Page 43 - Drumul_socialismului_1985_07

D5 • DUMINICĂ, 14 IULIE 1985 Pag. 3

J TIMPUL
LIBER

VIZIUNE
Din lumea ştiinţei
BUCUREŞTI - INIMA TÎNĂRĂ Şl FIERBINTE A PATRIEI • Laudă muncii, laudă • La baza d i d a c l i că
A, 14 IULIE
hărniciei, laudă fruntaşilor din masivul Paring, a
în producţie. Felicitări şi u- Clubului sportiv şcolar Pe­ şi tehnicii
copiilor: Tclc- rări de noi succese celor 15 troşani, s-a deschis o ta­
ca de ghioz- Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti unităţi hunedorene care, bără de odihnă a elevilor . i
olor). „Ultima pentru rezultatele de excep­ din municipiu şi din ţară, nava subterană
Episodul 2 ţie din anul 1984, au ocupat fruntaşi la învăţătură şi în DIRIJABILA
ununa cînte- locuri fruntaşe în întrecerea sport, care-şi vor petrece
romSnoţc (co- socialistă pe ţară, fiind o- aici, pe serii, o parte din l
Sînt, în Bucureşti, peste puri şi pînă în prezent. nicei manifestaţii de la 1 uorate cu înalte distincţii, vacanţa marc • Maistrul Ideea creării de nave sub­
cu „Steagul roşu" şi „Diplo­
dumintcal 40 de muzee, intre aces­ Deosebit de interesant sînt Mai 1939, revoluţiei de e-
1 color) „ ma de onoare". A fost un Todor Adam de la „Marmu­ terane dirijabile, capabile
e ale urnii tea: Muzeul de istorie al reliefate momentele luptei liberare socială şi naţiona­ bilanţ bogat, care, cu sigu­ ra" Simcria nc-a adus la să inainteze in straturile de
roic (color) Republicii Socialiste Româ­ revoluţionare a maselor lă, antifascistă şi antiim- ranţă va fi amplificat în cunoştinţă o ştire intercsaai- , roci, este recunoscută drept
acest
bri­
•
Destoinicul
an
:rea progra- nia; Muzeul de istorie a populare împotriva exploa­ perialîstă din august 1944. gadier Ştefan Alba, din sec­ tă: „Harnicii montori de Ia realistă de specialişti, scrie
nal Partidului Comunist Român, tării capitaliste, participa­ Prin numeroase fotografii, torul IV al minei Pelrila, întreprinderea noastră au ziarul „Sovetskaia Rossia
depăşească
să-şi
nea azi (co- a mişcării revoluţionare şi rea acestora la revoluţia panouri, grafice etc., se re­ este hotărit din anul tre­ terminat, zilele trecitte, iu- i citat de TASS. Se apreciază
performanţa
democratice din România; de eliberare naţională de liefează, de asemenea, ma­ că un proiectil autonom dii
Ceauşescti". cut, cîud ’ a extras peste crărlle ce le-au revenit Ia
nţa — cu faţa Muzeul de artă al Repu­ la 23 August 1944, aportul rile înfăptuiri cu privire la prevederile de plan 43 000 două obiective importante : rijabil, „lansat" spre adîncu-
arc. Prefaceri blicii Socialiste România ; la înfăptuirea sarcinilor dezvoltarea economică a tone de cărbune. De la în­ Casa centrală a pionierilor I rile pămintului, cu sau fără
itice de air- Muzeul satului şi de artă revoluţiei populare, ia ob- Capitalei, mutaţiile din ceputul acestui an, împreu­
l. Reportaj nă cu ortacii săi, are un şi şoimilor patriei din Bucu- | posibilitatea de a se întoar­
a României populară; Muzeul de isto­ viaţa social-culturală, dez­ spor de producţie de 20 000 reşli şl hotelul O.J.T. Su- ce, ore mari perspective ÎR
rie a municipiului Bucu­ voltarea ştiinţei, învăţămîn- tone şi condiţii bune de lu­ lina, pentru care au primit ' cercetarea zonelor aflate Itţ
irtistic : „Ra- reşti; Muzeul literaturii ro­ ÎNSEMNĂRI tului, se redau imagini şi cru în continuare • Ambian­ certificatul de bună călită- |
şl
plăcută,
ţă
ser­
meniuri
olor). Premie- mâne; Muzeul militar cen­ numeroase cifre din care vicii de calitate, ordine şl o adincime de peste 20-3()
ţară. Produc- curăţenie, solicitudine şi res­ te. Intre autorii frumosului , kilometri, a căror atingeri
udiourilor so- tral; Muzeul căilor ferate se desprind realizările ob­ pect — iată atributele ce succes se numără: Ion Dra- cu sonde de foraj se dovel
din Riga etc. ţinerea unor noi şi deose­ ţinute în vederea satisface­ caracterizează complexul de gomir, Nicolae Blăjan, Ale- I
: ul muzicii Astăzi vâ prezentăm Mu­ bite împliniri în anii socia­ rii nevoilor populaţiei, a deşte a li practic imposibil
nai. zeul de istorie a munici­ lismului, creşterii bunăstării omului. fă. Se apreciază că navele
rea progra- piului Bucureşti. Zeci de exponate în fa­ într-una din sălile mu­ subterane îşi vor croi druti
Muzeul este amenajat în ţa cărora vizitatorii se o- zeului se află o mare har­ R e m e m b e r cu ajutorul plasmei, laseru­
fostul palat Şuţu (din Pia­ tă a municipiului Bucureşti, lui. Calculele au arătat ci
15 IULIE presc minute în şir repre­
ţa Universităţii, drum de zintă mai ales momente pe care se aprind rînd pe în această manieră poate fl
ual 3-4 minute). Şi-a deschis rînd zeci, sute de beculeţe alimentaţie publică „Asto- xandru Sonher, Florin Si- realizată o vite2ă de Înain­
lecenii de la importante închinate lui Tu- ria", din Deva, condus de mionescu, Ioan Bălan, loan
;ul al IX-lea porţile în ianuarie 1959, tu dor Vladimirescu, revoluţiei de diferite culori. Se în­ Nicolae Miculescu • In cei Pleş". Felicitări tuturor, în tare de 50 kilometri pe orăi
iduliil prilejul sărbătoririi Cente­ de Ia 1848, Unirii de la făţişează în acest fel plat­ 35 aeni de activitate, ca te- frunte cu maistrul lor ! •
tl marilor îm- narului Unirii Principatelor 1859, constituirii P.S.D.M.R.,. forme şi obiective indus­ lcgraflstă la Oficiul P.T.T. Unitatea nr. 4 — „Bar de STAŢII TERESTRE
Române. în 14 săli sini triale, cartiere, obiective Petroşani, Lucrcţia Cristescu zl“, din Hunedoara, are cam
Ccauşescu — primul partid politic al DE TELECOMUNICAŢII
o
cccnii de im- prezentate peste 5 000 de clasei muncitoare din sociai-culturale etc., care a transmis nu mai puţin de des fum, imagine respingătoa­
3 780 000 telegrame, în toate re:
zgomot,
murdărie,
program cco- exponate care reflectă dez­ au apărut, mai ales în ul­ colţurile ţării şi in întreaga aer alterat. Parcă altfel ar PRIN SATELIT
-social. Docu- România, luptelor ceferişti­
voltarea economică, social- timii ani, pe harta Capita­ lume. Trebuie să recunoaş­ trebui să arate un bar de zi:
folcloric («o- politică şi culturală a Ca­ lor de la Atelierele C.F.R. lei României socialiste. tem: este o cifră... II expe­ „ca lumina zilei..." • Un e- In Australia este in curs
’estivalul na- pitalei şi împrejurimilor sa­ Griviţa, demonstraţiilor de diem şi noi o telegramă : xemplu demn de urmat pen­ de realizare o reţea de sta­
„C î' * a r e a „Felicitări şi urări de sănă­ tru buna aprovizionare, cu­ ţii terestre de telecomunica­
le din cele mai vechi tim­ la 1 Mai 1934 şi a puter­ GH. CÂLINESCU tate, cu ocazia pensionării !“ răţenie şi solicitudine din
personalului
co­
tir».. cele • Palaga Munteanu locu­ partea haţegan: cel în ma­ ţii prin satelit, destinată, în
al
imoase tradi- ieşte în Simeria şi lucrează merţul principal, îmbunătăţirii legă­
artel uoastre în Hunedoara, fiind şefa u- gazinului nr. 62 — parfume- turilor aeriene, relatează a-;
•e nităţii nr. 28 „Avicola". Pi- rie-cosmctlcă, marochinărie
•foileton (eo- REMORCA AUTOMOTOARE nă aici nimic rău. Deose­ • Fondurile do vinătoare genţia China Nouă. Se pre­
„Bacli". Epi- De pretutindeni bit este însă faptul că îşi ale Asociaţiei vînătorilor şi conizează, in total, construi
I face serviciul după bunul pescarilor sportivi — din rea unui număr de aproxi­
nai In Franţa a fost realiza­ plac, deschfzînd unitatea la zonele Brănlşca, Vorţa, lila
rea progra- tă o remorcă automotoare orele J, la 10, în loc dc 8, — au fost populate ' recent mativ 100 de staţii, dintre
care 47 urmează să fie ter­
.PLIMBAREA HOMARILOR" cu motor Diesel cu păcură, pînă Ia 16, cum este afişat Cu 1000 de fazani adulţi. A-
di tenţie, vînători ! Abia în no­
Cine
orarul
magazinului.
de 100-130 CP, utilizabilă ora exactă la această uni­ iembrie se va deschide se­ minate pînă la slirşitul anu­
tate „Avicola" ? • Ni se zonul pentru vînătoarea co­ lui. Programul a fost lansai
Homarii, consideraţi ade­ dei de studiu — care se va in terenuri mişcătoare, ni­ semnalează că străzile şi tro­ coşilor... 0 „Trenul bucu­ in aprilie, acordindu-se prio­
Deva,
la
sea tiritoarele adincurilor, intinde pe trei ani - fusese­ sipoase, înzăpezite sau cu tuarele din zona Cctăţii- riei" s-a de reîntors CIuj-Napoca ritate zonelor din interiorul
la
parcurg, anual, - in funcţie ră prinşi 379 de homari, din­ Deva sînt din an în an mal aducînd
Ireasma plol- polei, dar şi în cele nor­ frumoase, mai aspectuoase, sutele de artişti amatori hu- continentului australian, în
Patria); Jan- de dimensiuni — distanţe a- tre care unii chiar de trei male. Remorca poate li a- ca şi casele de aici. Numai nedoreni participanţi la e- care asemenea facilităţi lip­
extratereştrii preciabile, care ating une­ sau patru ori. Deşi majorita­ că uncie imobile, cum sînt tapa republicană a „Cintării
IEDOARA: A- ori 150 km sau mai mult. tea se deplasaseră numai taşată la orice tractor şi cele cu numerele 13 şi 15, României". Formaţiile core­ sesc sau sînt necorespunză­
1 Tom Sa- de pe str. Barbu Delavran- grafice hunedorene şi cele toare cerinţelor aviaţiei mo-,
artea lui Joe Mulţi dintre aceştia par să 2-15 km, 11 la sută au fost utilizată in aceleaşi condi­ eca, au un aspect învechit, dc obicei folcloric au impre­ derne. Realizarea lui se va
odern — sala realizeze un circuit şi revin găsiţi la circa 100 km de ţii la' o maşină specializa­ rudimentar, altcrind esteti­ sionat — prin repertoriu,
1 pe înălţimi la punctul de plecare, după locul de origine, iar ulterior ca zonei. Poate cineva ar calitate şl prezenţă scenică încheia pînă la slirşitul a-
sala B); Un tă, dar capacitatea sa este trebui să-i determine pe lo­ — nu numai spectatorii, ci nului viitor.
:restru (Fia- cum afirmă Mary Cerullo, s-au înapoiat în regiunea catarii dc aici să-şi pună chiar şi juriul republican.
>or periculos cercetător la Programul ma­ unde fuseseră eliberaţi în mai mare, cheltuielile de casele la rind. Da, ar Ii ca­ Felicitări ! Aşteptăm laurii !
istelul Corvl- rin al Colegiului Grant de mare. întreţinere sînt mai reduse zul... • Restaurantul „Cot­ • Nicolae Bokor, vrednicul O NOUĂ IPOTEZA
PETROŞANI :S Cercetările par să confir­ nari", dîn Lonea, a fost re­ brigadier de la I.M. Aninoa- PRIVIND PIRAMIDELE
viaţă (Pa- la Universitatea Mâine şi este mai economică din dat reţelei de alimentaţie sa, face ucenicie în arta pi­
nţe (Unirea); (S.U.A.). me ceea ce pescarii ştiau publică, complet renovat şi rogravurii. Dascălul său — EGIPTENE
îtra Kramer In octombrie 1983, cerce­ de' multă vreme şi anume că punct de vedere al consu­ modernizat. Se găseşte si tchnicianul-pcnsionar Teo­
c); LUPENi: tătorii au „lansat" în mare homarii tind să migreze spre mului de combustibil. Se vin... „Cotnari" • O adevă­ dor Crişan, este mîndru dc
(Cultural) ; rată istorie a fotbalului hu- el. Acum, Nicolae Bokor a- Cercetătorul sovietic Ana-
ite are circa 2 000 de homari de ape mai adinei şi mai calde poate folosi la lucrări pu­ nedorcan şi a hocheiului se menajează în holul aparta­ toli Vasiliev îşi exprimă con­
- o. a I-U dimensiuni mari, cu semne in timpul iernii şi se reîn­ blice, cariere, exploatări află în colecţia de tăieturi mentului său locul potrivit vingerea că ar fi reuşit să
; LUNEA î distinctive. Pescarii au fost torc, spre primăvară, la lo­ din presa românească — din
(Minerul) ; forestiere, ‘foraje petroliere, 1948 şi pînă azi — alcătuită, pentru „Galeria istoricilor" descopere modul cum au
. : Acordaţi informaţi despre această ac­ cul de origine. cu - pasiune pentru sport, de — suita de portrete ale ma­ lost construite vestitele pira­
i atenuan- ţiune şi întotdeauna homarii Cercetările ar putea con­ transporturi militare etc. - tehnicianul Nicolae Petraşcu, rilor bărbaţi ai istorici ro­
toresc) ; A- marcaţi erau aruncaţi îna­ tribui, de asemenea, la con­ din Deva. Volumul de in­ mide egiptene - se relevă
Yanlceil — informează revista „Science formaţii este întregit cu 84 mâneşti de Ia începuturi intr-un articol publicat de
Muncitoresc); poi in mare, raportindu-se servarea şi apărarea stocu­ et vie". dc c ă r ţ i despre fotbal pînă in zilele noastre. ziarul „Moskovskie Novosti",
laladă pentru locul unde au fost prinşi. Unii rilor de homari, stabiiindu-se El a emis ipoteza că acestă
lezat); BRAD: dintre homari au fost pes­ o dimensiune minimă legală
Marea Nor- piramide nu au fost con­
aua roşie) ; cuiţi chiar de trei sau de pa­ pentru capturarea lor. („In­ LA SECERIŞ Frige de mor toţi microbii; — Autorul versurilor „şi din struite integral din blocuri
A : Zică ce tru ori. La jumătatea perioa­ ternational Herald Tribune"). li) Ne-a lăsat poezia „Sece­ roadele cimpiei/ Coacem pîi-
rtinerul) ; O- ORIZONTAL : 1) A compus riş" — A prelucrat pentru cor nea vredniciei" (Hora muncii de piatră, ci s-a profitat de
mul şl fiara piesa corală „Frunza sună, cîntecul „Bade-al meu de pe pe ogoare); 10) Semnatarul iaptui că, in zona respectivă,
■II (Patria); CÎŢI „TIZIANI" SÎNT AUTENTICI ? griul clntă" — Mănunchi de combină". partiturii corale „Poemul se­ au existat cinci stinci uriaşe
nit din dra- spice; 2) Autorul corului cerişului" — în vară !; 11)
iţă (Flacăra); VERTICAL : 1) „Bărăgan" şi Confecţionată din spice şi pur­ — pinteni ai unui străvechi
BAI : Suro- O 'serie de pinze ale Iul de artă care a studiat vre- „Grîule, mănos 1“ ; 3) Scriitor „Marea aurie" sînt două din tată cu cinste de gospodarul lanţ muntos, erodat de In­
de cultu- Tiziano Veceellio de a căror ine îndelungată operele lui brazilian, autorul volumului creaţiile acestui poet — Dim­ care termina primul seceri­
EG : Mitică autenticitate nu s-a îndoit Tiziano aflate in diverse mu­ „Secerişul roşu" — Ii aparţin potrivă; 2) A compus melo­ şul (od.) — Loc pentru tre­ temperii. Patru dintre ele
icla); BRAZI: multă vreme nimeni, sînt în versurile intitulate „Cîntec de dia „Holde aurii" — Autorul ieratul griului. ar fi lost imbrăcate pe din«
seceriş"; 4) Localitate în Fran­
iubire — se- zee celebre ale lumii. Intre versurilor „Mulţi oameni îşi alară cu blocuri de piatra,
CALAN: Ra­ realitate falsuri. Ce e drept altele, Dreyer susţine că a ţa — Localitate în Egipt — macină-n moară/ Griul şi vi­ Dicţionar: GAN., ABD. GAD,
de cultură) ; „de epocă", intrucît au fost constatat asemenea falsuri Din creaţia acestui poet con­ sele" (Morarul); 3) Semnata­ ATS. ajungindu-se la forma pira­
Iubirea are temporan desprindem poezia rul tabloului „In lanul cu midală, iar a cincea a fost
— seriile I-II executate de un contempo­ in Muzeul Luvru, din Paris, „Picături de rouă, boabe feri­ grîu" — Vara... griului; 4) VASILE MOLODEŢ sculptată, luînd forma Sfin­
ILIA: Acţiu- ran al marelui pictor, în pe­ la „National Gallery oi Scoţ­ cite de grîu" (Dumitru M.); 5) Fiară sălbatică (mold.) — Cîn­
.umina): GHE- rioada 1515-1525. Aceasta iană", din Edinburgh, la Ox­ 28 combine ! — Stăteau de tec de leagăn — Scînteie mun­ xului.
a (Minerul). strajă la Intrare — In holdă ! tenească; 5) Cu un schelet ■ ŞAH — Concurs Cercetătorul susţine că,
este concluzia la care a a- ford, precum şi Metropoli- 6) Semnatarul versurilor „înal­ bine constituit (fem.) — Sate­
juns Peter Dreyer, un expert tan-ul newyorkez. tele spice"; 7) A scris poezia lit artificial staţionar; 6) Scoa­ problema nr. 9 potrivit calculelor sale, pira­
„La seceriş" — Lăsată la o se din spice ! — > Autorul poe­ mide construite numai din
parte; 8) Un Iei de umflătură ziei „Lan dc grîu"; 7) A com­ blocuri de piatră, in cazul
HIDROCENTRALA... SUBTERANĂ a paiului de grîu (reg.) — La pus „Cîntecul secerătoarei" — Mat în 4 mutări dimensiunilor celor din a-
secerat !... — ...pe arie ! ; 0) Scoate untul la suprafaţă; 8)
obabil pentru Timp de şapte ani, la Di- ajutorul turbinelor convertite A scris poeziile „Recoltă grea" La Snagov ! — A scris roma­ Controlul poziţiei : propiere de Cairo, nu ar fl
1985: vremea şi „Belşug"; 10) Cocă de lipit nul „Grîu înfrăţit"; 9) Dimi­ Alb : Rd8, Cn4, pc7 putut rezista, ci s-ar ii des­
frumoasă, cu norwing, in Jar a Galilor, a în pompe. făcută din făină de grîu — nutiv feminin — Din secară ! Negru : Ra7.
>11, mal mult fost construită una dintre Centrala se remprcă nu trămat prin deplasarea trep­
lea şl dimi- cele mai mari amenajări hi­ numai prin mărimea puterii 777/7 tată spre inaiară a zonelor
t slab din droenergetice britanice. Este 1 2 m interioare ale construcţiei.
jeraturile ml- sale instalate - 1 800 me­ m m YM
fl cuprinse vorba de o hidrocentrală... gawaţi - ci şi prin volumul 2 zggg y /Y a Vasiliev aiirmă că, pentru
17 grade, Iar subterană. Ea a fost ampla­ mare al excavaţiilor pe care realizarea construcţiei, in
e între 28 şi V /A ',
Izolat ceaţă sată între două lacuri na­ le-a presupus construirea sa: 3 1 stinci au lost săpate, la în­
teaţa. turale, situate intr-un munte peste 3 milioane tone de ar­
: vreme tru­ de ardezie. Diferenţa de al­ dezie. Principalele excavaţii 4 n ceput, drumuri care ou ser­
verul variabil, titudine dintre cele două la­ J 1 vit la, transportarea blocuri­
i moderat din au fost făcute pentru cele 5 y/7 7
enin. Local curi este de 500 m. două săli subterane ale tur­ m lor uriaşe de piatră, in greu­
La vîrlul de sarcină, apa binelor, care au — flecare - 6 £22 m 1 y//A
■obabil pentEU dimensiunile unui teren de ii tate de citeva tone. Pe mă­
trei zile:: din lacul superior este lăsa­ sură ce aceste blocur se a-
îoasă şl cal- tă să coboare în cel inferior fotbal. Lucrările respective 7 V Z & r 1
I variabil mal printr-un tunel de 3,2 km au lost realizate fără a afec­ '/a \m şezau unele peste altele,
Vînt slab, ta intr-o măsură prea mare 8 7 7 7 7 ,
din direcţii lungime, pentru a pune în 7 7 7 / căile de acces spre virl se
7 /7 /
Temperaturile mişcare turbinele. Noaptea, mediul ambiant. In ceea ce L_L A V /r 1 transiormau in cămări, cori­
■ fi cuprinse cind cererea de energie e- priveşte centrala propriu-zisâ, J m '/Z /A
19 grade, iar remarcabil este şi faptul că 10 7 , doare de trecere sau labirin­
e între 27 şl lectrică este redusă, apa a- 1 £22 turi, dintre care unele nu au
Meteorolog de ea are nevoie de numai zece Y//A Y /Y A
Inuţ Petru). junsă in lacul inferior este secunde pentru a intra în 11 putut li descoperite nici pî­
retrimisă în lacul de sus, cu funcţiune. m 1 I nă in prezent. ţ