Page 51 - Drumul_socialismului_1985_07

8 607 • MIERCURI, 17 IULIE 1985 Pag. 3

Acurateţe
Vizita delegaţiei de pionieri şi corasomolişti
ÎVIZIUN
şi originalitate
irnal din regiunea Doneţk în judeţul Hunedoara
litatca in eco-
In cadrul schimburilor Aurei Stângă, excelent şi ca
1
nd Congresul culturale cu străinătatea.
rbătorim o ţa- Aşadar, astă seară, Tania, intervine Tatiana Zviaghint- goşa. Şi încă ceva — adau­ miliară tinărului comsomo- solist la taragot, alături
Eraisiune de Aiexei, Horaţiu (Oleg), Ir a, gă medicul Igor Koliubaev. list Aiexei Mechleriakov, Consiliul Culturii şi Educa­ de Dorel Benca, solistă,
•i seva, secretar al Comitetu­ ţiei Socialiste Bucureşti a
csul al IX-lea Lena, Ruslana, Andrei, Ca­ lui orăşenesc ai Comso- Aerul şi natura de aici care, încercînd s-o fredo­ vocală Mariana Josan şi,
ngrcsul marilor lina, Nataşa, Vădim, igor molului din Konstantinovska. care, se ştie, au o mare neze, ne vorbeşte despre acordat cinstea de a repre­ mai ales, formaţia de dan­
i şi colegii lor - toţi cei 34 Ne-a impresionat această influenţă asupra sănătăţii, impresiile pe care i le-a zenta folclorul, spirituali­
ţa de neclintit suri populaite pregătită do
ităţii naţiunii de pionieri şi comsomolişti întîlnire, iar cele două au creat copiilor noştri făcut muzeele de la Aurel tatea poporului român peste Marin Voicu.
o s'V’sliste din r e g i u n e a Doneţk spectacole susţinute de an­ poftă de mîncare, iar mîn- Vlaicu şi mineralogic, ora­ hotare, ansamblului de cîn-
>cria, ,,în cău- (U.R.S.S.), care ne-au iost samblul artistic al între­ carea a fost deosebit de şele judeţului, dar mai ales Impresionantele suite de
fericirii“. Co- tece şi dansuri „Doina ţarine, învîrtite, jocuri pă-
cţie intcrna- oaspeţi, in ultimele două prinderii ne-a dat posibi­ gustoasă". Deva, prieteniile legate aici Crişului" din Brad. Gazda
1. Ultimul epl- săptămini, împreună cu litate să facem cunoştinţă Lectorul univ. Ada Şeles- care „m-au făcut să plîng dureneşti, de Oaş, Someş
îndrumătorii lor îşi vor lua cu cultura, cu tradiţia şi tov, translatorul grupului. şi eu la Costeşti". Colega colectivului artistic hunedo- căluşei-, crihalmă in inter­
rnal rean a fost, de data a-
crea progra- rămas bun de la meleagu­ pretarea tarafului şi for­
rile hunedorene, după o ceasta, Austria, ţară recu­ maţiei de dansuri au pus
vacanţă care a Înscris în noscută pentru amploarea în evidenţă (pentru a cita
jurnalul ei frumuseţi de şi frumuseţea tradiţiilor oară) forţa şi frumuse­
neuitat. La Cosleşti, în de­ sale culturale.
corul neasemuit al Munţilor ţea, spectaculozitatea şi
Orăştiei, în Valea Jiului In legătură cu această profunzimea folclorului mu­
?TI I: G,00 Râ­ sau la Cinciş, la Haţeg sau participare, ziarul „Seînteia“ zical şi coregrafic hunedo-
ul dimineţii; la Brad, la Hunedoara sau consemna într-unul din nu­ rcan, românesc în general,
inea zilei în a- merele sale din această
7,00 Radiojur- la Ceoagiu, la Sarmizege- atît de apreciat pe scenele
ircină şi anga- tusa sau la Deva, pretutin­ lună : „In oraşul Krems din întreaga lume. Mesa­
onoare. Răs- deni intilnirile şi vizitele, din Austria a avut loc pa­
emărilor tova- gerii lui — 37 de tineri*
olae Ceauşcscu, dar mai ales prieteniile au rada cântecului, dansului .şi oameni ai muncii în unâ«
inim integral lăsat dragi amintiri. portului popular româ­
anul 1985, să tăţile economice şi .institu­
îmcinic planul - A fost minunat, am nesc, la care a participat ţiile acestui important cen­
>r; 8,00 llevis- simţit peste tot căldura şi ansamblul „Doina Caşu­
8,10 Curierul atenţia gazdelor, prietenia tru al Ţării Moţilor care
9,00 Buletin l u i " din Brad, aflat într-un este oraşul Brad. 37 de
05 Răspundem oamenilor şi frumuseţea lo­ turneu în această ţară. Au
jr; 10,00 Bule- curilor, dar, dintre toate, tineri cu dragoste pentru
i ; 10,05 Intcr- Costeştiul rămine de neuitat fost de faţă oficialităţi ale creaţia populară milenară,
uizică popu- oraşului Krems, membri ai
Din ţările so- - ne mărturisea, luni di­ pentru păstrarea sa nealte-
45 Noi inrcgis- mineaţa, Ina Butchec, diri­ Asociaţiei Austria — Româ­ rată în contemporaneitatev
îuzică corală; ginta grupei, instructor al nia, un numeros public.'
Lin de ştiri ; Comitetului raional al Com- pentru sporirea valenţelor
caruselul co- O profundă impresie asupra ei educative şi do frumu­
„conspiraţia" somolului din Doneţk. Na­ publicului spectator au lă­
ardinalc; 11,35 tura splendită a Costeştiu- seţe, valorificarea acesteia
; 12,00 Buletin lui, locurile sale bogate în sat-o pitorescul costumelor cu tot respectul în cadrul
:,05 Ştiinţa se- populare româneşti din
; 12,25 Din co- vestigii istorice, minunatul Munţii Apuseni şi Oaş, amplei manifestări a spiri­
lorului; 13,00 colectiv pedagogic da aici, tualităţii româneşti. Festi­
3; 15,00 Clubul programul educativ şi re­ acurateţea şi originalitatea
16' Tuletin interpretării tradiţionalelor valul naţional „Cântarea
,05 , nuui- creativ de care s-au bu­ în tabără, la Costeşti, României"
; ' Coor- curat copiii în acest nea­ dansuri şi cîntece din
nomice ; 16,55 semuit loc — şi noi alături Transilvania, precum şi vir­ întoarcerea lor din fru­
Icului; 17,00 arta populară din această nu-şi poate ascunde zîm­ Iui, Tania Varaca, recu­
s ştiri ; 17,05 de ei — dar, mai ales prie­ parte a României. betul auzindu-î pe cei ce noaşte deschis cit a fost tuozitatea soliştilor instru­ mosul turneu austnne a
atria, poporul teniile care s-au iniiripat Fiecare popas din judeţ ne împărtăşesc opiniile re­ de grea despărţirea, amin- mentişti". coincis cu etapa republi­
conducătorul; nu pot li descrise. Poate cană a „Cîntărîi Româ­
e de Dumitru vă imaginaţi cum a fost - a fost o filă de jurnal în venind mereu la... Costeşti. tindu-ne prieteniile legate Aplauze, cuvinte de cal­
17,40 Odă care s-au consemnat mo­ „Ei da, acoia s-au legat cp Mihaela, Anca, Simona, dă apreciere ,au primit ar­ niei". Pe scena întrecerii
ne; 18,00 Ore- continuă Ina — dacă, după mente marcante. „Valea cele mai frumoase priete­ Cristi, Mihai şi cu atîţi pio­ din Ciuj-Napoca, ansamblul
Lladiojurnal ★ cele cinci zile de tabără tiştii amatori brădeni atît
rnaţională ra- Jiului e o asemenea filă, nii, acolo am cîntat în nieri hunedoreni în neuita­ la Krems, c.ît şi la Vlena, „Doina Crişului" a evoluai
:ică,v»îorma- la Costeşti n-am avut posi­ cu frumuseţea naturală şi limba română şi în limba tele zile de la Costeşti. alături de cele mai bune
+ Sport ; bilitatea să-i despărţim pe urbanistică a Petroşaniului, rusă, acolo pionierii din Horaţiu (Oleg) se apropie Bad Deutschaltemburg Mor-
urnal * Agri- copii, Toţi plingeam - şi bich (provincia Burghen- formaţii din ţară, -proda-
* La sugcs- maturii şi copiii. cu momentele evocatoare fanfara de la Orăştie ne-au şi ne roagă: „Se poate să cînd aceeaşi bună impresii
,00 O zi într-o impresionante de la Monu­ făcut o surpriză de neuitat, transmitem gîndurile noas­ Iand), Wolfsberg (provincia
io jurnal; 23,00 — Să nu ne depărtăm de mentul „Lupeni '29”, unde intonînd, la despărţire „Se­ tre frumoase celor peste Karintia), în total ansam­ specialiştilor şi publicului
tragerii Pro- Bun venit ansamblului
!3,05 Nocturnă Costeşti fără a aminti f r u ­ am depus şi noi fiori, sau rile la Moscova", „Kalinka" 200 de pionieri din judeţul blul susţinînd, de-a lungul
3,55—24,00 Bu­ moasele întîlniri de aici cu Bradul cu excepţionala şi atîtea altele. Iar pionierii Hunedoara, alături de care a şapte zile, nu mai puţin brădenn, alături de forma­
ri. ansamblul folcloric al între­ colecţie a Muzeului mine­ noştri au învăţat să cînte ne-am simţit atit de bine?" ţiile artistice de niare va­
prinderii mecanice Orăştie ralogic, sau Ţebea, cu a- în limba română". Se poate, Oleg. de treisprezece spectacole. loare alo judeţului !
şi cu directorul acestei uni­ cele clipe de neuitat dă­ „Să fie pace în lume", De aceeaşi -simpatie s-au
tăţi, ing. Mircea Rotea — ruite de Baci Todder Dra- melodia este de acum fa- LUCIA UCID bucurat taraful, condus de MINEL BODEA
incendiu Ia
(Patria); Sus
ta) ; IlUNE-
irea ale multe
le I-II (Mo-
t); <~>chl de Titlul ne-a fost sugerat La renumele ciştigat prin
n, B) ; de cuvintele rostite de u- muncă spornică de tinere­
a nepot .
iomeo şi Ju- nul dintre cei 60 de elevi tul hunedorean, o contri­
(Arta, Caste- ai Liceului industrial nr. 1 buţie însemnată revine şi
ftilor) ; PE- celor 50 de elevi ai Liceu­
rn şerif extra- din Hunedoara, care, in a-
’arîng); Cu ceste zile, se allă pe ma­ lui industrial nr. 1 din Lu-
icioare (Uni- rele şantier naţional al ti­ peni, prezenţi pe un alt
livers (7 No- şantier naţional al tinere­
TPENI; Tatăl neretului Canal Poarta Al­
rmen scurt bă - Midia - Năvodari : tului, cel de la Rovinari.
V U L C A N : Rezultatele obţinute de
oasă (Lucea- ,, Dorim ca, prin munca membrii celor două brigăzi
MEA : Iubire
e (Minerul); noastră, numele brigăzii — ,,Hunedoara", cele ale mii-
Cancan fre-
luncitoresc) ;
Familie nouă
); URICANI;
fără cap
; B R A D :
caua roşie) ; Hunedoara = Hărnicie
Rubedenii-
; ORAŞTIE :
iei mari iu- Pe tatăl său nu l-a văzut tea Iar : se născuse un co­ de a fi privit in ochii lui tem indiferenţi pentru soarta
; Gemenii niciodată. Bunica, ninsă de pil din florile iubirii ! Termo­ curaţi, neştiutori, actul în şi­
(Flacăra) ; acestor flori. Vibrăm la gun­
U : Febra ani, îl ■ poartă în braţe şi-l metrul din inima lui C.A. a ne înseamnă laşitate, lipsă guritul lor, ne bucurăm de
a de cultu- plimbă cu' căruciorul pe stră­ coborît încet sub zero gra­ de demnitate, de conştiinţă. zîmbetul lor. Căci fără a»
Baiadă pen- „Hunedoara" — să devină lor de tineri din întreaga zile oraşului. La vîrsta lui de de ; îşi amintise abia acum,
a iDacia) ; sinonim cu „Hărnicie" ! ţară participanţi la lucră- Nu ştiu dacă pentru C.A. ceste flori zîmbitoare, fără
n Ctîr pace un an şi şapte luni, Cristin cînd îşi lua diploma de in­ (acolo unde o fi, printre oa­ rîsul şi plînsul lor, „frigui“
LLAN: Stele „lată, acum, după mai \ rile de pe marile şantiere n-a aflat cum arată la chip giner, că Ana, abia termi­ meni) liniştea pe care i-o dă uscăciunii s-ar cuibări în infc
laşa de cul- bine de două săptămini — tatăl său. Şi cine era. Ma­ nase studiile liceale şi că
ÎRIA : După naţionale — organizate în laşitatea este mai bună de- mile noastre. Omul nu poat®
de război ne scrie Dumitru Pegules- baza Programului privind mă lui, Ana R. l-a cunoscut trăi fără omeneasca şi caldd
LIA : Salu- cu, comandantul brigăzii -, pe C.A. în luna florilor. Ana, responsabilitate de părinte?
de pe Terra participarea tinerei gene­ încă elevă, cu fundiţele cu­ Ceea ce rămîne din noi îrj
GI-IELARI : laptele de muncă ale ele­ raţii la realizarea, prin minţeniei în pâr, şi un roi
spate (Mi- vilor hunedoreni au deve­ muncă patriotică, a unor alţii şi după noi pentru aTj
nit bine cunoscute pe în•, obiective de dezvoltare e- de visuri în suflet. C.A., stu­ Căldura sufletului ţii, e numai ceea ce creând
dent, cu priviri galeşe, cu
tregul şantier naţional. A- vorbă de miere şi cu aplomb. Şi nu putem crea nimic dilţ
vindu-i alături pe maiştrii ' conomico-socială a Româ­ ceea ce avem şi din cee0
EA niei in anul 1985 - repre­ Dragostea lor a fost ca un ce sîntem dacă nu ştim să
Vaier Pintecan şi llie Dom- zintă o nouă şi elocventă cîntec de mai. La început, intrăm în inima celor căronj
Şa, tinerii brigadieri Eugen dovadă a grijii permanen­ idilă încălzită la focul alb le-am dat viaţă. Acolo pu­
babil pentru Ristea, Marius Comşa, Ioan al lunii, cu mireasma teilor îşi scosese fundiţele din păr. cit neştiinţa lui Cristin ? Poa­ tem sădi grădini cu flori
1985: Vreme te pe care o poartă parti­ în inimi şi cu dulceaţa ju- L-au ros îndoielile şi că o
va fi varia- Avram, Ştefan Lungu, Eu­ dul, personal tovarăşul te mai tîrziu, Cristin, ascul- din inima noastră largă, lâ«
rări trecă- gen Borza, Fabius Potra, rămintelor sfinte pe buze. A- repartiţie într-un loc înde­ tîndu-şi vocile din el îşi va sîndu-ie ceea ce avem mai
vor cădea Zoltan Kiss, Nicolae Şopti- Nicolae Ceauşeşcu, educă­ pai sonetul lunar a devenit părtat, l-ar scăpa de... po­ bun, mai de preţ : titlul de
iaic, însoţite rii prin muncă' şi pentru un poem senzual, cu grădini vară. Lăsa în urmă o fată condamna anonimul „tată",
ri electrice. co, toţi cei 60 de membri şi nimeni nu va avea drep­ părinte !
L grindină, ai brigăzii „Hunedoara" se muncă a tineretului, confir­ de mai în Inimi şi cu arşiţa cu visele spulberate, un co­ tul să-l învinuiască. Nu ! A E vinovat Cristin ? Nu 1
’la în gene- mă cu putere încrederea verii -în sînge. A urmat cu- pil fără tată şi amintirea u- Poate un înstrăinat. Floareg
intensificări allă în primele rinduri ale rînd litania toamnei cu me­ nui om necinstit. Nu este, sfîrşit, astfel, prin a călca în
■ată pînă la întrecerii uteciste la care in capacitatea tinerei ge­ picioare o dragoste aducă­ dacă vrem să crească, tre?
30 km/h in neraţii de ,a participa ac­ lancoliile şi refrenele ei de vor spune unii, poate, ni­ toare de viaţă, e mai mult buie udată cu dragostea şî
lor. Tempe- participă brigadierii din ce­ romanţă : „Te-am iubit şi mic spectaculos, nimic anor­ căldura sufletului. Este un a*
!
ime vor fi le 18 judeţe ale tării, care tiv la măreaţa operă de te-am uitatŢ . Şi cînd flo­ mal. Dragostea nu-i veşnică, decît o crimă. Omul nu e devăr simplu, de care omuj
e 15 şl 21 Construcţie socialistă şi co­ rile grădinilor s-au mutat în în faţa legii şi a oamenilor un străin şi un dezinteresat
Le maxime şi-au trimis aici ambasa­ nu trebuie să uite nici O
grade, izo- dorii hărniciei". munistă a patriei. ferestrele îngheţate şi în je- - paternitatea u n u i copil pe pentru ilorile generaţiei vii­ clipă.
ite. ratecul din sobă, s-au abă­ care îl renegăm, abjndonîn- toare, cum le spunem fiilor
tut viscolele şi peste dragos- du-l înainte de a-l ,i văzut, şi fiicelor noastre. Nu sîn- DUMITRU DEM IONAŞCU