Page 50 - Drumul_socialismului_1985_07

DRUMUL SOCIALISMULUI

Ample activităţi consacrate

măreţului eveniment 20,00
20,20
Să gîndim şi în perspectivă (Urmare din pag. 1} nea, la căminul cultural dului constituie, pentru 20,33
din Cîmpu lui Neag s-a toate colectivele de oa­
Unul dintre sistemele ele la populaţie materiale, pie­ preocupare şi este lăudabil zolvării problemelor de desfăşurat masa rotundă meni al muncii din Va­
larg contact cu populaţia se şi subansamble refolo- acest lucru. Socotiţi totuşi interes obştesc". „Posibilităţi de valorifica- lea Jiului un bun prilej 20,43
este cel al cooperaţiei sibile. că unitatea pe care o con­ Comitetul de partid de ; re a obiceiurilor folclori­ de manifestare a dragos­
meşteşugăreşti, prin pres­ — Sarcina colectării de duceţi a epuizat toate po­ la I.M. Paroşeni a organi­ ce locale", iar la cel din tei lor fierbinţi faţă de
tările de servicii pe care la populaţie a unor mate­ sibilităţile de a antrena zat un reuşit schimb de Baniţa — expunerea „Nor­ partid, faţă de secretarul
le tace pentru aceasta. rii şi materiale în vederea populaţia ca partener în experienţă intitulat „Mo­ mele eticii şi echităţii so­ său general, tovarăşul 21,00
Prin el, populaţia poate £i recondiţionăm şi refolosirii acţiunea .de colectare a dalităţi folosite de către cialiste — cadru moral Nicolae Ceauşescu, pen­
bine implicată ca un cola­ este o sarcină politică de materialelor refolosibile ? organizaţiile . de partid, de manifestare a omului tru tot ce poporul nostru
borator activ şi interesat primă importanţă econo­ — Căutăm mereu căi şi sindicat şi U.T.C. pentru nou al societăţii noastre". a făurit in această epocă
în acţiunea de colectare a mică şi am căutat să-i fa­ modalităţi noi de a o an­ recrutarea şi pregătirea în această , săptămînă, de măreţe împliniri socia­ 21,30
materialelor şi materiilor cem să înţeleagă acest lu­ trena. forţei de muncă în vede­ toate acţiunile politico- liste. Totodată, minerii, 22,00
refolosibile. cru la adevărata sa valoa­ — Carcase de televizoa­ rea întăririi ordinii şi dis­ idcologice şi cultural-edu- constructorii, constructori i
O experienţă foarte bună re, în primul rînd pe şefii re sau aparate de radio ciplinei', a reducerii fluc­ cative sînt închinate ani­ de maşini şi echipamente
in anumite privinţe a acu­ de secţii — no spune to- din care nu se mai pot tuaţiei". versării a 20 de ani de miniere, lucrătoarele din
mulat în această direcţie folosi piese şi subansamble In . ultimele zile, Casa ia Congresul al IX-lea al unităţile de industrie u- U!
Cooperativa de producţie achiziţionaţi ? de cultură din Petroşani partidului, personalităţii şoară, toţi oamenii mun­
meşte.şugărea scă „Mureşul" a găzduit două momente secretarului său gene­ cii din bazinul Văii Jiu­
BU‘
din Deva. Cifrele sînt Populaţia — mai — Deocamdată achiziţio­ importante. Este vorba ral,. t o v a r ă ş u l Nicolae lui acţionează cu eforturi diopr
cele mai autorizate să în­ temeinic implicată nam televizoare pentru re- de un Cadran politic in­ Ceauşescu. ' sporite pentru îndeplini­ 6.30 I
tărească această afirma­ în colectarea condiţionare sau pentru titulat „Strălucita iniţia­ Pînă în prezent, în toa­ rea cu cinste şi demnitate gricu
nai; 1
ţie. Pe primele 5 luni, dezmembrare. Numai car- tivă de pace a secretaru­ te localităţile Văii Jiului muncitorească a sarcini­ jamci
cooperativa a achiziţionat, materialelor • case, nu achiziţionăm. Ne lui general al parti­ se desfăşoară simpozioa­ lor ce le revin în produc­ punzî
a recondiţionat — şi par­ refolosibile vom gîndi şi vom încerca dului, tovarăşul Nicolae ne avînd ca temă „Două ţie şi în viaţa socială. răşul
ţial a revalorificat — piese să colaborăm şi cu coo­ Ceauşescu — emoţionantă decenii de la Congresul să '
planu
de schimb pentru maşini perativa „Prestarea". Tre­ chemare la responsabili­ al IX-lea al partidului — pregă
şi aparate de uz casnic în buie să ne sprijine în a- tate umana" şi de expu­ etapă de măreţe realizări, (Urmare din pag. 1) anulu
valoare de' 58 mii lei din- varăşa Leontina Ionescu. ccastă direcţie şi U.J.C.M. nerea cu tema „Epoca de largă deschidere spre ta pl­
tr-o sarcină de plan a n u ­ Pornind de aici s-a făcut Iată o temă de studiu Nicolae Ceauşescu — epo­ progres şi civilizaţie în tivă „Tinereţe, idealuri, îm­ inelor
de st;
ală de 70 mii lei. instruirea tuturor meseria­ pentru colectivul de crea­ ca celor niai de seamă România socialistă". In­ pliniri". A fost evidenţiată ascult
La piese de schimb pen­ şilor din secţiile în cauză ţie al Uniunii judeţene a realizări alo patriei noas­ tr-un astfel de cadru, la contribuţia majoră a tine­ tin d
tru aparatură electronică definindu-le în detalii ca­ cooperativelor meşteşugă­ tre". I.M. Livezeni si Dîlja, retului din patria noastră preţi
Iară;
s-au realizat achiziţii în drul legal în care trebuie reşti : ce se poate realiza La căminul cultural I.U.M.P., I.P.S.R.'U.E.E.M, la înfăptuirea obiectivelor cialist
valoare de 6 mii lei. La să se desfăşoare această din lemnul cutiilor de te­ din Cimpa s-a ţinut ex­ si în alte unităţi au loc de seamă ale ultimilor trări
această sursă de reintrodu­ acţiune de mare eficienţă levizor şi de radio, din care punerea „Concepţia ştiin­ expuneri cu teme simi­ douăzeci de ani, cea mai 11,00
cere în circuit ne vom economică. Sub aspect or­ nu mai pot fi folosite pie­ ţifică despre lume-şi via­ lare. înfloritoare perioadă din 11,05
piilor.
opri mai pe larg. La achi­ ganizatoric, am analizat în sele şi subansamblele. In Evocarea memorabilului istoria multimilenară a punct
ziţionarea, recondiţionarea comitetul executiv posibili­ discuţie intervine şi tova­ ţă — trăsătură definitorie Congres al IX-lea al parti­ României. Publii
a omului nou". De aseme­
şi refolosirea pieselor de tăţile fiecărei unităţi pres­ răşul llie Cocor. tic şti
colult
schimb pentru autoturisme tatoare de a colecta de — Va trebui să acţio­ moart
s-a realizat o activitate Ia populaţie şi reintroduce năm mai decis pentru co­ De Ia
contabilizată de 140 mii în circuit diferite materia­ lectarea .de la populaţie a Planul la masa lemnoasă va fi îndeplinit integral! nyita
A Şti
Ici, dintr-un plan anual le, piese de schimb sau tuburilor cineseop uzate. , . .£ în
de 150 mii' lei. La achiziţii, subansamble şi am nomi­ Industria are nevoie de ele donat.
recondiţionări şi revalorifi­ nalizat prin decizie pe cele (Urmare din pag. 1) reguli şi deficienţe de or­ planului. Avem ritmuri Sfatul
cări de autoturisme s-au care au sarcina respectivă fie pentru recondiţionare ganizare şi de disciplină a bune de recuperare la Bulcti
Partid
realizat 528 mii lei din dindu-le plan în această •şi reechipare, fie pentru pună baze solide produc­ muncii, precum şi de cele­ cheresteaua de fag şi la urmîn
planul anual total de 1,5 direcţie. Prin presă şi la sticla din ele, care se poa­ ţiei anului viitor. Solicităm lalte sectoare şi unităţi fo­ mangalul de bocşă, la cele­ 17.30 i
milioane lei. fiecare unitate, am făcut te folosi la fabricarea altor doar să fim mai mult a- restiere de exploatare şi lalte sortimente şi, în baza Marin
limbii
Încercăm, împreună cu popularizarea corespunză­ tuburi. jutaţi în asigurarea can­ transport din cadrul în­ contractelor pe care le Ie ser
tovarăşa inginer Leontina toare a avantajelor pentru Tată, prin urmare, că şi tităţilor necesare de car­ treprinderii. Organizaţiile vom avea, atît pe relaţia ţftcvisl
Ionescu şi cu tehnicianul populaţie şi economia na­ o experienţă bună cîştigată buranţi. ■de partid şi conducerile C.T.S., cît şi pe devize Jo; i
(ii, »
Ilie Cocor, să sistematizăm ţională a acţiunii de colec­ poate fi îmbogăţită. Condi­ ■— Aveţi însă multe uni­ sectoarelor, consiliul oa­ convertibile, vom recupera 20,00 ]
căile şi modalităţile prin tare a materiilor, materia­ ţia este să gîndeşti temei­ tăţi cu rezultate bune, cu menilor muncii pe între­ în mare măsură în acest eultur
care s-a acumulat această lelor, pieselor şi subansam- nic în perspectivă şi să ac­ planul la zi aproape rea­ prindere, noi toţi acţionăm trimestru rămânerile în Ua dv
oră ;
experienţă bună şi să eva­ blelor refolosibile. ţionezi în consecinţă. lizat. mai dinamic pentru impul­ urmă la total export şi vom Rezult
luăm alte posibilităţi de — Tovarăşă preşedinte, • — Sectorul forestier de sionarea activităţii atît în încheia anul cu planul rea­ noexp
a colecta şi valorifica de toate acestea dovedesc ION CIOCLEi exploatare Haţeg — în parchete, cît şi pe fluxu­ lizat şi la acest important muzici
lctin
mod deosebit —, dar şi rile de transport şi în de­ indicator de plan.
cele din Hunedoara şi Do- pozitele de preindustriali- — Ce măsuri concrete
' Tiv ' bra şi-au organizat mai zare a masei lemnoase. au luat comitetul de partid
— LF.E.T, Deva are şi
oamenilor
VARA SA IM ,raMăT,B temeinic activitatea în par­ sarcini mobilizatoare la şi consiliul întreprindere,
chete, au folosit raţional
muncii
pe
forţa de muncă şi timpul export, dar şi la acest in­ organizaţiile de partid şi
DEV
efectiv de lucru, au con­ dicator înregistrează res­ conducerile sectoarelor şi ICrong
Toţi locuitorii satelor mobilizaţi la recoltarea lucrat mai bine eu unită­ tanţe pe semestrul îiltîi. unităţilor subordonate, pen­ DOAR/
în cir<
— Restanţele provin în
ţile de transport din ca­
tru ca activitatea să sc de­
feţe —
drul U.M.T.C.F. Deva şi totalitate din primul tri­ ruleze fluent în această doţ-n,
şi transportul furajelor din cîmp au obţinut rezultate supe­ mestru. Din aprilie recu­ perioadă deosebit de priel­ şa t
- (
rioare în primul semestru
perăm ritmic. De fapt, la
(Flăcăi
al anului. Aceste colective celuloză, care deţine pon­ nică muncii la pădure, in­ lieta 1.
cit la finele anului I.F.E.T.
Una din sarcinile priori­ Geoagiu — pe lingă utila­ nale, trebuie să sc impli­ acţionează exigent şi res­ derea în producţia pentru Deva să se prezinte cu toţi iul Cc
tare ce revin lucrătorilor o- jele mecanice, folosite în­ ce cu mai mare răspun­ ponsabil şi acum şi au export a întreprinderii, indicatorii de plan reali­ TROŞZ
goarelor, tuturor locuitori­ deosebi la A.E.I. Vaidei, în dere, să fie mai insistente toate premisele să încheie planul pe şase luni şi ju­ zaţi şi depăşiţi, să poată a- terestr
cerul :
lor satelor, în această pe­ majoritatea unităţilor fînu- în -mobilizarea oamenilor planul anual înainte de mătate este îndeplinit şi borda cu temeinicie anul rea); I
rioadă este recoltarea fu­ rile şi trifolienele se trans­ la' cosit şi transportul fi­ termen. Exemplul lor ar avem şi unele depăşiri, ca 1986, întregul cincinal vii­ icmbrii
rajelor, transportul lor din portă clin cîmp cu căruţele nului din cîmp. trebui urmat şi de colec­ şi la lemnul C.R. La a- tor, fundamentat de Con­ meu
cîmp şi depozitarea cit proprii ale membrilor coo­ tivele S.F.E. Baia de Criş, ceste sortimente mergem gresul al XlII-lea al parti­ (Cultul
Zonă i
mai grabnică şi în cele mai peratori. Aşa se procedea­ M. LIONEL unde sînt cam multe ne­ în continuare cu depăşirea dului". farul);
bune condiţii.. în Consiliul pentru
unic agroindustrial Geoa- ză la C.A.P. Geoagiu, Ro- — Am hotărît să inten­ PETRII
nelic
giu sînt mobilizate nume­ nios, Aurel Vlaicu, Vaidei, F o t o c r î t î c â sificăm activitatea în fie­ ANINO
roase forţe umane şi mij­ Pişchinţi ş.a., unde, de alt- care parchet şi secţie de (Munci
loace mecanice pentru ca preindustrializare, astfel ca Călăreţ
(R e t e
nutreţurile să ajungă grab­ Imaginea surprinsă de o- pînă cel mai tîrziu în ziua Pianlce
nic în bazele furajere ale C.U.A.S.C. Geoagiu biectivul fotografic nu este de 25 a fiecărei luni să GURA!
unităţilor. nicidecum de la o crescă­ livrăm integral produsele Ie (Mii
fizice din planul lunar, iar
Aminti
— Ne-am străduit să ac­ torie de glşte, nici dintr-un pentru realizarea planului biri (f
ţionăm din timp în fie­ fel, s-au depozitat pînă loc părăsit — deşi chiar valoric vom produce su­ în vac
care unitate — sublinia acum cele mai mari can­ aşa arată ! —, ci de la fer­ plimentar în acest an 1000 GEOAC
aurului
Aurel Doboş, preşedintele tităţi de furaje. ma zootehnică a C.A.P. ră); HZ
C.U.A.S.C. Geoagiu —, în Ca peste tot,-şi în unită­ Burjuc, mai precis de la mc cherestea de fag, 2000 Uc Ii
primul rînd, Ia recoltatul ţile C.U.A.S.C. Geoagiu a brigada acesteia din satul mc celuloză, 500 mc lemn BRAZI;
şi transportul din cîmp al Tisa. C.R. 100 tone mangal. la Pari
de
iarr
trifolienelor cultivate în început cositul fîneţelor na­ Adăposturile, aflate în Pînă în 20 iulie vom com­ tură);
cultură pură, în aşa fel, turale. Pînă la această degradare, curtea plină de pleta efectivele de munci­ legile %
(Murcşi
îneît să nu înregistrăm pier­ dată s-a cosit finul de pe gropi şi „tranşee" săpate tori prevăzute în plan, vom ţări coi
deri de furaje şi să creăm mai mult de 300 ha din adine de roţile tractoare­ veghea pentru creşterea (Lumin
condiţii optime pentru cele 781 ha planificate, su­ lor şi de bălţi în care se încărcăturii pe fiecare ma­ împuşci
nerul).
dezvoltarea producţiei des­ prafeţe mai mari reeoltînd lăfăie broaştele şi gîştele, şină şi a indicilor de folo­
totul arată că aici există
tinate coasei a Il-a. Pînă cooperatorii din Romos sire a parcului auto, vom
în momentul de faţă, lu­ (75 ha), Geoagiu (60 ha) şi o revoltătoare lipsă de spi­ accelera acţiunea de înlo­
rit gospodăresc, de răspun­
cerna şi trifoiul recoltate Aurel Vlaicu (27 ha). Dar dere faţă de averea obştii. cuire a manipulării lem­
Ia prima coasă au fost la recoltatul finului de pe Sînt aspecte pe care nului cu tractoarele IFRON
transportate din cîmp de pajiştile naturale trebuie ziarul nostru le-a mai cri­ prin macarale portal ac­ Timpi
pe aproape toate cele 205 să se mobilizeze forţe mai ţionate electric, în scopul azi, 17
ticat şi în toamna trecută.
ha cultivate, fiind depozi­ numeroase. Practic, toţi Se pare însă că atît con­ reducerii consumurilor de caldă. <
bil, cu
tată la nivelul consiliului o gospodarii satelor trebuie ducerea G.A.P. Burjuc, cît motorină, vom da o aten­ toare.
cantitate de i 350 tone; In şi factorii responsabili de ţie sporită valorificării su­ averse i
cel mult două zile, vom în­ să înceapă să-şi cosească la nivelul comunei consi­ perioare a masei lemnoase de de
cepe, în toate unităţile, să cît mai grabnic loturile re­ deră că doar angajamentele în secţiile de cherestea şi Izolat
Vîntul ■
efectuăm cea de a ’ doua partizate, pentru a nu se sînt suficiente pentru în­ în bocşele de mangalizare. ral slat
coasă la trifoliene. pierde nimic din recolta dreptarea. neajunsurilor Oamenii muncii de la de scur
tare
di
— Pentru a pune cit mai de nutreţuri, atît de abun­ semnalate. I.F.E.T. Deva, în frunte timpul
repede la adăpost recolta dentă în acest an. De a- cu comuniştii, se vor mo­ râturile
de furaje — completează ceea, organele de partid MIRCEA LEPĂDATU, biliza exemplar în. în­ cupriţisc
grade', i
Mircea Stănescu, inginerul de la nivelul comunelor, Foto treaga activitate, pentru între 27
zootehnist al C.U.ASC. consiliile populare eomu- N. GHEORGHIU încheierea anului cu reali­ lat mai
zări la toţi indicatorii.