Page 38 - Drumul_socialismului_1985_07

Poq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

S PE

l „Realizări hunedorene în Epoca \
) Nicolae Ceauşescu - \
\
\ t oglindite în arta plastică^ \ i:i,oo
\
\ \ 13,05
Expoziţia omagială des­
\ chisă Ia Galeriile de artă nii muncii hunedoreni. mediul actului de docu­
mentare, a taberelor de \
împlinirilor ariilor socia­
\ ale Fondului plastic din lismului pc aceste stră­ creaţie, expoziţiilor, a de­ \
\ Deva poartă un generic bune meleaguri încărcate venit un fapt îmbucură­
generos, plin do calde de istoria devenirii unui tor. Aceasta face ca în- \
tr-adevăr în lucrarea do
Dacă e păcat să părăsim
vechi cuvinte care sint încă ÎNNOIRI vocabular, pătrunderea u- \ semnificaţii — „Realizări popor inteligent şi dîrz, artă să pulseze viaţa — \
Epoca
în
\
harnic şi răbdător stator­
hunedorene
nor termeni noi sau schim­
departe de a-şi ti epuizat barea la faţă a unor cu­ \ Nicolae Ceauşescu — o- nicit de-a lungul a peste omul şi realitatea eontem- \
rosturile, nu e mai puţin cele de informare in masă, vinte vechi, fenomen pe glindite în arta plastică". douăzeci de veacuri în pora nă. \
adevărat că vocabularul invăţămintul şi cultura. care-l poate urmări orici­ \ Expoziţia este expresia spaţiul earpato-danubia- Dintre lucrările di' pic­ \
unei limbi se allă intr-un Noutăţile de vocabular, ne, chiar nespecialist fiind. \ recunoştinţei fierbinţi pe no-pontic. tură se remarcă cele sein- 14,45
continuu şi obiectiv proces chiar dacă nu intotdeauno Cuviptul educativ, de pildă, nate de Mircea Bîteă \ 19,00
19,20
de primenire. înnoirea vo­ inspirate, survin cu otita e foarte serios concurat de \ („C ti t o i* i i hunedore­ \
cabularului reflectă cu fi­ rapiditate, incit uneori pi- educaţional. Va ciştiga, du­ \ ne ale Epocii Nicolae \ 19,30
delitate însăşi înnoirea so­ nă şi specialiştii, filologii, pă toate aparenţele, fie \ Ceauşescu"), Ion Câr- 19,55
cietăţii. Ea trebuie primită scriitorii au momente cind, că ne place sau nu, edu­ joi („Transfăgărăşanul"), \
cu discernăminl, uneori cu excedaţi, rămin cu un pas caţional. Condiţii e in com­ \ Gheorghe Pogan („Ale­ \ 20,40
Matyas \
prudenţă, niciodată insă in urmă. Un cititor atent petiţie cu condiţiuni şi se \ goria împlinirilor hunc-
cu rezerve paseiste, inutile îmi semnala, bunăoară, pare că se va impune. E dorene"), Iosif 22,10
de altfel, căci limba îşi faptul că termenul „canton greu de spus de ce limba, \ („Canalul Dunăre—Marea \ 22,20
Neagră, izbîndă a Epocii
urmează drumul ei, in afa­ ca un veritabil organism \ Nicolae Ceauşoşcu"), lu­ \
ra oricăror eventuale re­ complex ce este, selectea­
glementări administrative ză o formă şi nu alta. E \ crări de • mare forţă ar­ \
ori preferinţe personale. E o chestiune ce ţine mai \ tistică, realizate în tonuri \
un proces permanent care ^PRIVELIŞTI curind de sociologia ling­ \ bucuria sinceră a artistu­ \ BU
şi culori calde, exprimînd
cunoaşte insă, in anumite visticii. Oricum, in astfel cliopi
perioade, o neobişnuită ac­ de condiţii, e explicabilă \ lui pentru aceste realizări \ 6,30
agric
celerare. Aşa a fost epoca pastoral", împotriva căruia şi justificată apariţia unui \ româneşti de excepţie, la \ juriu
dintre Unirea Principatelor mă Înverşunasem intr-un dicţionar precum cel de care este participant di­ anga
şi Războiul de Independen­ articol trecut, nu este si­ cuvinte recente, pe care \ I rect cu braţele şi cu arta \ Indcj
plani
ţă, cind s-au pus bazele nonim cu stină, aşa cum l-am semnalat aici la vre­ \ sa. Specificul industrial rea i
României moderne iar, prin crezusem iniţial. Cititorul mea sa. Chiar dacă multe al judeţului este redat \ \ anuli
strălucita pleiadă a scriito­ are dreptate şi mă grăbesc dintre aceste cuvinte re­ prin creaţiile semnate de ta p
melo
rilor de atunci, bazele lim­ să-mi recunosc eroarea. cente nu var rămine, apari­ Ti beri u Eazakas, (cunos­ \ de •
bii literare moderne. Aşa „Canton pastoral" s-o ţia lor la un moment dat cut pentru lucrările salo \ rădic
a lost perioada imediat creat intr-adevăr prin ana­ e semnificativă prin ea în­ \ realizate în tehnica op- ştiri:
rar;\
următoare Marii Uniri din logie cu mai vechiul „can­ săşi pentru momentul isto­ \ art). Ion Cârjoi, Simonel \ blul
1918. Aşa este tocmai e- ton forestier“ şi numeşte o ric in care ne aflăm. Ceea Bucur, Eugen Bencău, fo­ \ clin
poca pe care o străbatem realitate nouă, un fel de ce putem şi avem datoria \ sil Tellinann, Adrian Ma- letin
azi, cind radicalele innoiri post înaintat, un fel de să facem e să le cunoaştem \ tcescu. \ univ*
sociale consecutive Congre­ staţie pilot a 'întreprinde­ şi să le lolofim corect. E \ ) —diUlCI
sului al IX-lea al P.C.R. se rii de îmbunătăţire şi ex­ primul pas, şi, poate cel Remarcabilă este grafi­ tlas
ca Evei Suto, Micsandrei
reflectă in vocabular cu o ploatare o pajiştilor. O a- mai important, intru apăra­ \ Paşca, Lianei Popeţi, prin conu
Avan
promptitudine fără prece­ semenea intîmplare ilus­ rea frumuseţii şi demnităţii ( 13.00
compoziţională,
tehnica
dent, favorizată desigur şi trează cit se poate de e- limbii româneşti. l „Alegoria împlinirilor hunedorene" — pictură de Gheor- prin acel specific al crea­ \ Merit
Pogan,
ghe
în
prezentă
de ponderea deosebită pe locvent rapiditatea cu care artă ale fondului plastie din Deva. expoziţia deschisă la Galeriile de ţiei pe care îl remarci \ letin
le ido
care au dobindit-o mijloa- se produc azi înnoirile in RADU CIOBANU ansamblul unei expoziţii. \ ncse;
dintr-o singură privire în
oper<
care creatorii de frumos In expoziţie sint pre­ Faust
o aduc ctitorului Româ­ zente lucrări ilustrînd Deşi mai modest repre­ < vassi
CRONICA LITERARĂ tehnici variate de lucru, zentată, sculptura reţine i .ştiri;
l niei moderne, a României adres
ultimelor două decenii de abordare artistică a atenţia prin trei lucrări 18.00
Marin Preda ( — perioadă de amplă faptului de viaţă, pe mă­ semnate de Ernest Kovaes \ jurna
Savu I. Dumitrescu Qg 2111 Slătlifi (fe t dezvoltare economico-so- sura talentului plasticie­ ele fată"). Dan V. Octa- \ nală
ti că
(„Zbor"), Ioan Şeu („Cap
cială a patriei, de înflo­ nilor hunedoreni, care Ui; ;
Seară
La apariţia cărţii Iui Şa- Şi, totuşi, Savu I. Du­ din jur în momente de e- t rire a ştiinţei şi culturii, s-au făcut cunoscuţi la viari („Personaj istoric"). \ gest ii
vu I. Dumitrescu, fost şo­ mitrescu scrie şi dacă nu nervare. Unora li s-a pă­ artei şi literaturii. Ar­ nivel naţional prin expo­ In ansamblul ei, expo­ jurna
ziţii personale şi de grup ziţia se constituie într-un \
fer al directorului Editurii o face din intenţia de a rut deplasat acest lucru. \ tiştii plastici, membri ai divns:
Cartea Românească, Marin da o replică realului prin Dar Savu I. Dumitrescu nu Filialei Deva-Petroşani a organizate în Capitală eveniment cultural ma­ \ de şi
Preda, casele mari ale scrisul său, atunci cu si-' a intenţionat să-l coboare, Uniunii Artiştilor Plastici sau în cunoscute centre jor, cu ample valenţe e- \
criticii literare au zîmbit guranţă pentru că a fost prin ceea ce scrie despre din R.S.R. înalţă, deopo­ culturale din ţară, în nu­ ducaţionale, pe măsura
cu îngăduinţă. Cărţii i-au covîrşit de realitatea per­ el, pe Marin Preda din lo­ trivă, prin intermediul meroase localităţi ale ju­ vastelor posibilităţi de \
acordat atenţie totuşi o se­ sonalităţii' lui Marin Pre­ cul care i se cuvine pe culorilor şi volumelor, un deţului. Apropierea auto­ afirmare pe- care le po­ \
rie do condeie care au să­ da. Şoferul care semnează merit. Şoferul care l-a în­ imn făuritorilor de bu­ sedă arta plastică hune- DE'
rit asupra Iui „nea Tecu", cartea, cel care s-a bucu­ soţit pe scriitor recunoaşte rului de colectivităţile doreană. \ lor t
bombardîndu-i cartea cu rat de a fi fost zece ani în Marin Preda omul de nuri materiale — oame­ muncitoreşti prin inter­ MINEL BODEA \ ci arm
{Arta
articole comise după toate alături de marele scriitor excepţie şi e convins că )
regulile ştiinţei de a face român, simte în preajma tot ce intră in contact cu Douăzeci de ani Iubind âceastă linişte a ţării \ yer
india
praf. Cu observaţia doar lui umbra geniului autoru­ scriitorul trebuie să pri­ A); i
că gestul seamănă cu al lui Moromeţilor Spun um­ mească ceva din măreţia Din vârsta ţării revărsat nadir Văd căpriorii astraji umbrind pe munţi \ (Mod
unui spadasin de elită ca­ bra, fiindcă Savu 1 Dumi- lui. Poate că Savu I. Du­ în spuza de corole cu lumină Purtînd un Dor al sufletelor noastre: \ şerif
re îl provoacă serios pe trescu este omul imedia­ mitrescu a scris cu bucuria Eşti timpla eare-ngîndurat senină Iubire! Din Iubire de părinţi căra)
(Arta
copilul cu sabie do lemn tului, el nu este în stare tăinuită că şi geniul are Rote.şle-n glorii roşul trandafir. Şi teama mondialelor dezastre! \ neştil
şi coif de carton. Şi cînd do subtilităţi şi de specu­ puterea lui de bucurie sim­ Un tînăr, zvelt azur de libertate — Rideţ
spun acest lucru mă gîn- laţii în legătură cu viaţa plă. Autorul cărţii aceas­ Semn simbiotic noii noastre Vreri; Venind mereu din vremi de voievozi... ring)
Kram
desc în primul rînd la lui Marin Preda. El scrie tă parte i-a cunoscut-o, alît Al revoluţiei ce-n inimi bate Luminile Iubirii s-au prefăcut în astre ! (7 Ni
faptul că Savu I. Dumitres­ notînd tot ce a văzut la s-a oferit cunoaşterii sale Cu inima cea mărc-a-ntregii ţări. Iubind această Linişte a Ţării, \ Ziua
cu nu este un scriitor şi scriitor, fără nici o selec­ şi despre aceasta scrie. Iar Ev Nou, de românească ctitorie — Purtăm un Dor al sufletelor noastre! VULC
multe
nici nu a dorit să devină ţie şi fără intenţie de a dacă ar fi vorba despre o Al păcii gust îl ştim ca pe o pîine \ (Lucc
un literat prin publicarea da o traiectorie coerentă intenţie demitizatoare, a- Şi triplul timp se rotunjeşte-n Miine : E-un Dor al nostru din străfund de \ Fapt
volumului său. De aceea, observaţiilor sale: aflăm ce ceasta, implicit, trimite Pîinca se face stemă purpurie. vreme : \ P E T
circul
orice tentativă de a vorbi fumează, ce băuturi preferă spre o dimensiune mitică. Mergi, patrie, pc drumul tău ales! Ca-n linişte şi pace noi muncind- tc
despre literaritatea cărţii Nu ar merita-o oare Marin Adie calme vânturi peste grîne... iubind. \ NINO
este de la început plasată Marin Preda, ce vorbeşte Preda ? Cc-i drept c cu dreptate şi rămine; Să se-nfforcască ghidul în slemcle- \ seriil*
unic
sub semnul rizibilului. şi cum se adresează celor MIRCEA MOŢ Prosperitate, pace şi progres! pocme \ Măriu
Şi chipul Ţării-n soare Strălucind! s Aven
dului
EUGEN EVU AUGUSTIN IUSTIN RÂŞ7
fermecător, cultivat, gene­ lui poezie şi claritate re­ — sc
CRONICA FILMULUI Să n
ros şi nobil. marcabile. goste
Vom admira, din nou, la Acest „portret de grup CRONICA TEATRALĂ GEOj
*\
„ R î P A “ un film sovietic, imagini într-un interior clasic" — ră) ;
de neuitat (superbe peisa­ cum a fost lapidar definit Pope:
ecranizare 0 nouă premieră la Teatrul de stat „Valea Jiului"
je de cîmpie în lumină de de critica sovietică de film Impo
Film realizat în studiou­ apus, pe Volga — filmate — admirabilă riile
rile sovietice „Lenfilm", de de operatorul Anatoli Za- a unui clasic rus, merită lini
SIME
(sim­
la
regizorul şi scenaristul Vla- boloţki) şi jocul sigur al să fie văzut şi revăzut. „Act veneţian" işi găseşte litatea fără care montarea mobilier cola, in interpretarea Iui Ni­ multe
plă,
şl
fast
dimir Vengbcrov. „Rîpa“ unor actori deosebit de în­ la Teatrul de stat „Valea Jiu­ greoi), obligă textul, este, colae Gherghc, este cei care (Mur>
o
interpre­
din
Petroşani
lui"
ştie tot adevărul dar care, cu
este ecranizarea romanului zestraţi: Gheorghi Antonov VERONICA PALADE tare dintre cele mai reuşite cred, reuşita spectacolului. abilitate, îl ascunde mereu, nea 7,
LARI
omonim al cunoscutului (Boris Raiski). Rimma Mar- prin dimensiunea- tragici ce Pietro, în interpretarea lui Se preface permanent (un ac­
regia
Nicolae
conferă
l-o
scriitor rus I. A. Goncea- kova (în rolul bunicii —- Ghcrghe, Sntr-o Iui scenografie Mihal Clita poartă de la în­ tor cu mari calităţi, o carc-şi
pină
atitudine
la
făţişare
şl
cu
construieşte
rolul
indis­
rov personajul cel mai preg­ APRECIERI PENTRU de excepţie semnată dc Aurel „semnul" vcneţianuiul cinstit, cutabilă acurateţe); Margare­
cetăţi.
patriot
marii
pa­
ta
Subiectul — viaţa unei nant pe ecran). Elena Fi- Fierea. ' Fără u a fi o operă Poziţia devotat socială, trecutul re Boghiu (o servitoare), încer­
a
sa
avea
unei
fundamentală
datele
dramaturgiei
Tln
familii de boiernaşi din nogheeva (Vera), Nicolai H U N E D O R E N I romăneştî, „Act vcucţian" re- său îi dau conştiinţa ratării cări artistice precum cca pro­ azi, 1
Malinovka. condusă cu Kocegarov (Mark Valohov), *lstă timpului prin capacita­ războiului, dar şi un fel de pusă de regizor. va fi
„Act
veneţian"
înţelegere
de
chibzuinţă de energica şi Marina Kostoţkaia (Mafin- La cea dc-a X a ediţie tea pe care o are de a sur­ înţelepciune, trădători. Florlca Di- trul petroşănean, de ia tea­ 11 va
de
intr-o
faţă
sce­
prinde
din­
dezvălui
cîtcva
şl
T
înţeleaptă bunică Ţatiana ka). Elena Solovei (pe ca­ a Salonului de artă plas­ tre caracteristicile unei lumi nicn (Alta) ştie să treaeă cu nografie care creează perfect nin r
Cu t
galerie
por­
dorită,
Rcrejkovna — este pretext re ne-o amintim din alte tică naivă — „Botoşani ’85", apuse, de cu o o vivacitate de sesizan­ subtilitate do la un caboti­ atmosfera regizoral al cu lui forţa şi de di
trete
nism volt Ia durere şi dispe­
talentul
Nico­
pentru descrierea societă­ filme sovietice, cum ar fi reprezentanţii hunedoreni tă, majoritatea schiţate agua- rare, are tăria să sugereze lae Gherghe, a făcut posibi­ dea
aver;
forte,
cu
ţii ruseşti din a doua ju­ „Piesă neterminată pentru la această prestigioasă ma­ sau conciliante. puţine tonuri blinde. clar şi firesc momentele de lă o transpunere scenică in­ cărei
şoc şi pe acelea de o tristă
mătate, a veacului trecut. pianină mecanică" sau „Ci- nifestare artistică au obţi­ Nicolae Ghcrghe găseşte in resemnare. Alături do un ac­ teresantă a unui text de o va si
specială,
Ucmonstrînd
factură
Filmul — o poveste de dra­ teva zile din viaţa lui O- nut premiile I şi II prin prezenţa lui Fietro mobilul tor de un real talent, ca A- că ambiţia artistică, dorinţa derat
turil<
goste. sau mai bine-zis, blomov". aici în rolul Po- creaţiile plasticienilor ama­ conflictului dramatic. Doar drian Zavloschi (Marccllo), al de a gindi scenic pot re­ prins
cărui rol o putea face oricînd
trupă,
sa
mo­
povestea mai multor iubiri, Iinei Kriţkaia) etc. prin eliminarea reapariţia de rănitului să cadă ia capcana vulgaru­ lansa o capacitatea ii pot evi­ de, i
interpreta­
denţia
ment,
apoi
tre 2
— se structurează în jurul Peisajul liric şi variat, tori Letiţia Gavrilă (pic­ va puncta normalul situaţiei. lui, bi ingroşare, dar care, cu tivă într-um spectacol dc re­ Loca’
unui personaj reprezenta­ cadrele, unul mai frumos tură pe sticlă) şi Costică Sigur, un eroism al zbaterii discreţie, ştie să nu depă­ ferinţă. (Meti
tiv: . Roris Raislci, un om deeît altul, conferă filmu­ Cărare (sculptură în lemn). zadarnice. De altfel, materia­ şească graniţa firescului. Ni- DEM DUMITRU L. Ţ