele ob tul participanţilor la dez mărfurilor şi al prestări primul semestru al anului
urmă la unele produse fi sporită optimizării tehnolo ţinute în unităţile construc bateri, activităţii de inves lor de servicii s-a accen şi îndeplinirea integrală a
BUC
zice de mare necesitate giilor de deschidere şi ex toare de maşini, ale in tiţii. Grevată în mare mă tuat asupra necesităţii îm planului pe 1985. diopro
pentru economia naţională ploatare, raţionalizării flu dustriilor chimică şi aşoa- sură de timpul nefavora «,30 L
— cocs şi semicocs, fier în xurilor de transport, creş ră, în sectoarele exploată bil din primul trimestru al bunătăţirii activităţii în u- Angajîndu-so să depună agricu
minereu marfă, fontă,, oţel terii randamentelor de ex rii şi prelucrării lemnului, anului, munca pe şantie nităţile de comerţ .şi în toate eforturile pentru ma jurnal
angaja
şi laminate, energie elec tracţie în uzinele de pre materialelor de construcţii, rele de construcţii nu a cu cele de desfacere, lărgirii terializarea planului de Indcpl
trică pe bază de cărbune, parare, reducerii costurilor ca şi din industria uşoară, noscut ritmuri suficient de şi diversificării fondului măsuri şi a hotărîrii, să-şi Planul
ciment şi altele — au de de producţie. subliniind totodată şi ră intense nici în continuare, de marfă, extinderii reţe sporească, prin fapte deo rea te
anului
terminat restanţe la pro La aplicarea acestor o- mînerile în urmă pe care sebite de muncă, aportul ta pre
ducţia marfă şi la export, lientări şi indicaţii, răs le-au înregistrat unele din înregistrîndu-se restanţe lei de. desfacere, ca şi a u- raelodi
iar noîncadrarea în unele punderi majore revin şi tre ele şi propunînd măsuri atît la planul fizic, cît şi nităţilor prestatoare de la dezvoltarea multilate de şti
ascult;
consumuri de materii pri colectivelor I.P.E.G. Deva, de îmbunătăţire' a activită la col valoric, la punerile servicii, undo să se asigu rală a patriei noastre so lin de
me şi materiale, combus îndeosebi privind sporirea ţii, do recuperare a res în funcţiune. Dacă uni re o deservire promptă, ci cialiste, participanţii la şi via
tibil şi energie, gospodări gradului de cunoaştere şi tanţelor. Nerealizările cu cloric; ţl
IM
rea defectuoasă a acestora reducerea duratei cercetă care au încheiat primul se tăţi ca C. M. Deva, vilizată. planară au dat expresie versur
şi insuficienta preocupare rilor, o dată cu trecerea e- mestru al anului I.U.M. G.I.G.C.Ii. Deva, I.M. Bar In contextul divers şi înaltelor sentimente de Ştiri;
pentru reciclarea resurse fcctivă la exploatarea unor Petroşani, I.L. Deva, IP.L, za, I. M. Vulcan, unele complex al domeniilor ana stimă şi preţuire faţă de h,35 r
lcttn
lor refolosibile au condus resurse minerale utile. La Deva. „Vidra" Orăştie, Ţe- din comerţ şi-au îndeplinit lizate, plenara a subliniat secretarul general al parti toate
la depăşirea cheltuielilor rîndul său, C.M. Deva sătoria de mătase Deva, dului, tovarăşul Nicolae 12,30 I
rului;
de producţie pe ansamblul întreprinderea de tricotaje planul de investiţii ge şa că, în măre parte nercall- ră rac
judeţului, implicit la o scă să-şi orienteze, mai mult Petroşani, alte unităţi din se luni, altele — C.S.V. zările de plan la produc Ceauşescu, ilustru conducă 1 la
preocupările spre dezvolta
zută eficienţă economică. rea şi creşterea producţii sectoarele economice amin Călan, I,E. Ilaţeg, „Vîsco ţia fizică şi marfă, la ex tor de partid şi de stat, club ;
Este adevărat că, în lor la minele Boiţa-llaţeg, tite trebuie să determine za" Lupeni, C.M.V.J. — port şi investiţii au avut proeminentă personalitate “Ştiri;
primul trimestru al anului, Vorţa, Troiţa, Veţel, Bocşa. organele şi organizaţiile de au acumulat restanţe în drept cauze şi calitatea a lumii contemporane, dîrz dio; )
•pocii
activitatea productivă a partid de aici, consiliile oa slabă a unor produse şi apărător al cauzei păcii jee;
fost influenţată negativ de Plenara a dat o înaltă menilor muncii, comitetele semnate, ca şi organizaţii t«nom
condiţiile climaterice nefa apreciere modului dinamic, de sindicat la o analiză te le de construcţii I.A.C.R.S. materiale, neîndeplinirea şi înţelegerii între popoa de ştlj
trie; 1
vorabile, de unele greutăţi responsabil şi eficient In meinică a cauzelor care au Hunedoara, A.C.IT. Pă- productivităţii muncii şi re. de mu
în fluxurile de aprovizio care au acţionat în primul generat minusurile de pro clişa, A.C.C.F, Petroşani, neîncadrarea în costurile Acum, cînd întreaga ţară Orele
nai *
nare şi transport, însă nici semestru al anului colec ducţie, la măsuri cores sărbătoreşte .două decenii ale in
în lunile următoare nu tivele de cncrgeticieni de punzătoare de redresare T.A.G.C.M. Deva. Faţă de de producţie, atenţia scă revolu
s-a acţionat peste tot cu la Mintia şi Paroşeni. care grabnică a activităţii pro această situaţie, plenara a zută acordată recuperării de la alegerea la Congre Ceauşi
formai
exigenţă şi dinamism pen au înregistrat frumoase ductive. La I.U.M. Petro apreciat că sînt necesare şi refolosirii resurselor se sul al IX-lea al partidului, «al ★
tru învingerea greutăţilor succese în muncă; dar în şani trebuie acţionat pen eforturi deosebite şi măsuri cundare care au determi a tovarăşului Nicolae La -sa
7-i înt
obiective şi înlăturarea de acelaşi timp a considerat tru asimilarea în fabrica hotărîte. din partea tuturor nat, în final, o eficienţă Ceauşescu în fruntea parti - Militate
ficienţelor proprii, în unele că 'este necesar ca în a- ţie a unor noi utilaje, in 23,05 I*
unităţi acumulîndu-se ne- ceastă perioadă să insiste stalaţii şi echipamente mi factorilor care concură la economică redusă. In solu dului, participanţii Ia ple 83,55—1
realizări înloc să .se recu asupra efectuării în bune niere, adecvate condiţiilor materializarea programului ţionarea acestor probleme nară şi-au exprimat hotă- ştiri.
pereze din restanţe. Ten condiţii a lucrărilor de re de zăcămînt şi de lucru de investiţii al judeţului, nu s-au implicat în sufi rîrea de a cinsti acest
dinţa unor organe şi orga vizii şi reparaţii la grupu din Valea Jiului şi ridi privind asigurarea proiec cientă. măsură, cu curaj şi glorios jubileu prin rezul
nizaţii de partid, a unor rile 1, 2 şi 6 — de la Min carea calităţii constructive responsabilitate, nici com tate exemplare în mun
conducători de întreprin tia şi a grupului 1 şi 4 de a acestora, colectivul de la telor, amplasamentelor, do
deri şi antreprize de a pu la Paroşeni, finalizării de I.C.. Orăştie să insiste pe cumentaţiilor tehnice, a partimentele de cercetare că, aeţionînd. în spirit re DEVă
ne exclusiv rămînerile în pozitului de cărbune şi a diversificarea reperelor din materialelor, 'utilajelor şi şi proiectare, care consti voluţionar pentru îndepli lor tii
urmă pe seama cauzelor celei de a doua alimentări mase plastice pentru indus celorlalte dotări tehnice ce tuie o mare şi importantă nirea şi depăşirea sarcini ctarmu
(Arta).
obiective dovedeşte un stil la C.T.JC. Mintia, alături de tria auto, „Vîscoza" Lupeni urmează a fi puse în ope forţă creatoare a judeţului. lor ce revin judeţului Hu ventur.
de muncă defectuos, insu strădania permanentă pen să urgenteze finalizarea ră, organizarea , temeinică Plenara Comitetului ju nedoara în procesul fău wyer •
Indian
ficientă capacitate organi tru utilizarea integrală, în noii capacităţi şi să o în A); G
zatorică şi de conducere, deplină siguranţă a capa cadreze cu forţa de mun a lucrului pe şantiere, res deţean de partid cu activul ririi societăţii socialiste (Modei
cu efecte negative asupra cităţilor şi creşterea neîn că necesară, I.L. Deva să pectarea tehnologiilor con din industrie, investiţii, multilateral dezvoltate şi şerif e
eara);
activităţii economico, a în treruptă a producţiei de dea atenţie sporită func structive şi îmbunătăţirea transporturi, circulaţia măr înaintare a României spre
deplinirii planului de pro energie electrică pe bază ţionării agregatelor şi in calităţii lucrărilor, gospo furilor şi finanţe a adop comunism. /tllo;
ducţie, de cărbune: stalaţiilor, să prevină o- în. încheierea lucrărilor itideţi
ring);
Referindu-sc la activita Ţinînd cont do faptul că pririlc accidentale, să se dărirea temeinică a mate tat un cuprinzător plan de Krame
tea din industria carboni industria metalurgică deţi încadreze riguros în nor rialelor.. Trebuie menţinu măsuri şi o hotărîre — în plenarei a luat cuvîntul to (7 Noi
feră, raportul şi partici ne o pondere de aproape mele de consum. te, amplificate ritmurile de baza orientărilor şi indica varăşul Ilie Verdeţ. ‘Ziua
VULC/
panţii la dezbateri au a- 48 la sută din producţia Buna organizare a lucru multe
preciat rezultatele pozitive industrială a judeţului, ra lui şi pregătirea temeini (Lucea
ia producţia de huilă netă, portul şi cei care au luat că a fabricaţiei, ritmicita Fapt <
ANJNC
ca şi creşterile din ulti cuvîntul au pas în evi seriile
URICA
mele luni la producţia de denţă atît rezultatele pozi te în activitatea de apro Marine
Huilă spălată pentru cocs tive obţinute în privinţa vizionare şi transport, pre Aventi
şi semicocs, însă au consi asimilării unor noi mărci gătirea forţei de muncă şi dului
derat că în întreprinderile de oţeluri, cu caracteris Întronarea unui climat co IIA ŞTI
— seri
miniere din Valea .liului tici superioare la C.S. Hu Sa mc
— în pofida neconfirmării nedoara şi îmbunătăţirea respunzător de ordine şi goste «
unor rezerve la Petrila- activităţii, in ultimele luni disciplină a muncii — iată GEOA<
— Ia C.S.V. Călan, dar şi
tea şi
sud, Bărbătenî, Uricani, posibilităţile insuficient principalele direcţii jalo cultură
Paroşeni — se menţin ne puse în valoare la cele nate de plenara cu activul Popesc
Imposi
ajunsuri privind intrarea două mari combinate side pentru organele şi organi riile 1 (
liul
Ia timp în producţie a u- rurgice. Atît la Hunedoa zaţiile de partid şi consi SIMER
ra, cit şi la Călan, unele multe
nor' capacităţi, folosirea u- capacităţi de producţie în- liile oamenilor muncii de (Mure*
tilajolor, instalaţiilor şi e- tirzie cu atingerea parame la I.P.L. şi I.F.E.T. Deva. nea Z
ehipamentelor din dotare, trilor proiectaţi, la princi ţesătoriilo de mătase din
asigurarea, calificarea şi palele agregate şi instala Deva şi Lupeni, între
stabilizarea forţei de fnun- ţii s-au înregistrat multe prinderile de încălţăminte
că, respectarea tehnologii opriri accidentale, cauzînd din Hunedoara şi de trico Tiraj
azi 12
lor de lucru şi a normelor neîndeplinirea planului sor taje clin Petroşani, „Vidra" va fi
de securitate a muncii. timental şi nelivrarea la Orăştie. variab.
Dc.şi la fiecare unitate mi termen a produselor către Raportul la plenară şi noapte
Vintul
nieră există programe con beneficiari (îndeosebi fontă participanţii la dezbateri Tcmpc
la mo-
crete de acţiune, materia cenuşie şi laminate), une au relevat, de asemenea, fl cup
lizarea lor nu este urmă ori, produsele nu s-au în strădaniile depuse de unele grade,
in ere.
rită cu consecvenţă şi res cadrat în indicii calitativi colective şi rezultatele ob de gr;
dicate.
ponsabilitate, ceea ce per proscrişi, au fost depăşite ţinute la export, rcalizîn- ceaţă.
mite perpetuarea unor ca normele de consum. Fără clu-se producţia la nivelul La i
renţe în organizarea şi dis a neglija greutăţile cu ca comenzilor existente, deşi genera
ciplina muncii, duce la nc- ro s-au confruntat sidorur- pe ansa'mblul judeţului, mai n
n
rar
realizări de plan. giştii în iarna acestui an pe primul semestru al a- eînd j
averse
In celălalt important — neritmicitate în apro nului se înregistrează res de d<
sector minier al judeţului vizionarea tehnico-matc- tanţe şi la acest indicator, Vint i
vest ş
— extracţia şi prelucrarea rială şi necorelări de plan —, rămîneri în urmă mai mari I.M. Paroşeni : aspect de muncă clin abatajul frontal al destoinicului brigadier Con cări 1*
minereurilor —, deşi s-au vorbitorii au arătat că, a- avînd C.S. Hunedoara, I.L. stantin Ciobănoiu, brigadă care înscrie lună de lună însemnate succese in scoaterea Ia de- :
Itiliii)
lumină a unor cantităţi mereu sporite de cărbune.
obţinut depăşiri la unele vînd în vedere ponderea Deva, „Vidra" Orăştie, în Foto ŞTEFAN NEMECSEK
sortimente, pe semestrul I, acestui sector în economia treprinderile de tricotaje