Page 35 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 35
?. 8 603 • VINERI, 12 IULIE 1985 Pag. 3
„Apartamentele sînt casele noastre.
J TIMPUL 20 de ani da la Congresul al IX-lea al P.C.R.
LIBER Să le întreţinem bine,
să le facem zi de zi mai frumoase!" OMAGIUL NOSTRU MARELUI CTITOR
VIZIUNE
— Mui î ulii, tovarăşe întreţinute, gospodărite a- locuibile. Din vina locata
IOAN PUŞCAŞ, prim-vice- eeste mii şi mii dc case ? rilor, dar şi a unităţilor AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE
«al preşedinte al Consiliului — Găsesc justificată a- economice cărora le-au fost
tatea in eco- popular al municipiului ccastă î n t r e b a r e . Aş repartizate. Aproape 200 a-
Hunedoara, vă solicităm să răspunde că marea ma semenea apartamente are
z dc pace din
. Spectacol li- ne spuneţi ce înseamnă joritate a locatarilor, a C. S. Hunedoara, 182 •— Manifestări politico-educative
— muzical — astă/i, la Hunedoara, fon celor care beneficiază I. M. Hunedoara, 24 chiar
fie
conieuiporană dul locativ de stat ? de apartamentele din fon T.G.C.L., apoi I.M.C. Deva, DEVA Nicolae Ceauşeseu în ela la casa pionierilor. Ilustra
’runtările de — înseamnă mai multe dul locativ de stat, în r.A.C.R.S., spitalul, fabrica borarea şi înfăptuirea poli tă cu diapozitive şi con
cartiere, adevărate orăşele treţin bine casele în care de încălţăminte, cooperati • „20 de ani de la Con ticii externe a statului nos
ale muncii. locuiesc. Avem blocuri în dusă cu competenţă de
Ceauşeseu* noi, o Hunedoara nouă, aş va „Drum nou". La nivelul gresul al IX-lea al Partidu tru, contribuţia sa la so
nai. putea spune, care numără cartierele O.M., micro 1- municipiului nostru, 39 de lui Comunist Român" a luţionarea marilor proble prof. Marinela Sterea, dez
aproape 24 000 de aparta est, micro I-vest, micro 2, unităţi au de la unul la fost genericul sub care s-o me ale lumii contempora baterea s-a constituit în
mente confortabile, adică o 3, 4, construite de peste mai multe — pînă la 200 desfăşurat, ieri, simpozio ne" (cpt. Dumitr.u Tufeanu) tr-o caldă şi sinceră mani
suprafaţă locuibilă de pe 20 de ani, dar care se la C.S. Hunedoara — apar nul organizat Io sala festi — au relevat cu puterea festare de recunoştinţă faţă
ste 650 000 metri pătraţi. menţin în cea mai bună tamente degradate, părăsi vă a D.J.P.Tc. Deva de Ca argumentelor clarviziunea
Cu alte cuvinte, la Hune stare de funcţionalitate şi te de mai multă vreme. binetul judeţean pentru ac cu core secretarul general de ctitorul epocii noii
TI I: 6,00 Râ doara ne apropiem de în confort. Vreau să precizez — O întrebare se impu tivitatea ideologică şi poli- al partidului, preşedintele Românii.
ul dimineţii ; deplinirea practică a o- că an de an am beneficiat tico-educativă şi clubul Republicii conduce desti
dinca zilei în de fonduri însemnate des ne din nou: ce facem cu
7.00 Radio- bieetivului stabilit de con aceste casc, cine se face „Lira", Comunicările — nele României socialiste. BRAD
30 Sarcină şi ducerea partidului şi statu tinate întreţinerii, menţine răspunzător de starea lor ? „înfăptuiri trainice în dez • Construcţiile epopeice
de onoare, rii funcţionalităţii aparta voltarea istorică, revoluţio — Tronsfăgărăşanul, Cana Membri ai cenaclului li
i integrală a lui, care prevede ca fiecare mentelor. Numai anul a- — Legea nr. 0/1973 obli
1985, pregăti? cetăţean să beneficieze de gă conducerile unităţilor nară a societăţii româneşti" lul Dunăre-Marea Neagră, terar „George Coşbuc" de
că a planului 10 metri pătraţi suprafaţă cesta, de pildă, pentru re (susţinută de Constantin Metroul bucureştean, hidro la Casa de cultură Brad —
•r ; 8,00 Revis- pararea şi întreţinerea fon economice beneficiare de Purcilean, directorul Cabi centralele de la Porţile de Ionel Receanu, Ştefan Po-
8,10 Curierul locuibilă. Este urmarea dului locativ de stat este fond locativ, pe chiriaşi,
9.00 Buletin firească a grijii partidului la buna păstrare, întreţi netului judeţean pentru Fier — noile oraşe cu gran pescu, Mihai Marica —
05 Răspundem alocată suma de 8,4 milioa activitatea ideologică şi po- dioasele platforme indus s-au intilnit, ieri, cu meş
>r; 10,00 Bule- nostru, personal’ a tovară ne lei. Se repară terase, nere şi conservare a apar litico-educativă), „Tovară triale, cu cartierele confor teşugari de la cooperativa
i; 10,05 Ştiinţa şului Nicolae Ceauşeseu, de acoperişuri, instalaţii sani tamentelor proprietate de şul Nicolae Ceauşeseu, tabile şi atitea alte edifi „Moţul" din localitate în-
0,25 Atlas fol- a asigura pentru siderur- stat. Dar, cum vă spuneam,
* Partidul, ini- tare, de încălzire, faţade, strălucit fondator al doctri cii social-culturale, care tr-un moment liric de re
Fmisiune de gişti, de fapt, pentru toţi ascensoare, puncte termice uneori aceste prevederi nu nei militare naţionale" (cpt. fac din România ultimilor zonanţă. Recitalul de poe
,00 Buletin de oamenii muncii, cele mai o te. se respectă. Comitetul mu 20 de ani o măreaţă ctito zie „Cuvînt de pace pen
Vreau să ştiu; bune condiţii de trai. Dar nicipal de partid, consiliul Alexandru Donovici, cerce
itate; 12,00 Bu- — Dar există in Hune tător ştiinţific principal la rie au fost impresionant tru planeta Pămînt", sus
iri; 12,05 De la Hunedoara se constru doara, tovarăşe prim-vice- popular municipal au in Centrul de studii şi cerce relevate în acţiunea poii- ţinut aici, a fost un oma
u toţi turiştii; ieşte in continuare. Anul preşedinte, şi multe apar tervenit cu toată hotărîrea tări de istorie şi teorie tico-educativâ organizată giu adus conducătorului
oraoara folclo- acesta se vor preda alte 203 în această privinţă. 12
> Avaaipremic- tamente degradate, locatari blocuri vor fi reparate ca militară), „Probleme fun la casa pionierilor şi şoi partidului şi statului nostru,
. ; 13,00 De la apartamente, alte obiective care distrug, să zicem aşa, damentale ale istoriei po milor patriei. La dezbate t o v a r ă ş u l Nicolae
15,00 Student social-culturale. Va căpăta casele ce le-au fost repar pital anul acesta. Lucrările porului român în opera tova rea desfăşurată sub ge Ceauşeseu, ale cărui iniţia
00 Buletin de contur final cartierul mi au început la 7 dintre ele. nericul „20 de ani de mă tive şi demersuri pentru
» Tribuna ra- cro 5, cu peste 10 000 de tizate. Le execută echipe de lu răşului Nicolae Ceauşeseu",
Con tempo rănii — Aveţi dreptate. Repet (col. Gheorghe Tichie, co reţe împliniri socialiste. O înţelegere, linişte şi cola
u.şesc - cln- apartamente .şi utilităţile un adevăr pe care l-am crători de la I.G.C.L. Vino mandantul Centrului mili primăvară de două dece borare internaţională sînt
Cooi ate e- trebuitoare. In atenţia vaţilor de aceste degradări tar judeţean), „Rolul deter nii" au participat membri recunoscute în întreaga lu
17,Buletin noastră stă şi problema mai spus: starea aparta li s-au întocmit acte de
,05 Pentru pa- mentelor depinde în primul imputare, adrese de urmă minant al tovarăşului ai cercurilor aplicative de me.
Voi înregistrări sistematizării centrului rînd de locatari. Aşa cum
populară; 18,00 vechi al oraşului, care rire pentru recuperarea pa
: * Radiojur- prinde tot mai mult contur il îngrijeşti, aşa îl ai. Nu gubelor. Cu ocazia lucră puternica vatră cu speci
—1985. însemne exclud însă defecţiunile rilor de reparaţii se face Dimensiuni majore ficitate păstorească Costeştr-
r transformări prin realizarea ansamblu care pot apare şi care se Luneani. Au apărut, de or-
re în Epoca lui de locuinţe din zona recompartimentarea şi re-
★ Muzică, ln- ..Ciocârlia " cer înlăturate grabnic de echiparea apartamentelor, semenea, formaţii noi: bri
20,00 Radiojur- către I.G.C.L. Răspunzînd trecerea lor de la confort (Urmare din pag. i) .tivitatea artistică. La nive gada artistică cu speciflt)
ră culturală * — Este, intr-adevăr, im lul comunei se încearcă de ţărănesc, montajul literafv
a dv. ; 22,00 O presionant ritmoi în care concret la întrebarea pe redus la confort sporit, în poporului român. Eviden mai mult timp cu bune
oră; 23,00 Re s-au construit şi se con care mi-aţi pus-o, arăt că aşa fel ca în cel mai muzical, teatrul, lărgind
tragi! Loto ; există peste 600 de apar scurt timp să poată fi pu ţiem totodată noile îm rezultate cercetarea şi va aria educaţională, oferin»-
irnă muzicală ; struiesc locuinţe pentru pliniri pe străvechea vatră lorificarea folclorului loca). du-i noile dimensiuni atei
Buletin de tamente şi garsoniere goa se din nou la dispoziţia de civilizaţie dacică în anii Aflate în zonă montană,
hunedoreni. Dar o între le, care sînt deteriorate, cetăţenilor. Un lucru aş culturii socialiste.
bare se impune: cum silit cu defecţiuni ce le fac ne- dori să mai precizez: uni socialismului, organizînd satele comunei se consti Alăturând acţiunile ew
tuie de fapt într-o zonă
tăţile economice deţinătoa simpozioane, mese rotunde de interferenţă a tradiţiei cartea, filmul, ale brigăzii
pe teme cum sînt: „Comuna
re de fond locativ, respec Orăştioara de Sas — trecut muzicale, coregrafice, lite ştiinţifice, universităţii cul-
tiv de apartamente, sînt rare specifice cîmpiei Văii tural-ştiinţifice, celelalte
datoare să se preocupe istoric şi prezent socialist", manifestări politico-cultu-
Mireasma ploi- CAMPANIA Â0WCOO; 06 vara acţiuni cu filmul istoric şi Mureşului cu cea aparţi-
(Patrla); Jan- mai mult de buna lor în documentar organizate în nînd folclorului păstoresc, calo la care participă sut$
extra tereştrii treţinere şi nu să solicite de transliumanţă. De aceea, de cetăţeni ai comunei O-
NEDOARA: A- alte apartamente, din mo colaborare cu întreprinde răştioara de Sus, se poat€
ul Tom Sa- rea cinematografică jude nu constituie pentru nimeni afirma că munca de eda»
oartea lui Joc Munca legumicultorilor ment ce au (exemplu ţeană. In cadrul săptămî- o surpriză eînd aici întîl-
Modern — sala C.S.II.), multe degradate, nii culturâl-educative loca nlm deopotrivă una dintre caţie patriotică, revoluţio
î’i pe înălţimi goale. Dar noi vom solu nară desfăşurată de către
• sala B); Un le, au fost evidenţiate cu cele mai bune şi mai ma căminul cultural. şcoală,
terestru <FIa- (Urmare din pag. t) legături de gulioare şi ’S 000 ţiona cît maţ curînd şi a- pregnanţă marile înfăptuiri sive formaţii căluşereşti
:boi\ - ocriculos kg ceapă verde, amintind, ceste probleme. Fondul lo ale poporului român în cea din judeţ, aflată de peste alţi factori, sub îndruma
Cervi- direct al organului comu totodată, că prăşitul verzei cativ de stat al Hunedoa rea consiliului comunal de
PK JŞANI : rei, cele aproape 24 000 de mai fertilă perioadă a exis 80 de ani în activitate, educaţie politică şi cultu
i viaţă (Pa- nal de partid — şi lucră de toamnă şi al cepei se tenţei sale, ultimele două laureată cu Premiul I în
'enţe (Unirea); tori do la unităţile econo efectuează de către lucră apartamente vor fi case decenii, perioadă pe care Festivalul naţional „Cinta ră socialistă, cunoaşte pros
intra Kramer mice şi instituţiile din co torii de la unităţile econo bune pentru toţi locatarii,
rie); LUPENI: cu condiţia ca şi ei să fie cu mîndrie şi entuziasm o rea României", obicei şi peţimea şi amploarea pe
(Cultural) ; mună, precum şi elevi de mico din comună, care par numim „Epoca Nicolae joc extrem do răspîndit în care numai continuitatea
Iubirea are la şcolile din Ilia. Ca ur ticipă la activitatea din le buni gospodari în casele Ceauşeseu". zona Orăştiei, şi a unor
— seriile I-LI mare, pînă în prezent am gumicultura. lor firească a tradiţiilor în con
l); I.ONEA : Subordonată aceluiaşi de formaţii de fluieraşi, an temporaneitate o poate o-
s (Minerul) ; reuşit să efectuăm la timp Majoritatea culturilor e- Convorbire realizată de ziderat al educaţiei patrio samblu vocal-coregrafic ce
t: Yankeii — şi în condiţii bune praşi- rau bine întreţinute. Dar GH. I. NEGREA tico, revoluţionare este ac- aduc cîntoce şi dansuri din feri.
(Muncitoresc); lele mecanice şi manuale
.Baladă pentru am găsit şi două parcele
etezat); BRAD: la principalele culturi, să în care buruienile ,se ridi
in Marea Nor- recoltăm şi să livrăm uni cau pînă la brîu. Numai
aua roşie) ; O- tăţilor C.L.F. cantităţi spo căutând ’ ne-am dat seama SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
Omul şi Ciara
1-ri (Patria); rite de legume". că acolo erau, dc fapt, ro DUMINICA, 14 IULIE foileton: „Bach". Episodul 4 (c) • Consiliul Naţional al Organizaţiei
rănit clin dra- Intr-adevăr, în ziua rai şii şi ardei. Iar în cultura Pionierilor (c) • 21,25 Serial ştiin
iaţă (Flacăra); de vinete, curată de ■ alt 21,50 Telejurnal • 22,00 închiderea
BAI: Dragos- dului nostru am găsit o • 11,30 Telex • 11,35 Lumea co programului. ţific: „Planeta vie". Episodul 5 (o)
»ina (Casa dc bună mobilizare la întreţi fel, am văzut mai multe • 21,50 Telejurnal • 22,00 închide
IIAŢEG: Mitică nerea verzei, cepei, ardeiu goluri care ar trebui de piilor. Telefilmoteea de ghiozdan : rea programului.
Dacia); BRAZI: urgenţă completate. „Ultima cursă". Episodul 2 (c) • MAR|T, lfi IULIE
iubire — se- lui şi tomatelor în brigăzi 12,40 Din cununa cîntecului româ
CAlan : Ra le Săcămaş şi Brîznic. In Grădina de legume a • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua VINERI, 19 IU UI
ft de cultură) ; ginera Emilia Popa, şefa C.A.P. Lăpu.şnic ocupă 30 nesc (c) • 13,00 Album duminical
Iubirea are (parţial color) • 14,45 însemne ale litatea în economie • 20,35 Magis
; — seriile I-IT fermei legumicole, care este de ha. Ca urmare, coordo unui timp eroic (c) • 15,00 închi trale ale socialismului. Praguri spre • 20,00 Telejurnal • 20,25 Timp
; ILIA: Acţiu- prezentă zilnic în toate narea activităţii în acest ape. Documentar-artistic (c) • 21,00 al marilor împliniri. O patrie de
3 (Lumina). locurile unde se munceşte, sector o efectuează direct derea programului • 19,00 Telejur In miezul unui ev aprins. Antolo lumină. Documentar-artistic (c) •
pentru a coordona concret conducerea unităţii. Cum nal • 19,20 Ţara mea azi. Epoca gie teatrală contemporană • 21,50 21,00 O epocă de glorii şi de biruinţi.
activitatea şi a veghea la ca în ziua raidului nostru nu Ceauşeseu. Constanţa — cu faţa spre Telejurnal • 22,00 închiderea pro Spectacol dedicat celei de-a XX-a
litatea lucrărilor, era mul am putut sta de vorbă cu mare (e) • 19,35 Cîntarea României. gramului. aniversări a Congresului al IX-lea
ţumită de evoluţia cultu nimeni dintre factorii de De pc marca scenă a ţării pe micul al partidului (c) • 21,50 Telejurnal
probabil pentru rilor. Tot 100 ha de teren conducere (atît inginerul ecran. Emisiune realizată în colabo • 22,00 închiderea programului.
ie 1985: vremea deţine şi ferma legumico şef, cit şi preşedintele coo rare cu Consiliul Culturii şi Edu MIERCURI, 17 IULIE
noasă, cu cerul lă a C.A.P. Dobra. Luni, 8 perativei fiind plecaţi din caţiei Socialiste şi cu Comitetul de
mai mult senin cultură şi educaţie socialistă al ju • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua SÎMBATA, 20 IUI n
şi dimineaţa, iulie a.c., in grădină se localitate, iar pe brigadie deţului Prahova (c) • 20,15 Film litatea în economie • 20,35 Cinstind
sufla slab pînă muncea din plin la între rul dc la cultura mare nu Congresul IX, sărbătorim o ţară ! • 13,00 Telex • 13,05 La sfîrşit
at din sud-vest. ţinerea culturilor. Erau l-am găsit), ne-am dus la artistic: „Raliul". Premieră pe ţară.
irile minime vor Producţie a studiourilor sovietice Emisiune de versuri • 20,45 Con de săptămînă (parţial color) • 14,45
e între 10 şi 15 prezente la muncă peste grădina legumicolă. din Riga (c) • 21,35 Farmecul mu gresul al IX-Ica — Congresul ma Săptămina politică • 15,00 închide
ir cele maxime, 40 de cooperatoare din e- Am găsit la praşilă nici rilor înnoiri. Forţa de neclintit a rea programului • 19,00 Telejurnal
e, între 23 şi 28 ehipcle conduse de Letiţia mai mult, nici mai puţin zicii (c) • 21,50 Telejurnal • 22,00
izolat mai ri- Oprean, Sidonia Prisecan, decît... şase femei-, Se e- închiderea programului. unităţii noastre socialiste • 21,00 • 19,20 Ceauşeseu -- România în
)imineaţa, izolat Film serial: în căutarea fericirii. conştiinţa omenirii. 20 de ani de
Angelica Dorea .şi Silvia fectua praşila a- II-a la ro Coproducţie internaţională. Ultimul remarcabile contribuţii la edificarea
Cisma.ş, care efectuau cea şii şi cea de a IlI-a la ar LUNI, 15 IULIE
ite : vreme în de a II-a praşilă manuală dei. Insă, după buruienile episod • 21,50 Telejurnal • 22,00 unei lumi a păcii, mai bune şi mai
fumoasă. Cer • 20,00 Telejurnal • 20,20 Timp închiderea programului. drepte • 19,40 Telcenciclopcdia •
. senin, tempo- la ardei, roşii şi castraveţi. ce sufocau ardeii de pe li 20,10 Floarea din grădină. Emisiu-
s dupâ-amiaza, Lavinia Săraru, econo nele loturi, ne-am dat sea al marilor împliniri. Epoca Nicolae nc-eoncurs pentru tineri interpreţi
at sînt posibile mista fermei, sublinia că ma că pe acestei nu s-a Ceauşeseu — două decenii de impe JOI, 18 IULIE
• ploaie, însoţite cele mai harnice se dove executat nici măcăr prima tuos progres economico-social. Do de muzică populară, realizată de
rcări electrice, • 20,00 Telejurnal • 20,15 Tine Simona Patraulea şi Anca Sandu (c)
lerat din sud — desc a fi cooperatoarele praşilă. Conducerea coope cumentar • 20,45 Tezaur folcloric. reţea noastră — tinereţea Epocii • 21,00 Film artistic: „Miezul fier
“St, cu intensifi- Mari.şca Stanca, Iuţea Pe- rativei din Lăpuşnic are Festivalul naţional „Cîntarea Româ binte al plinii". Premieră tv. Pro
le. (Meteorolog traş, Maria Coţerhan şi obligaţia să-i mobilizeze la niei". Reîntîlnirc cu cele mai fru Ceauşeseu. Emisiune-coneurs reali
uciu Vrasgyak zată in colaborare cu C.C. al U.T.C., ducţie a Casei de filme Cinci (c) •
Leontina Marcu. Tot ca lucru pe toţi cooperatorii moase tradiţii ale artei noastre 22,20 Telejurnal • 22,30 închiderea
preciza că pînă în prezent care încă nu şi-au făcut populare. Solişti şi formaţii în etapa Consiliul Uniunii Asociaţiilor .Stu programului.
de aici s-au livrat fi 000 datoria. republicană (II) (c) e 21,00 Roman denţilor Comunişti din România,