Page 41 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl I
CIALISMIIL Manifestări politieoedueative
JUDEŢUL HUNiOO&RAc
în aceste zile, cînd în tegie a dezvoltării econo Participanţii la simpozion
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN H UMED OARA AL P.G întreaga ţară se dă glas mice" (susţinută de prof. au adresat, de qsemenea,
mindriei oamenilor muncii Silviu Cercea), „Dezvolta secretarului general al
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
de a fi contemporanii celei rea continuă a democraţiei partidului calde felicitări
mai rodnice perioade din socialiste în România" (prof. pentru conferirea înaltelor
istoria României, în muni Olivia Niţescu), „Idei nova calităţi de membru titular
Anul XXXVII, nr. 8 605 DUMINICA, 14 IULIE 1985 4 pagini — 50 bani cipiile, oraşele şi comunele toare în tratarea proble şi preşedinte de onoare al
judeţului nostru au loc im melor fundamentale ale is Academiei Republicii Socia
presionante manifestări po- toriei naţionale (prof. Au liste România, angajîndu-se
iitico-educative şi cultural- relia Moldovan), „O po să pună în slujba şcolii în
Două obiective importante pentru „oamenii fierului “ din Poiana Ruscăi artistice omagiale. în sim litică externă dinamică şi treaga lor capacitate şi
pozioane, dezbateri, expu activă" (prof. Remus la- putere de muncă.
neri sînt prezentate profun
SPORIREA CANTITĂŢII Şl A dele prefaceri înnoitoare din cob), „Rolul şcolii în for HUNEDOARA
marea tinerei generaţii, a-
viaţa economico-socială a propierea învăţămîntului de
CALITĂŢII MINEREULUI EXTRAS! judeţului, din viaţa lui spi Soos Andrei). lui Nicolae Ceauşescu la
producţie, de viaţă" (prof.
• „Contribuţia tovarăşu
rituală.
DEVA în climatul entuziast şi dezvoltarea teoriei şi prac
Cînd garniturile de tren Asemenea comunistului şi cu înaltă mîndrie pa angajant al manifestării, ticii revoluţionare" a fost
din tunelul -„Ghelari — Iordache Scînteie gîndesc triotică, apropiatei ani • La Casa de cultură participanţii la simpozionul tema simpozionului omagial
Uzina de preparare Teliuc" şi acţionează toţi minerii versări a două decenii de s-a desfăşurat simpozionul omagial au adoptat textul organizat de Cabinetul mu
se aud alunecînd continuu din abatajele E. M. Ghe la Congresul • al IX-lea, omagial „E p o c a Nicolae unei telegrame adresate nicipal pentru activitatea
pe sub pămînt, ori cînd lari. De pildă, brigada con care l-a ales în fruntea Ceauşescu, epoca marilor secretarului general al parti ideologică şi politico-edu-
corfele funicularului „zboa dusă de Ştefan Vasilache, partidului pe cel mai iubit împliniri socialiste”, organi dului, tovarăşul NICOLAE cativă şi consiliul de edu
ră" cit mai des dinspre a- abatajul 902, a obţinut un fiu al naţiunii noastre, to zat de consiliul municipal CEAUŞESCU, ' în care se
batajele Toliucului către plus de 1541 tone de mi varăşul Nicolae Ceauşescu. de educaţie politică şi cul spune, printre altele : „Pre caţie politică şi activitate
aceeaşi uzină — minerii nereu pe primul semestru, Sîntem conştienţi că ma tură socialistă, la care au ţuim din adîncul inimilor, cultural-artistică şi sportivă
din Poiana Ruscăi au drep iar ortacii lui Velicu Lupu rele forum al comunişti participat cadre didactice în acest timp eroic de cînd de la întreprinderea de
tul să fie stăpîniţi de un au extras din abatajul 803 lor, Congresul al IX-lea, din unităţile de învăţămînt vă aflaţi în fruntea partidu tricotaje tip iină Hunedoa
legitim sentiment de mîn- peste prevederi 2 248 tone reprezintă o adevărată bor din localitate. Intervenţiile lui şi a patriei, consecven ra. De un deosebit inte
drie. „Atunci ştim — ne de minereu. La orizontul nă de lumină în existen susţinute au relevat impor ta dumneavoastră preocu res s-au bucurat interven
mărturisea Iordache Scîn- ţa noastră, din acest mo tantele prefaceri materiale pare pentru perfecţionarea ţiile „Contribuţia tovarăşu
teie, şef de brigadă la XVI, Mina vest Ghe ment istoric începînd ade şi spirituale din anii de şi înnoirea învăţămîntului, lui Nicolae Ceauşescu la
E. M. Ghelari — că mun lari, brigada lui Gheorghe vărata ascensiune a po glorie care au trecut de la pentru integrarea lui cu dezvoltarea teoriei şi prac
ca noastră în abatajele fie Nocula se prezintă, de porului român spre civili Congresul al IX-lea al parti cercetarea şi producţia, în ticii revoluţionare" (susţi
rului este mai rodnică şi asemenea, cu o producţie zaţie şi prosperitate. dului — piatră de hotar în folosul pregătirii temeinice nută de Nicolae Vintilă,
Tot din abatajele Minei renaşterea României socia a forţei de muncă nece directorul Cabinetului mu-
PATRIEI - CIT MAI MULT CĂRBUNE, liste moderne. Aşa au fost sare economiei judeţului
est Ghelari brigăzile mine
reşti conduse de Costache comunicările: „O nouă stra şi a ţării". (Continuare in pag. a 2-a)
CIT MAI MULT MINEREU! Trifan, Constantin Crîşmă-
riuc, Nicolae Marcu .şi Ghe-
rasim Tecar au extras peste
că în acest mod contribuim suplimentară de 984 tone sarcinile de plan între 1 043 Gospodarii din Balşa işi intăresc renumele prin fapte
la sporirea continuă a' ba minereu de fier. şi 2 374 tone de minereu
zei naţionale de materii — Bătălia pentru a asi brut.
prime, la reducerea efor gura cit mai mult fier Locuitorii din satele co mul de achiziţii, în valoare cretarul •• general al parti
tului valutar al ţării. Şîn- economiei noastre naţio La Secţia minieră Teliuc, munei Balşa sînt cunoscuţi de 2 milioane lei. dului, nu., numai că au în
tem mîndri că pe primele nale — ne-a declarat mi bi prima jumătate a anu ca unii dintre cei mai vred Aceste rezultate, precum ceput să crească mai multe
6 luni ale acestui an, bri nerul şef de brigadă Gheor lui 1985. şi-au înscris nu nici şi pricepuţi crescători şi celelalte realizări înfăp animale —s-, comuna deţi-
gada noastră a reuşit să ghe Harbuz, de la Mina mele pe panoul fruntaşilor de animale. Numărul mare tuite de cetăţenii din Bal nînd în prezent 2;350 bovi
extragă din abatajele 802 est Ghelari — are la noi, în producţie brigăzile con de bovine şi oi pe care lo şa, sub conducerea organi ne, 1 880 porci şi. 8 800 oi,
— 808, situate la orizontul şi mă refer la toată în duse de Mirea Amariei — cresc, cantităţile însemna zaţiei comunale de partid revenind .cî,te .3: bovine, 2,5
XIV al Minei centrale treprinderea minieră Hu cu 1 233 tone de minereu te de lapte, carne, lînă şi şi consiliului popular co porcine şi 9,5 ovine pe gos
Ghelari, o' cantitate supli nedoara, un caracter de suplimentar, Ioan P. Chiriac alte produse agricole pe munal, au situat comuna podărie —, dar au şi con
mentară de 3 898 tone mi masă, adică reprezintă un — 730 tone, Mircea Cos- care bălşenii le livrează la
nereu de fier. Acţionăm obiectiv cunoscut de că ma — 358 tone şi Vasile fondul de stat, modul în PROGRAMUL UNIC - programul
permanent eu înaltă con tre fiecare om, un ţel su Bulei — 177 tone. „Numai care ei îşi gospodăresc sa
ştiinţă revoluţionară pentru prem al activităţii spre în luna iunie 1985 — preci tele au situat an de an dezvoltării fiecărei gospodării ţărăneşti
materializarea sarcinilor şi care sînt concentrate toa za sing. Silvia Celnicu, de Balşa ' între comunele de .................. • .................................................................... • ••'''•
obiectivelor formulate de te forţele materiale şi u- la biroul plan al I.M. Hu frunte ale judeţului. In a-
secretarul general al parti rnane. Pe primele 6 luni nedoara — colectivul Sec nul trecut, de exemplu, de pe locul III în întrecerea ^tractat în acest an canti-
dului, tovarăşul Nicolae din acest an, brigada noas ţiei miniere Teliuc a ex la gospodăriile populaţiei socialistă cu celelalte lo taţi mai mari de produse
Ceauşescu, privind asigu tră a dat peste plan 2 G74 tras un plus de 4 218 tone au fost predate la fondul calităţi rurale din judeţ. agroalimentare la fondul
rarea din resurse interne tone de minereu. Am de minereu de fier. Totodată, de stat 220 tone carne de — Este un loc care ne de stat, pe care s-au stră
a unei cantităţi cit mai marat bine şi în semestrul bovine şi porcine, 4 570 hl obligă — sublinia Adam duit să le predea la timp.
mari de minereuri şi alte al II-lea. Toate aceste MARIN NEGOITĂ lapte de vacă şi oaie, 8 500 Moga, primarul comunei Astfel, prevederile pla
Substanţe utile necesare rezultate • bune le închi kg lînă şi alte produse a- — şi, totodată, ne stimu nului pe acest an la con
economiei naţionale". năm, din adîncul inimii (Continuare în pag. a 2-a) groalimentare, prin siste lează să sporim în conti tractări au fost depăşite
nuare numărul animalelor cu 389 ovine, 35 bovine şi
crescute în fiecare gospo au fost îndeplinite integral
dărie, să ne aducem în a- la lapte de vacă şi de oaie.
cest an o contribuţie mai Pînă în prezent s-au pre
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ mare la fondul de stat şi dat la fondul de stat 149
bovine, 526 ovine, 38 por
la cel de autoaproviziona-
re. Ca urmare, comuniştii, cine, 1 400 bl lapte de va
toţi locuitorii satelor noas că şi 300 hl lapte de oaie.
întreaga atenţie — recoltării şi depozitării tre, mobilizaţi de sarcinile Sînt perspective certe ca şi
ce ne revin din hotărîrile
în acest an să ne depă
Congresului al XIII-lea al şim sarcinile la aceşti indi
furajelor, întreţinerii culturilor prăşitoare ! şi orientările izvorîte din catori. MIRCEA LEPADATU
partidului, din indicaţiile
tovarăşu
c u v î n t ă r i i e
— După ce am încheiat pă ce s-a încheiat coasa I I Drăgoi, Traian Rădos, Io- şila a Il-a mecanică şi ma- lui Nicolae Ceauşescu, se (Continuare In pag. a 2-a)
,e cele 28' de ha sif Andrăşescu, Nicolae
. secerişul orzului pentru de pe toate ha nuală la porumb a fost
consum pe întreaga supra cu lucerna i şi trifoi, coo- şi coo- Grecu şi alţii au recoltat
iu intrat la co
faţă cultivată — preciza peratorîi' au finul; de pe mai mult de M. LIONEL
felor
Aurelia Cri.şan, secretarul situl fîneţelor naturale, 40 de ha. în centrul atenţiei — valorificarea
eni ca Nicolae
comitetului de partid de la unde oameni ca La C.A.P. Nandru, pra- (Continuare in pag. a 2-a)
C.A.P. Boş —, continuăm materialelor refolosibile
să acţionăm cu toate for Am trecut zilele acestea pe Ia atelierul de reparaţii al
ţele la pregătitul terenu C.T.E. I şi pe la sectorul cazane recuperatoare—clcctrofiltre
lui şi însămînţatul culturi din C.S. Hunedoara, urmărind cum se desfăşoară acţiunea
de recuperare şi recondiţionarc a materialelor refolosibile.
lor duble. Pînă în prezent, Tovarăşul Tilus Dănilă, preşedintele comitetului sindica
întreaga suprafaţă secera tului de Ia atelierul de reparaţii, spunea : „Nc-am depăşit
tă a fost eliberată de paie, planul, de la începutul anului, Ia recuperarea cenuşii de
aluminiu,
meritul revenindu-i meca plumb, la rccondiţionările, hîrtie şi produse textile. In la ceea ce
a
planul
priveşte
fost
depăşit
rotoare,
nizatorului Vasile Otvos. axe diferite, cuple, rcductoare, capace, multe altele, în
Imediat ce primele su total 2 180 tone piese de schimb au fost redate în fluxul
prafeţe recoltate au fost productiv". cazane recuperatoare—eicctrofillre al O.S.M. II
La
sectorul
eliberate de paie, mecani primim amănunte de la tovarăşa Elena Băltcanu, secreta
zatorii Dorin Pop şi Barna rul organizaţiei de partid : „Planul de recuperări Ia oxid de
Vălean au intrat cu plu fier şi abur a fost realizat, în condiţiile cînd consumurile
specifice s-au redus cu 4,3 la sută faţă de aceeaşi perioa
gurile în brazdă. Prezent dă din anul trecut. Iui această acţiune de recuperare şi va
la faţa locului, pentru a lorificare superioară a tuturor materialelor refolosibile de
veghea asupra calităţii lu punem eforturi permanente, pentru a ne realiza şi depăşi
sarcinile stabilite". (VASILE GRIGORAŞ, corespondent).
crării, Mircea Petrişor, in
ginerul şef al unităţii, sub
linia eâ cei doi mecaniza
tori au arac şi discuit MOZAIC DUMINICAL
de ha din rele 40 de
planificate, unnînd ca în Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti
cel mai scurs timp lucra Remember
rea să fie încheiată pe în Din lumea ştiinţei şi tehnicii
treaga suprafaţă; De pretutindeni
Concomitent se munceş ' C.A.P. Pcştişu Marc. Cooperatoarele din echipa condusă de Rozalia Fcher muncesc
te la recoltatul şi transpor zilnic cu răspundere în grădina de legume a unităţii. In imagine surprinse in timp ce (Pagina a lll-a)
tul furajelor din cîmp. Du recoltau fasolea.