Page 49 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 49
proletari din toate tarile, uniţi-vă
CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
Ritmuri bune de lucru la pregătitul
terenului şi semănatul culturilor duble
(IALISMIL le de producţie din Veţel tură pură (coasa a Il-a) şi specialistul la semănat, a
La cooperativele agrico
pus /Sămînţa sub brazdă
al finului de po pajiştile
şi Leşnic, două unităţi în
inginerul şef al unităţii,
vecinate, după încheierea naturale, lucrare care s-a pc 15 ha. Gheorghe Irimic,
încheiat pe o suprafaţă de
secerişului orzului s-a tre 20 ha. Fînul era transpor prezent în cîmp pentru a
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C;
cut la eliberatul terenului tat din cîmp cu căruţele coordona activitatea şi a
de paie, pregătitul patului membrilor cooperatori, An- veghea ’ la calitatea lucră
Ş l AL C 0 Al S I LI U LU I POP U LAR " J U D E Ţ E A N
germinativ şi semănatul dronic Mihuţ, Francisc rilor, sublinia că în cursul
culturilor duble? Ga.şpar, Cornel Fulea, An zilei de azi însămînţările
La Veţel, printr-o bună ton Mihuţ, Gheorghc Pu- se vor finaliza pe toată su
Anul XXXVII, nr. 8 607 MIERCURI, 17 IULIE 1985 4 pagini — 50 bani organizare a muncii în durean, Petru Cancelarie prafaţa recoltată do o .v.
flux continuu, s-a reuşit şi Viorcl Bulea fiind cei O atenţie deosebită se
ea în timp optim să se caro au transportat în baza acordă recoltatului furaje
elibereze de paie, pregăteas furajeră 70 tone de nutre lor, transportului lor din
că patul germinativ şi să ţuri. cîmp şi punerii grabnice
20 de an\ de la Congresul al !X*lea al F.C.&. se însămînţcze cu culturi Şi la C.A.P. Leşnic se Ia adăpost. A început pri
duble toată suprafaţa de depun eforturi susţinute ma coasă la fînurile natu
40 ha, de pe care a fost pentru încheierea însărnîn- rale, care au fost strînse
de pe 30 ha şi cea de a
OMASiiiL NOSTRU MARELUI CTITOR secerat orzul. Cei care au ţărilor la culturile duble. II-a la trifoliene. Şi aici,
realizat toate lucrările a-
Trandafir
Mecanizatorul
nutreţurile
se
transportă
mintite, lucrînd cu dăruire
şi răspundere, sînt, în pri Buruiană a balotat paiele din cîmp cu căruţele uni
şi eliberat de baloţi toate
tăţii şi cele ale membri
AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE mul rînd, mecanizatorii Lu cele 30 ha secerate de orz. lor cooperatori. Pînă ieri
cian Bobar, Ionel Urs, Flo
rin Buştea şi Moise Vis- în urma lui au intrat cu au fost strînse în fînare 00
crian. plugurile şi discurile în tone de furaje, oameni ca
pregătind
brazdă,
terenul
Ion Rotaru, Rusalin Goţ,
In ce priveşte Întreţine
în Valea Jiului. Ample activităţi Manifestări rea culturilor prăşitoare, pentni semănat, mecaniza Miron Munteanu, Moise
preşedintele cooperativei, torii Graţian Bistrian, Ferăstrău şi Ioan Groza
Gheorghe Rusu şi Gclu
fiind cei caro au cosit,
consacrate măreţului eveniment politico- Ionel Pintea, preciza că Bistrian. Pînă ieri ei au transportat şi depozitat fî
au fost executate cîte două
praşile mecanice la po arat şi pregătit patul ger nul la loc sigur.
minativ pe mai mult de
Acum, în preajma ani nătăţirii calităţii cărbune educative rumb, unde cooperatorii 20 ha, iar Ludovic Buştea, MIRCEA LEPĂDATU
versării a două decenii lui etc. din brigăzile conduse de
de la Congresul ăl IX- Zilele trecute, clubul Eleonora Ursa, Ion Datcă
lea al partidului, Comite muncitoresc din Lupeni a HAŢEG şi Ioan Boboteanu au în A ÎNCEPUT SECERIŞUL GRÎULUI
tul municipal de partid găzduit o dezbatere avînd cheiat şi cea de a doua Ieri a început secerişul griului în mai multe uni
Petroşani, organizaţiile de ca temă preocuparea or • Marile realizări obţi praşilă mecanică. în ziua tăţi din consiliile unice agroindustriale Deva şi Ilia
partid orăşeneşti şi de la ganizaţiilor de partid, de nute de poporul român în raidului nostru, un ma Bătălia griului s-a declanşat la cooperativele agricole
întreprinderile miniere, sindicat şi consiliilor oa perioada de la Congresul re număr de coopera din Deva, Şoimuş, Brănişca, Leşnic, Veţel, Ilia, Do-
instituţiile de cultură şi menilor muncii din între al IX-lea, perioadă pe ca tori se aflau la cositul tri- bra, Burjuc şi Zam.
artă din Valea Jiului ini prinderile oraşului pentru re cu nespusă mîndrie o folienelor cultivate în cul
ţiază un important nu calificarea, perfecţionarea numim Epoca Nicolae
măr de acţiuni politico- şi policalificarea forţei de Ceauşescu, au fost amplu
ideologice şi cultural-edu- muncă. Cadre tehnico- înfăţişate în cadrul simpo
cative. ingincrcşti de la mina zionului organizat de Con
Acţiunile iniţiate — sim Lonea au participat la o siliul orăşenesc de educa
pozioane, mese rotunde, masă rotundă la caro s-au ţie politică şi cultură socia
consfătuiri ctc. — cuprind dezbătut probleme majo listă sub genericul: u Pe
atît probleme ale înde re ale îmbunătăţirii orga trepte de istorie, 20 de ani
plinirii sarcinilor de plan, nizării muncii ca factor de măreţe impliniri în dez
evocări istorice, precum important al creşterii pro voltarea multilaterală - şi
şi dezbaterea unor laturi ductivităţii muncii. armonioasă a României so
fundamentale ale politicii La Uricani nu fost or cialiste". în cadrul mani
interne şi internaţionale ganizate, în aceste zile, festării, organizată în sala
a ' partidului, relevarea un schimb de experien de şedinţe a Consiliului
contribuţiei decisive a ţă cu tema „Posibilităţi popular orăşenesc, cu par
t o v a r ă ş u l u i Nicolae de reducere a consumu ticiparea activului de partid,
Ceauşescu în elaborarea rilor de energie electrică, a numeroşi oameni ai mun
şi aplicarea în viaţă a o- combustibil şi materiale" cii din unităţile economice
■rientărilor de bază ale a- şi o dezbatere cu titlul şi instituţiile localităţii au
ccstci politici. „Necesitatea activizării tu fost punctate deopotrivă
în context, un impor turor organismelor com succesele obţinute de lo
tant număr de acţiuni ponente ale F.D.U.S., a cuitorii Ţării Haţegului în
sînt consacrate susţinerii deputaţilor, în scopul re- domeniul economico-social,
efortului colectivelor mi în formarea şi dezvoltarea
niere pentru creşterea GHEORGHE SÂCALUŞ, personalităţii umane a zi
producţiei de cărbune, directorul Cabinetului lelor noast/e.
sporirii productivităţii municipal Petroşani • Casa de cultură, în
muncii, printr-o mai bu pentru activitatea colaborare cu Comitetul o-
nă folosire a utilajelor, ideologică şi răşenesc al U.T.C., a orga
maşinilor şi a timpului politico-educativă nizat seara cultural-educa-
de lucru, aplicarea unor
tehnologii moderne, îmbu- (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) Iu toate unităţile agricole din judeţ recoltarea furajelor se desfăşoară din plin.
Importante succese în întrecerea socialistă I AN DE TRECERE IN CINCINALUL VIITOR ll
Jubileul celor două decenii de la Congresul al semnat volum de piese dului. De la începutul lu
IX-lea al partidului — care a deschis cea mai fer de schimb. Rezultatele nii iulie, planul produc Planul la masa lemnoasă
tilă perioadă din istoria contemporană a României bune din primul semestru ţiei de piese de schimb
— este întîmpinat cu realizări deosebite în produc sînt amplificate în aceas a fost depăşit cu peste va fi îndeplinit integral!
ţie de colectivele muncitoreşti din unităţile indus tă lună, cînd întregul po 80 tone, cel de utilaj si
triale ale judeţului. derurgic cu 25 tone, au
Este omagiul de gînd şi faptă pc care oamenii por sărbătoreşte 20 de fost recondiţionate 30 to La Plenara comună a neral al partidului, tova
muncii hunedoreni îl aduc secretarului general al ani de la istoricul Con ne piese de schimb dife Consiliului Naţional al Oa răşul Nicolae Ceauşescu.
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija gres al IX-lea al parti rite. menilor Muncii şi Consi — Colectivele noastre de
statornică ce o acordă dezvoltării economico-sociale a liului Suprem al Dezvol- muncă au depus eforturi
patriei, creşterii permanente a nivelului de trai ma La I.M. Vulcan, în frunte — sectorul IV . tării Economice şi Sociale, stăruitoare pentru recupe
terial şi spiritual al întregului popor. din iunie a.c., a fost ana rarea rămînerilor în urmă
Minerii din sectorul IV cărbune extrasă suplimen lizat, precum se ştie, mo cauzate de iarna extrem de
27 000 tone de cărbune în plus al I.M. Vulcan au adău tar de la începutul anu dul de îndeplinire a sar grea de la începutul anu
gat, în prima jumătate a lui la aproape 8 300 tone. cinilor de plan pe primul lui, care ne-a pus pro
Colectivul sectorului III dusă de Mihai Blaga, ca lunii iulie, alte aproape semestru al anului, fiind bleme mari aproape în în
de Ia I.M. Lupeni majo re exploatează două fron Cu realizări mai bune se stabilite măsuri pentru îm treg trimestrul întîi. Cu
rează lună de lună can tale echipate cu complexe 1000 tone de cărbune în înscriu brigăzile condu bunătăţirea activităţii în toate aceste străduinţe, mai
tităţile de cărbune extras, de susţinere şi tăiere me-» Plus la sporul de produc se de Traian Borşa şi Ce toate sectoarele. îndeplini avem o rămînere în urmă
menţinîndu-sc în frun canizată a cărbunelui. ţie de 7 264 tone din pri zar Botnaru şi formaţia rea ritmică a prevederilor de 70 000 mc. Este o can
tea întrecerii socialiste pe Realizări deosebite obţine mul semestru al anului, de pregătiri a Iui Iuîiu şi recuperarea restanţelor, titate din care vom recu
întreprindere. în şase luni ridicînd cantitatea de Pop. astfel incit acest an deci pera aproape jumătate
şi jumătate din acest an, şi brigada lui Laszlo Ma- siv pentru întregul cinci chiar în această lună, iar
minerii de aici au extras tyus, prin atingerea unor Fontă cenuşie peste prevederi nal 1981—1985 să fie în pînă la sfîrşitul trimestru
suplimentar prevederilor productivităţi de 1G,5 to cheiat cu rezultate bune, lui o vom recupera inte
de plan 27 000 tone do ne pe post, cu peste 1500 Acjionînd cu abnegaţie Cu înaltă responsabili creîndu-se condiţii de a- gral. Avem forţa de muncă
* cărbune cocsificabil. Cele kg pe post mai mult de- şi hărnicie pentru spori tate patriotică au muncit bordare a noului an şi cin necesară, utilaje, instalaţii,
mai bune rezultate le în cît sarcina planificată la
cinal. Vă rugăm, tovarăşe
j registrează brigada con- acest indicator. rea rezultatelor bune ob şi siderurgiştii din secţia ing. ROMULUS GOŢIU, maşini de transport, dis
ţinute în primul semestru
carbo-fluid a combinatu
al acestui an, colectivul lui, care raportează, tot director adjunct al I.F.E.T. punem de colective bune în
toate sectoarele şi unită
ţ Depăşiri la producţia de piese de schimb
de muncă al Secţiei I pe prima jumătate a lu Deva, să ne spuneţi ce bi ţile, care sînt hotărîte să
In cadrul Uzinei nr. 5 şi de calitate a reviziilor furnale, din C.S. „Victo nii iulie, obţinerea unui lanţ a înscris I.F.E.T. Deva muncească mai mult şi
l — reparaţii şi piese de şi reparaţiilor la instala ria" Călan, a reuşit să plus de 15 tone semicocs pe semestrul I şi cum sc ac mai bine. să se înscrie în
l schimb a C.S. Hunedoa- ţiile şi agregatele side obţină în primele 15 zile şi realizarea unei produc ţionează, în lumina sarci prevederile de plan, să
\ ra, se dă o atenţie deo- rurgice, asigurării, prin ale lunii iulie un plus de ţii suplimentare de 30 to nilor stabilite de plenara
l sebită efectuării în timp forţe proprii, a unui în 260 tone fontă cenuşie. ne cocs de fluidizare. comună, a indicaţiilor date DUMITRU GHEONEA
la ocest forum muncito
resc de către secretarul ge (Continuare în pag. a 2-a)
