Page 46 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ pEr
r 'Q. de ani de ia Congresul al IX-lea ai P.C.R. S
:
:
........... ' '' .................. ’ :i ■ M J Duminică, activitate intensă,
iHIMUL NOSTRU MAU CTITOR |
responsabilă Sa semănatul IX
L ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE ! culturilor duble 20,00 1
•
1:
I<
Duminică a fost o ade Intr-adevăr, duminică la gore Popa, Ioan Dobreanu -0,20 A
COMITETULUI CENTRAL AL ! vărată zi de vară. Tocmai A.E.I. Bobîlna s-a muncit şi Vasile Pop se dovedeau 20,35 IV
n
din plin şi pe toate fron
tot atît de vrednici, ţinînd
bună pentru lucrul în eîmp.
O zi ale cărei ore au fost turile. pasul cu cei din brigada li
PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN \ folosite cu spor în majori nel Tărăpoancă, inginerul Biscaria. întreaga activitate O
P
— La noi — arăta Cor
tatea unităţilor agricole din
tl
era coordonată de Petru
E
TOVARÂSULUI NICOLAE CEAUSESCU, Consiliul unic agroindus şef al C.A.P. Rapolt — Mateevici, inginerul şef al 21.00 I:
i ;tăzi forţe însemnate sînt
trial Simcria.
unităţii, pe care l-am gă
a
De dimineaţă, la Sta ; jbilizate la eliberatul sit în viţiul remorcii, unde tt
r:
secretar general al Partidului Comunist Român, ţiunea de mecanizare a a- gra mic al terenului de luase locul unui cooperator 21,50 T
griculturii din Simeria, in unde pînă acum mecani mai vîrstnic la stivuitul 22.00 Ii
preşedintele Republicii Socialiste România, ginerul Nicolae Leonida, zatorii Romulus Toader şi baloţilor de paie. „în n
- t directorul staţiunii, stabi Pruncise Acs, împreună cu cheiem asţăzi de eliberat
(Urmare din pag. 1) prinse în inestimabila dumneavoastră operă lise „ordinea de bătaie" cooperatorii Petru Deac,
teoretică şi practică, vă asigurăm, mult pentru acea zi. Toate uti Iosif Benţa, Petru Cos- complet întreaga tarla —
socialismului şi comunismului pe pămintu) stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, lajele repartizate pe uni tea şi Viorel Benţa au în preciza el — şi continuăm yc,
patriei. Vă sintem in acelaşi timp recunos că vom munci cu abnegaţie şi dăruire, cu tăţi se aflau deja în eîmp, cheiat lucrarea pe 32 de cu pregătitul terenului şi
cători pentru instituţionalizarea unui larg spirit revoluţionar şi patriotic, consacrîn- se ştia exact cine se află ha. De asemenea, se însămînţatul culturilor du
cadru democratic de participare activă şi du-ne toate eforturile pentru a cinsti prin la datorie şi unde mun transportă din eîmp. cu ble, lucrare pe care am BUC
eficientă a întregului popor la conducereo noi şi măreţe realizări apropiata aniver ceşte, ce intervenţii teh căruţele membrilor coope efectuat-o pe 10 ha şi o diopro
0,30 Li
societăţii, pentru spiritul muncitoresc impri sare a două decenii de la Congresul al nice trebuie efectuate de ratori, trifolienele rezul vom amplifica, pentru a gricult
mat activităţii social-politice. IX-lea al partidului şi a ne aduce întreaga urgenţă. tate după cea de a doua închefa în cel mult două nai; 7,
Participanţii la simpozionul omagial au contribuţie la progresul şi prosperitatea pa- Ajunşi pe terenurile coasă, care este încheiată zile. Aceasta, deoarece jamen
punzir
primit cu vie satisfacţie, cu entuziasm, ale triei, la înflorirea României socialiste. Vă A.E.I. Bobîlna îl găsim în pe 22 ha din cele 44 de griul a început să dea în răşulu
gerea dumneavoastră în cadrul Adunării încredinţăm, mult iubite tovarăşe secretar parcela „Valea Chioaşului" ha cultivate. pîrg şi trebuie să ne sa îi
solemne a Academiei Republicii Socialiste general, că urmînd luminosul dumneavoas \ pe mecanizatorul Gheorghe O activitate intensă, bine concentrăm toate forţele planul
pregat
România ca membru titular şi preşedinte tră exemplu de viaţă şi activitate revolu Susan, care, ajutat de pen organizată întîlnim la la secerişul lui“. anului
de onoare al acestei prestigioase instituţii ţionară, vom face totul pentru a conferi sionarul Gheorghe Mocanu. C.A.P. Simeria. Deşi era La C.A.P. Bobîlna o for ta prt
,
care consacră marile valori ale geniului muncii noastre o nouă calitate şi eficienţă, semăna porumbul în cul în jurul amiezii şi soarele maţie de trei prese (me melod:
poporului nostru. Este deplina recunoaştere sporindu-ne neîncetat aportul la îndeplini tură dublă. era puternic, în „Pişpe- canizatorii Petru Breteanu, de ştii
asculţi
pe care ştiinţa, întreaga spiritualitate ro rea politicii interne şi externe a partidului — Abia ne-am mutat coane“, o tarla de 35 de Ion Savu şi Ioan Vlad) e- ■ 4! n de
mânească o acordă personalităţii dumnea şi statului nostru, la victoria deplină a so din altă tarla unde am ba, de pe care fusese re xecuta balo.tatul paielor. vauş<
voastră de excepţie a lumii contempora cialismului şi comunismului în patria noas { semănat 12 ha — preci coltat orzul, găsim o mare In tarlaua „La Vamă", me 10,20 I îi
ne, luptător neobosit pentru cauza păcii şi tră. \ zează Gheorghe Mocanu, mobilizare de forţe umane canizatorii Cornel Pădu- şurile
colaborării între toote popoarele lumii, care Ingăduiţi-ne, mult iubite şi stimate to şi mecanice. Trei prese de rean şi Viorel Toader se Mioriţ
aţi descătuşat energii creatoare nebânuite varăşe Nicolae Ceauşescu, să vă transmi s care ne spune că este om aflau cu discurile în ştiri ;
ale unei naţiuni libere şi independente, tem, în numele comuniştilor, al tuturor oa \ din sat şi de cînd a ieşit balotat cu sănii — la vo piome
tate ;
stâpine pe destinele sale. menilor muncii hunedoreni, in aceste mo s Ştiri;
Dîrid glas simţămintelor de aleasă stimă mente de înălţătoare aniversare, multă să catcloi
ra foii
şi nemărginit respect, însufleţiţi de măreţele nătate şi fericire, putere de muncă, ani \ 1 la 3
obiective stabilite de Congresuj al Xlll-lea mulţi de viaţă, spre binele şi gloria între \ 18,00
al partidului, de ideile şi orientările cu gului nostru popor. 10,05
s zcta
folclor
PARTICIPANŢII LA SIMPOZIONUL OMAGIAL \ Sfatul
. «ulctii
ORGANIZAT DE COMITETUL JUDEŢEAN HUNEDOARA Partid
urnita
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN 17,30
18,00 <
diojur
naţion
zică,
Simpozionul ştiinţific judeţean 20,00
Mcmo]
mâncs
dv. ; :
oră *
(Urmare din pag. 1) împliniri socialiste, consi răşului Nicolae Ceauşescu Noctui
deră că cel mai valoros o- privind edificarea socialis 24,00 1
le-a dat şi cu prilejul vizi magiu pe care îl pot adu mului şi comunismului" s-a
telor de lucru în Valea Jiu ce partidului, secretarului intitulat comunicarea pre
lui, la Hunedoara, Deva, său general, acum, la două zentată de tovarăşa Maria
Călan şi în alte localităţi decenii de la Congresul al Mitrofan, secretar al Comi
ale judeţului, în cele două IX-lea, îndatorirea lor su tetului judeţean de partid.
decenii au fost realizate premă, le reprezintă valo Dr. Octavian Nistor, con
investiţii în valoare de pe rificarea cu cea mai înal ferenţiar universitar la A- DEV
ste 83 miliarde lei, cu pre tă răspundere a bogatului cademia „Ştefan Gheor- Krong
în circ
ponderenţă pentru dezvol tezaur teoretic şi practic pe ghiu" a susţinut comunica DOAR/
tarea industriei, agricultu care îl pune la îndemînă rea cu titlul „Contribuţia to feţe -
A.E.I. Bobîlna. Pe ogoarele unităţii au muncit, duminică la semănatul
rii, a construcţiei de locuin gîndirea ştiinţifică creatoa varăşului Nicolae Ceauşescu duble, mecanizatorul Gheorghe Susan şi lucrătorul Gheorghe Mocanu. culturilor dern, (
urs
ţe şi lărgirii dotărilor so- re a tovarăşului Nicolae la dezvoltarea dialecticii Aşa b
cial-culturale a tuturor lo Ceauşescu, înaltul său e- existenţei sociale şi con (Flăcăi
calităţilor. in această pe xemplu de dăruire revolu ştiinţei sociale în etapa ac la pensie, după 40 de ani lanul cărora se aflau me brazdă, pregătind patul lieta li
Iul Cc
rioadă au intrat în produc ţionară pentru transpune tuală". munciţi la I.M. Orăştie, canizatorii Dorel Ştefan, germinativ pentru .semăna TROŞ/I
ţie aproape 80 de unităţi rea în viaţă a orientărilor Dezvoltarea impetuoasă .lucrează „aici, la asociâ- Aron Braşoveanu şi Dan tul culturii duble; tereştri
industriale şi agricole şi au cristalizate şi sintetizate în a ramurilor reprezentative . ţie, unde vin de cîte ori Creţu — eliberau . terenul Am fi vrut să aflăm şi cerul t
rea); }
fost date în folosinţă a- decursul celor 20 de ani de ale economiei judeţului au nevoie .de mine. Acum de paie. Erau ajutaţi de alte amănunte despre sta icmbrii
proape 74 000 apartamente. muncă şi luptă, spre binele Hunedoara, precum şi vie de trei . zile". muncim îm Elena . Pandrea, .Viorica diul lucrărilor la C.A.P. meu
Faţă de anul 1965, în şi propăşirea patriei ’noas ţii spirituale în cei 20 de preună la semănatul cul Bălşăn, Elena Zorilă, Li- Bobîlna, dar, din păcate, (Cultul
anul 1984, volumul produc tre socialiste. ani, a fost evocată de to turii duble. Mai încheiem viu Olar, Lucreţia Şindea, pe inginerul şef al unităţii, zionă î
fărul);
ţiei fizice industriale a fost Tovarăşa Stana Buzatu, varăşii Iulian Costescu, di şi tabla asta de 8 ha şi Ioan Pepenar şi alţi coo Florian Grecu, nu l-am nia prj
de aproape 4 ori mai mare profesor universitar la Aca rectorul general al Combi dăm gata 49 de ha din cele peratori, din brigada Bis găsit la datorie. Noroc că ANINQ
(Munci
la energie electrică, de a- demia „Ştefan Gheorghiu", natului minier Valea Jiului, 55 de ha prevăzute." caria, care stivuiau ba Dragos
proape 2 ori mai mare la a evocat marile transfor leronim Rusan, directorul Medicul veterinar Teo loţii pe sanie. Operativ, Petru Evi, şeful secţiei de zat); I
cărbune extras, de peste 3 mări revoluţionare realiza întreprinderii electrocentrale dor Demian, directorul paiele erau încărcate în mecanizare, un om destoi (Steaue
ori la minereuri complexe, te de poporul nostru în Deva, Sabin Faur, directo A.E.I. Bobîlna. prezent la remorci şi în cele două nic şi priceput, ştia unde Aminti: (*
blrl
de peste 12 ori la produ dezvoltarea economico-so- rul general al Centralei in datorie în fruntea oame autocamioane ale unităţii şi ce lucrări trebuie să se în vac
se din mase plastice. cială a României socialiste dustriale siderurgice Hune nilor sublinia că au fost (conduse de mecanizatorii efectueze în acea zi, pu- GEOAG
Realizări însemnate s-au în cele două decenii de doara, Rafila lacob, pre eliberate de paie toate cele Pavel Vinerean, Dumitru nîndu-şi oamenii la treabă H/di <
hÂŢEC
obţinut, de asemenea, în la Congresul al IX-lea al şedintele Comitetului jude 85 de ha de pe care a fost llisie şi Constantin Gagiu) şi muncind cot la cot cu le I-II
domeniul agriculturii, unde P.C.R. ţean pentru cultură şi e- secerat orzul, iar mecani de o altă echipă de coo ei, că altfel... Oare chiar Detaşai
producţiile medii la hectar, ducaţie socialistă şi Vasile zatorul Petru Mateevici, peratori din brigada Si nu era necesară prezenţa speciali
urmele
în anul trecut, la grîu, orz, Concepţia secretarului ge Blendea, inspector general pe care l-am întîlnit meria Veche şi transpor inginerului şef al C.A.P. de cui
porumb, cartofi şi legume neral al partidului, a tova adjunct al Inspectoratului transporţînd cu platforma tate în baza furajeră a u- Bobîlna duminică la uni Povcstt
au fost de 2—5 ori supe răşului Nicolae Ceauşescu, şcolar judeţean. baloţii, ducea la adăpost nităţii. Mânase Cozac, Ion tate ? (Mureş
rioare celor din anul 1965. privind creşterea rolului Participanţii !a simpozion ultimele cantităţi de gro Crăciunescu, Ion Gligo- lari
Terra
Au crescut efectivele de conducător de centru vi au adoptat textul unei te siere aflate în eîmp. rescu, Aron Ungur, Gri- MIRCEA LEPADATU LARI:
animale, precum şi produc tal al edificării noii orîn- legrame adresate secreta (Mineri
ţiile animaliere. duiri, pe care îl îndepli rului general al parti WMă
Prin crearea unei puter neşte cu strălucire partidul dului, tovarăşul Nicolae
nice baze materiale, ca şi nostru, a fost evocată de Ceauşescu, în care sînt ex
prin exigenţele mereu spo tovarăşul Gheorghe Matei, primate sentimentele de
rite formulate de partid, secretar al Comitetului ju înaltă preţuire, de profun
s-au dezvoltat continuu în- deţean de partid. dă -ecunoştinţă pe care oa Timp
văţămîntul, ştiinţa, cultura O interesantă comunica menii muncii hunedoreni le azi, 10
şi arta, judeţul nostru adu- re privitoare la coordona nutresc faţă de conducă va fi i
cîndu-şi şi în aceste do tele fundamentale ale po torul partidului şi statului roasă,
menii contribuţia la înfăp liticii externe româneşti în nostru, precum şi angaja mai m
şi dim
tuirea spirituală a Româ „Epoca Nicolae Ceauşescu" mentul lor solemn de a ac sufla i
niei socialiste". a făcut tovarăşul Vasile ţiona cu toată responsabi Tempei
in acest context, primul Buga, instructor la secţia litatea pentru transpunerea vor fi
şi 29 g
secretar a arătat că orga Relaţii externe a C.C. al neabătută în viaţă a sar xime îi
nizaţia judeţeană de oartid, P.C.R. cinilor economico-sociale izolat
comuniştii, toţi oamenii „Formarea şi educarea încredinţate de partid, spre la 35 £
dimine;
muncii de pe aceste me omului nou - dimensiune continua înflorire a patriei La n
leaguri de istorie şi bogate _ esenţială a concepţiei tova noastre socialiste. C.A.P. Simeria. Duminica s-a muncit cu numeroase forje umane şi mijloace meca moaşă,
nice Ia eliberatul terenului de paie. Vînt im
