Page 42 - Drumul_socialismului_1985_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Gospodarii din Baişa îşi Sporirea
! . . . . . . . - . % . • ; ; -.'v 'V.,j v. yfc . PE!
s 20 de ani da la Congresul al lX~iea ai P.Cff, cantităţii
întăresc renumele prin fapte
ISTRU MARELUI CTITOR şi a calităţii

(Urmare din pag. 1) folosirii cu maximă efi­
cienţă a fiecărui petic de minereului duî
AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE putea asigura condiţii op­ griculturii. „Aşa se. face, 11.30 'J
înţelegînd că pentru a
:
teren ce se poate reda a-
time de creştere a ani­ continuă primarul- Adam (Urmare din pag. 1) 11,35 1 f
malelor este nevoie de can­ Moga, că in acest an am (I
c
Manifestări politico-edueative tităţi consistente de furaje, reuşit să cultivăm pe raza calitatea producţiei a fost ii. 12, r c
bună, conţinutul de fier
consiliului
comunei I 400 ha cu po­
chemarea
la
popular comunal, cetăţenii rumb, 950 ha cu grîu, 130 fiind depăşit cu 1,25 la 13.00 A
Îl
sută, la Teliuc, şi cu 0,19
1
(Urmare din pag. i) noastră, pentru care vă istoric’ (susţinut de Nicolae au ieşit în număr mare, ha cu cartofi şi 50 ha cu la sută, la E. M. Ghelari. (I
purtăm o vie recunoştinţă Vintilă, directorul Cabine­ In frunte cu deputaţii la sfeclă furajeră. La această Acest fapt a condus, pe 14,15 Ii
ti
nicipal pentru activitatea . şi vă aducem mulţumiri tului municipal pentru ac­ efectuarea lucrărilor de dată, praşila a doua s-a întreprindere, la depăşirea 15.00 II
ideologica şi politico-edu- profunde pentru bucuria tivitatea ideologică şi curăţare şi • ţoaletizare a încheiat pe toate suprafe­ indicatorului „minereu mar­ n
cativă), „întreprinderea de de a ne fi aflai locul şi politico-educativă), „Con- păşunilor şi fîneţelor natu­ ţele cu porumb, sfeclă şi fă produs" cu 2 117 tone şi 19.00 T
tricotaje tip lină Hunedoa­ rolul în viaţa economică trib v o r a ş u l u i rale. în această primăva­ cartofi, iar după felul în a „fierului în minereu 19.30 Ţ
1(
ra, ctitorie a Epocii Nicolae şi socială a oraşului. Răs­ N eseu la lăr- ră au fost curăţate 800 ha care se prezintă culturile marfă" cu 630 tone. Este
Ceauşescu" (Miliai Năfor- punsul nostru io toi ceea g ' sţ'onarea de­ de păşune, din care s-au estimăm 6 recoltă bogată". vorba dc întreg primul se­ C
niţă, inginer şef al între­ ce aţi făcui pentru no- nie socialiste şi afir­ fertilizat cu îngrăşăminte De la Petru Tomotaş, mestru. în ce priveşte lu­ si
u
prinderii), „Dezvoltarea de­ sînt faptele de muncă, mam: personalităţii uma­ organice aproximativ 600 membru al biroului comi­ na iunie 1985, putem ară­ v
r
mocraţiei socialiste, temelia fapte care în prezent ;i ne" (‘ecto univ. Filimon ha. în acelaşi timp, au fost tetului comunal de partid ta că producţia marfă a 19.35 C
unităţii de acţiune şi voin­ tuează întreprinderea bun-;- Şerb) au fost teme de pregătite adăpătorile pen­ şî preşedintele cooperativei (<
ţă a întregului nostru po- doreană pe locul al ll-lea :> dezbatere care au dat ti­ tru animale pe păşunile de producţie, achiziţii şi întreprinderii a fost de­ 20,15 F
Ii
păşită cu 1 646 000 lei, iar
lor" (Mihaela Lavropolos, ţară în marea întrecere so nerilor participanţi posibi­ comunei. desfacerea mărfurilor, a- productivitatea muncii cu ri
■iecretar adjunct al comitetu­ cialistă a unităţilor de pro­ litatea de a cunoaşte con­ — Pentru asigurarea u- flăm alte cîteva aspecte 11
lui de partid din întreprinde­ fil. Vă asigurăm, şi cu cepţia de inestimabilă va­ nui .păştinat raţional — vădind vrednicia oameni­ 464 lei pe fiecare om al 21.35 F vi
re). Participanţii - in majori­ acest prilej, mult stimate loare teoretică şi practică preciza Petru Gavrilă, vi­ lor din BaLşa. In perioada muncii. Acest fapt a creat <c
tate femei, care şi-au găsit tovarăşe secretar general, a ctitorului României so­ cepreşedintele biroului e- trecută din acest an, din condiţiile necesare ca în 21,50 X.
in noua unitate economică de hotărîrea noastră nea­ cialiste moderne pentru xecutiv al consiliului popu­ satele comunei au fost tri­ iulie, prima lună a celui 22.00 Ir
o Hunedoarei un merituos bătută de a urma înaltul . propăşirea patriei pe dru­ lar — în acest an am or­ mise spre oraşele judeţu­ de-al II-lea semestru, re­ 111
statut profesional şi social exemplu pe care ni-l oferiţi mul împlinirilor socialiste ganizat tabere de păşunat lui, prin sistema achizi­ zultatele să fie bune. Avem LI
- au adoptat, în atmosfera permanent, de a munci cu şi comuniste. colective. Avem şapte ast­ ţiilor, ouă, fasole, cartofi, certitudinea că vom depăşi 20.00 T,
entuziastă a manifestării abnegaţie şi dăruire re­ • „Hunedoara - in timpul fel de tabere pentru bovi­ carne de pasăre, miere toţi indicatorii de plan, re- D
omagiale, textul unei tele­ voluţionară pentru înfăp­ eroic al anilor 1965-1985" ne şi 10 pentru ovine. Su­ cupez'înd în acelaşi timp şi Ci
al
grame adresate secretaru­ tuirea obiectivelor istorice a fost tema unui reuşit pravegherea animalelor se etc., în valoare de 650 000 o parte din restanţele care 20,20 Ti
lui general al partidului, stabilite de Congresul a' colocviu de istorie. Organi­ face de către gospodarii lei. Iar gospodari cum sînt mai există la minereu Pl
t o v a r ă ş u l NICOLAE Xlll-lea al partidului". zat de Casa municipală de din satele comunei, prin Constantin Ciucean, Aurel brut". El
CEAUŞESCU/ în care se • „ E p o c a Nicolae cultură şi colectivul muzeu­ rotaţie. Mulsul se efectu­ Moga, Nicolae Jurca, Ro­ Dacă minerilor din Po­ «<
ru
arată-: „Realizările noas­ Ceauşescu, epoca unui lui de la Castelul Corvî- ează sus în tabere şi lap­ iana Ruscăi li s-ar spune P<
tre pe parcursul celor şapte timp eroic" a fost generi­ neştilor, colocviul a bene­ tele se trimite zilnic cu man Şandru, Ioan Doncea, şi „oameni de fier", ca­ In
cul simpozionului organizat 20,45 Ti
ani de activitate, implica­ ficiat de documentate dez­ căruţele spre centrele de Trandafir Robotin, Iosif racterizarea lor ar fi poate
de comitetul municipal al Io
rea conştientă, mai plină bateri, conduse cu compe­ colectare. Moga, Ioan Suciu şi Petru mai completă. Fiindcă, în ţii
de substanţă, la împlinirile U.T.C. şi comitetul U.T.C. tenţă de prof. Elena Bu- O alţi direcţie în care Bunea sînt cîţiva dintre afara activităţii -de extrac­
de fiecare zi, de fiecare din combinatul siderurgic gariu şi muzeograful Elena şi-a concentrat atenţia co­ cei care fac cinste comu­ ţie a minereului de fier, m
an, le datorăm indicaţiilor la care au participat nu­ Marcu. Au fost dezbateri aceşti mineri poartă în fi­ tii
meroşi tineri. „Contribuţia nei, ei livrînd anual can­
dumneavoastră, mult sti­ despre un timp eroic, al mitetul comunal de partid rea lor tăria metalului pen­ Pt
mate tovarăşe Nicolae secretarului generai a' unui oraş eroic, care şi-a consiliul popular comu­ tităţi însemnate de carne, tru care luptă. „Avem un 21.00 Ei
Io
Ceauşescu, pe care ni le-aţi partidului, tovarăşul Nicolae cîştigat în aceşti 20 de ani na) a fost cea a redării în lapte, lînă şi alte produse colectiv de oameni minu­ so
dat cu prilejul vizitei de Ceauşescu, la dezvoltareo adevărata emblemă o agroalimentare la fondul naţi — ne-a declarat ing. 21,50 T<
lucru în întreprinderea materialismului dialectic şi muncii si vieţii. circuitul arabil a cît mai Ioan Toplician, directorul 22.00 In
m
multor suprafeţe de teren, de stat. întreprinderii miniere Hu­
—' — a —— a —* , - . —■ * a m m a a — nedoara — mineri şi pre­
paratori dîrji şi hotărîţi, cu
Prestigiu! cîştigat prin muncă o voinţă tare, capabili să
învingă orice greutăţi din
munca lor. Vom acţiona DEV2
E plăcut şi în acelaşi editarea revistei şcolare aşa cum ne-a cerut şi la lor tîr
timp toarte greu să te im­ ,,Ecouri", aliată acum la cel recenta Plenară comună a darmui
(Arta);
plici în caracterul şi capa­ de-a! XV-lea număr. In frun­ venturi
citatea de înţelegere a u- tea organizaţiei pionierilor Consiliului Naţional al Oa­ wyer -
nui copil şi ai o obligaţie sau a unităţii de invă- menilor Muncii .şi Consiliu­ Indlani
A); G1
foarte mare mai ales cind ţămint din c o m u n a lui Suprem al Dezvoltării (Modcr
materia predată este Lim­ Baia de Criş, a cămi­ Economice şi Sociale secre­ şerif e
ba şi literatura română. nului cultural sau a mişcă­ tarul general al partidului, căra);
(Arta ■
Profesoara Maria Lupules- rii de femei din sat, ca de­ t o v a r ă ş u l Nicolae neştilor
cu şi-a modelat elevii cu putată şi dascăl Maria Ceauşescu pentru îndepli­ Rîdep
răbdare şi competenţă pro­ Lupulescu a iubit şi a edu­ nirea întocmai a prevede­ ring); :
fesională ; i-a învăţat tai­ cat frumosul in mijlocul rilor de plan pe acest an Kramcr
(7 Noii
nele limbii române, bucuria oamenilor şi al copiilor cu şl pe întregul cincinal, 7A ubj
de-a citi -o carte, conjuga­ dragoste neasemuită pen­ pentru pregătirea cu te­
rea verbului „a munci", tru trecutul şi prezentul a- mei a condiţiilor necesare i _.e :
U,uccai
sensul profund al cuvinte­ cestui legendar pămînt al înfăptuirii în mod cores­ Fapt c
lor Istorie, Libertate, Pace, Apusenilor. punzător a planului pe P E T R
i-a învăţat că mai presus In pragul vacanţei mari, 1986, primul an din vii­ circums
te
(IM
de orice stă iubirea noas­ la împlinirea celor aproa­ torul cincinal. In 1986 se NINOAI
tră pentru acest pămînt. pe patru decenii dăruite seriile :
In cei 39 de ani petre­ muncii, gîndurile elevilor va proba forţa noastră de URICA2
cuţi in sălile de clasă, prol. care au deprins tainele lim­ a îndeplini ireproşabil o- Măriuc£
Aventui
Maria Lupulescu şi-a chel­ bii române şi iubirea de biectivele măreţe hotărîte dulul
tuit frumos sufletul şi via­ patrie de la Maria Lupules­ de Congresul al Xlll-lea GURAE
ţa pentru a cultiva în ge­ cu au fost exprimate emo­ vor zic
RAŞTIE
neraţiile de elevi dragostea ţionant, ca şi aceste ver­ al partidului". — serii
şi respectul pentru învăţă­ suri, dintr-o poezie scrisă Să moi
tură, pentru muncă. Dar de o fostă elevă : „Ce pă­ goste d
GEOAG
activitatea ei s-a deslăşui sări aş putea să chemi Fotocriticâ rile
rat permanent şi dincolo Şi-n care limbă să-ţi vor­ întreaga atenţie — recoltării ră) ; I
de catedră: a organizat bească/ şi paşii tăi miros Popesci
Imposit
manifestări artistice apre­ a iarbă/ şi-a dulcea limbă Nu departe de sediul rUle I-
ciate la nivel judeţean şi românească] Ji s-a urcat A.E.I. Grind există o par­ şi depozitării furajelor! Uul (t
naţional, a colindat satele in ochi pădurea/ de-atî- celă numită „Pe dîrnb", SIMERI
Apusenilor pentru a colec­ ta-mpotrivit la frig/ şi te-ai aparţinînd asociaţiei a- (Urmare din pag. 1) condusă de Rozalia Feher transportul din cîmp al fu­ multe i
(Mureşi
ţiona obiecte specifice mo­ făcut aşa frumoasă/ căci mintite, care în primăva­ la recoltatul legumelor. Şe­ rajelor. Acestea erau adu­ nea Zuz
ţilor - pe care le-a valo­ nici nu ştiu cum să te strig! '. ră a fost fertilizată cu încheiată pe toate cele 68 fa formaţiei era mulţumită se în baza furajeră cu o LARI :
1
rificat apoi intr-un punct LIUANA PETRUŞ, îngrăşăminte organice şi de ha cultivate, lucrare de recolta bogată obţinută platformă şi două remorci.
muzeistic -, a coordonat corespondentă pregătită pentru cultivat. la care o importantă con­ în acest an la toate cultu­ La volanul tractoarelor se
Dar, în cele din urmă, tribuţie şi-a adus mecani­ rile. „Ne-am îngrijit de aflau mecanizatorii Mihal
nu s-a însămînţat ni­ zatorul Constantin Ilarion. ele, zi de zi, şi, uitaţi-vă Gheorghe şi Petre Pliuţ,
I mic (!). Iar acum, la vre- Acum se acţionează eu ce mindreţe de fasole a- Timpi
autoturismul
nit cu „Căprioara", pen­ . inea cind recoltele dau în toate forţele la recoltatul, vem, ce dovlecei şi ce iar cooperatorii Ioan Suciu, azi, 14
spre
Maria Ilişan, Maria Şerban,
cabana
BIFIICTOB tru a cinsti „evenimentul" pîrg, aici se înalţă semeţ transportul dinhcîmp şt de­ morcovi". Tosif Demeter, Aron Nistor, se men v i
cerul
pozitatul furajelor în ziua
Oameni am întâlnit şi în
senin
1. cu o ladă de... bere,'N-au o cultură straşnică cîc... documentării noastre se „Luncă", la prăşitul ma­ Nicolae Carp, Rozalia Ne- neaţa.
reuşit însă să bea adălma- grilă şi Ladislau Nagy erau nord.
şul, făcînd în schimb cu­ buruieni. Plante deloc transportau lucerna şi tri­ nual al porumbului „Exe­ cei care se ocupau de în­ nime \
• Primea mită. Ca agen­ noştinţă cu prevederile De­ sfioase, care, după cum foiul caro au fost cosite dc cută praşila a Il-a m a n u a ­ cărcatul nutreţurilor şi clă­ între i:
tă prestări servicii la cretului 306/1981. se vede în imaginea noas­ pe toate cele 25 de ha. fn- lă, care este încheiată pe di tul lor în şire. „Pînă în cele m:
31 grad
I.G.C.L. Hunedoara, Pauli- * Ciupea la măsurătoa­ tră, sînt decise să înăbu­ tîlnim în tarlaua „Pirloa- 50 de ha din cele 65 de ha prezent — arăta Ioan slabă <
na Mllitaru obişnuia să re. Aşa obişnuia să proce­ ge“ pe cooperatorii Iero- cultivate — sublinia Adam Furca, inginerul şef al La m
primească mită pentru a deze Eugenia Stoiconi, bar- şe grapa cu discuri pe nim Bera, Viorel Şerban, Raita, brigadier la cultura cooperativei, am încheiat moaşă,
Vînt sl:
facilita obţinerea de apar­ mană la restaurantul „Re­ care cei de la S.M.A. Ilia Lăscuţ Dănilă, Gheorghe mare. Cei prezenţi acum coasa I pc cele 20 de ha sud. C
tamente din fondul de tezatul" din Haţeg, creîn- au „uitat-o" In mijlocul Şerban şi alţii, care încăr- la praşilă sînt cei rămaşi cultivate cu trifoi, pe 30 ceaţă.
Timpi
stat. Fiind prinsă în fla­ du-şi astfel plusuri în ges­ cîmpului. Cînd va fi re­ cau în căruţe şi transpor­ mai în urmă, însă avem de ha de fîneţe naturale ucmăto
grant, ea a fost arestată. tiune pe care şi le însu­ tau finul în baza furajeră. cooperatori cum sînt Elena şi. pe întreaga suprafaţă vreme
• l-a dat de gol.,, berea. şea. Nu mai are această luat terenul respectiv în Numeroşi cooperatori erau Demeter, Cornel Tuţonea, cultivată cu borceag. Avem dă, cu
s
După ce au sustras 50 kg posibilitate. cultură şi cînd va fi „re­ la coasă pe fîneţele natu­ Dionisie Feher, Dumitru depozitate în fînar 70 tone mult moi
la
furaje combinate de la Rubrică realizată cuperat/ polidiscul ? rale unde, aflăm de la Cla­ Marin, Sofia Bartoş, Teofil de nutreţuri, iar acum ac­ variabil
F.P.N.C, Mintia, unde erau cu sprijinul ra Goţ, preşedintele uni­ Pop, Vasile Stan şi Petru ţionăm cu forţe sporite minime
încadraţi, Cornel Delica şi Inspectoratului MIRCEA LEPADATU, tăţii, s-a recoltat fînul de Popa, care sînt mereu pri­ pentru a pune la adăpost între 1
£ reiru cancelarie au por- judeţean de interne Foto N. GHEORGHIU pe 150 ha. mii la muncă". toată recolta de furaje a- celei m
Petru Cancelarie au por­
judeţean de interne
33 grai
La Peştişu Mare găsim
Şi aici se muncea cu răs­
cooperatoarele din echipa pundere la recoltatul şi flată în cîmp”. servicii