Page 53 - Drumul_socialismului_1985_07

Descoperirea noilor zăcăminte de

fier — prima „veriga" spre creşterea

s de materii prime a ţârii

• .. .4.!
liuc, de unde se extrage în
In căutarea fierului ro­ omeneşti, acţionăm perma­ I î 11 r-t rl n 11 rl r\ CO ovfl 1 '
mânesc I Aşa s-ar putea nent, animaţi de dorinţa prezent o mare parte din
nunii aproape întreaga ac­ fierbinte de a răspunde fierul românesc. „în pre­
tivitate de prospectare şi prin rezultate cît mai bu­ zent — ne-a declarat ing.
explorare geologică desfă­ ne grijii permanente pe ca­ Cornel Milea, adjunct şef
şurată cu abnegaţie şi de­ re ne-o poartă secretarul de brigadă — desfăşurăm
votament, cu înaltă res­
ponsabilitate patriotică de
către oamenii muncii din
Brigada geologică comple­
xă Tcliuc. „Intr-adevăr —
sublinia ing. Florca Iorda-
che, şeful brigăzii —, în
afară de cîteva puncte geo­ general al partidului, tova­ o intensă, activitate de cer­
Anul XXXVII, nr. 8 608 JOI, 18 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani grafice undo cercetările răşul Nicolae Ceauşescu, cetare în Valea Fierului,
noastre vizează alte sub­ ctitorul României socialis­ prin galerii orizontale, şan-
stanţe utile, cum ar fi ro­ te moderne, care a văzut
cile cu talc la Cerişor-Le- ca pe o necesitate vitală MARIN NEGOIŢÂ
lese, bentonita la Oarda- în construcţia socialistă,
EPOCA NICQLAE CEAUŞESCU Ciugud, lignitul la Porum- sporirea bazei de materii (Continuare in pag. o 3-a)
bacu şi sulfurile complexe prime a ţării din resurse
epoca marilor împliniri socialiste plumbo-zincifere cercetate interne".
în ultimii 20 de ani care
la Boiţa-I-Iaţeg, în toate ce­
lelalte zone noi căutăm fie­ s-au înscris în istorie sub j Importante J
rul. Aş putea enumera în numele „Epoca Nicolae
Valenţe noi la tiparele soarelui acest sens Valea Dobrii, comori din Poiana Ruscăi j succese în i
Ceauşescu", căutătorii de
Dealu
Muntean,
Ghelari.
Strei, şi o vale cu nume... au. raportat descoperirea ţ întrecerea j
De cite ori cobor sub ză din zori şi pină in zori nace ale perpetuului ase­ la temă, adică Valea Fie­ multor cîmpuri bogate în
ripele şi pădurile din Va­ ceremonia trezirii la viaţă diu al omului. Cu spina­ rului. în aceste locuri izo­ minereu de fier. Aşa sînt
lea Arsului, sub vechiul o- a cărbunelui, oamenii a- rea lipită de plafonul late unele de altele şi, toa­ zonele „Est“ şi „Vcst“ din j socialistă
raş cu străzi 'înguste şi cestui loc s-au sfătuit gos­ curbat al uriaşelor cadre te la un loc. de aşezările Ghelari, sau „Est" din Te-
scurte, cu drumuri întorto­ podăreşte cu conducătorul metalice, cu braţele — ca
cheate ca o pînză de pă­ statului, tovarăşul Nicolae nişte aripi - agăţate sub | Cărbune peste plan j
ianjen prinsă-n terasele de Ceauşescu, cam ce anume cozoroacele mobile care
piatră, am impresia că des­ ar mai lipsi pentru ca a- susţin tavanul, colosul de l Printr-o temeinică or- 1
chid o carte de istorie de ceasta meserie a bărbăţiei metal, tras de undeva din / ganizare a lucrului pe ?
dincolo de timp şi intru, şi curajului să devină şi capătul de jos al abata­ ) formaţii şi schimburi, 1
fără voia mea, în aura mi­ una a calităţii umane. Sin- jului de un lanţ ce poate \ minerii din sectorul III ţ
tică, in legendele fără în­ tem in locul unde minerul rivaliza cu orice odgon ma­ l al I.M. Lonea au extras i
ceput şi siîrşit, in izvorul de onoare al tăriii, secre- rinăresc, lasă în urma lui / suplimentar planului. în J
faptelor unice care învelesc valuri-valuri de cărbune. 1 semestrul întîi al anu- ţ
şi dezvelesc tainele intîiu- însemnări - In urmă cu 8-9 ani, î lui, aproape 19 000 tone l
lui „călător" care, cu per- se destăinuia Gheorghe i de cărbune, iar în pri- /
severenfa lui, a început a de scriitor Buhuţan, un bărbat voinic, 1 ma jumătate a lunii cu- 1
despetri misterul „pietrei tarul general al partidului, cu privire senină şi zîmbet ţ rente — alte 1000 tone 1
care arde", numită cărbu­ cald, nu putea fi vorba i în plus. Sporuri mai j
ne. a mînuit, in acea zi de 9 aici, în adine, de asemenea * mari de producţie în- 1
noiembrie 1977, manetele
Am coborît în adîncul pă- primei combine, in suişul modernizări. Douăzeci de j scriu brigăzile conduse ţ
mîntului la Vulcan - intr-o ei spre cărbunele dătător ani am muncit cu pickha- l de Iosif Bucur, Dumî- 1
dimineafă de iulie, o dimi­ mărul şi lopata. Acum, în } tru Bohoi şi Grigore >
neaţă cu aer ceţos „la de lumină. Momentele pe mina noastră se munceşte 1 Fatol, care-şi depăşesc \
ziuă", dar cu un adine a care incercâm a le evoca cu complexe mecanizate ţ constant randamentele l
cărui energie se revarsă sint bornele viitorului ce-l de susţinere, cu combine / în nhsitnln în mn/Tîn nu 1
f in abataje, în medic cu
dincolo de gurile de lut a- va avea mineritul din ţara 1 800—1000 kg pe post
noastră.
le minei. Şi nu este vorba de tăiere şi instalaţii de
transport cu benzi. Şi eu
de un loc obişnuit, şi nici Acum, acolo, la orizon­ şi ortacii mei Mihai Tudo- ( Depăşiri la export ţ
de nofiuni intrate de-acum tul 360, acolo unde din 5
in uzul cotidian - abatai in 5 metri, de-a lungul pe­ rache, Constantin Găucea- \ Oamenii muncii din \
■ inzestrat cu combine, ■:com­ retelui de cărbune lung cit nu, Alexandru Lupu, llieş ţ unităţile economice ale 1
plexe mecanizate, chunu/r un teren de fotbal, lămpi­ Barabaş, loan Moşilă, Lau­ i oraşului Haţeg raportea- J
de transportoare cu racle- le fluorescente îţi lasă sen­ reaţi u Ciob an u şi alţii, a I ză, de Ia începutul anu- )
te şi benzi pentru transpor­ zaţia zilei de-atară, omul trebuit să ne schimbăm ţ lui, o depăşire a prove- ţ
tul „avuţiei negre", noţiuni se strecoară pe culoarul meseria. Minerul a devenit i derilor de plan la ex-.
ilustrind faptul că fostele dintre transportor şi bogă­ şi electromecanic, iar elec­ port de peste 9 milioa- 1
activităţi subterane, vechile ţia cărbunelui şi nu rezis­ tromecanicii au devenit mi­ ne lei. Contribuţii mai )
profesii şi unelte au dispă­ tă tentaţiei de a-şi plimba neri. mari la aceste frumoase 1
rut, ele fiind de neimagi­ degetele pe striaţiile proas­ Ştefan Buleandră, miner 1 realizări au colectivele }
nat pentru tinerii mineri de păt lăsate de dinţii de o- de mai bine de 18 ani şi t sectorului forestier de )
azi, ci. de viitorul mineri-- ţel..ai combinei. Te izbeşte tot in abataje cu front / exploatare, centrului de i
tulul românesc. uluitoarea asemănare a a- lung, mîn'uind manetele de 1 legume şi fructe şi sec- J
Aici, in locul acesta, in­ cestui perete cu zidul de ripare ale transportorului ţ ţiei de industrializare a 1
tr-o zi senină de noiem-' piatră, înnegrit de vreme, ţ cărnii. ţ
brie, aici, in adine, în acea al unei mari cetăţi, zid DUMITRU DEM IONAŞCU C.S. „Victoria" Călău. Sudorul loan Mlădiu şi poiizato-
„sală de lucru“ numită a- mereu împins înainte, tot rul Daniel Potroacă, din secţia turnătorie 1, pregătesc
bataj, aici unde se oficia­ mai înainte de forţele te­ (Continuare în pag. a 2-a) clemenţii de răcire, în vederea înaintării lor Ia furnalul ) Cu toţi indicatorii î
numărul trei. realizaţi
Foto NICOLAE GHEORGHIU
La U.U.M.R, Crişcior
20 de ani cte la Congresul al lX~lea al P.C.R. se acţionează cu dăruire
î şi răspundere în pro- \
ÎN ZIARUL DE AZI : » rlitrtin. înropktrîr ’
J ducţic, înregistrîndu-se 1
MARELUI CTITOR • Rubrica tineretului depăşiri de plan. De la
lună de lună însemnate
• Album de vacanţă j începutul anului, oame-
l nij muncii de aici şi-au
MODERNE • Vara să pregătim iernatul animalelor! } depăşit producţia marfă
• Sport.
I cu 3 la sută, au produs
ţ peste prevederile de
l plan 425 tone utilaj mi-
Manifestări politico-educative CAMPANIA ) nicr şi 1 900 vagoncţi de
ţ mină, au recondiţionat
B R A D structor la Secţia relaţii Ţării Zarandului, asemenea l piese de schimb în va-
externe a C.C. al P.C.R. - întregului popor român, / loarc de peste 3 milioa-
„Coordonatele fundamenta­ beneficiind de indicaţiile Debut bun la 1 ne lei.
• La Brad a avut Ioc
simpozionul „Epoca Nicolae le ale politicii externe ro­ şi sprijinul dumneavoast.ă | Producţii sporite
Ceauşescu - epoca mari­ mâneşti în Epoca Nicolae preţios în dezvoltarea a- secerişul griului
lor împliniri socialiste", or­ Ceauşescu"; Ionel Vlad, cestui meleag al patriei în ' de var
ganizat de Comitetul oră­ prim-secretar al Comitetu­ anii „ E p o c i i Nicolae în data de 16 iulie
şenesc de partid, la ca.e lui o.ăşenesc de partid - Ceauşescu", sîntem mîndri Una dintre primele uni­ combinele în lanul dat în a.c., colectivul atelieru-
au participat activul de „Două decenii de rodnice să spunem că în tot ceea tăţi agricole din judeţ un­ pîrg. Petru Gavrilă, Nico­ l lui var, din cadrul I.L.
partid, cadre cu munci de împliniri în viaţa economi­ ce am întreprins mai cu­ de bătălia griului s-a de­ lae Lupuţ, Andrei Ioo, Au- 1 Deva, a realizat cea de
răspundere, oameni ai că şi social-politică a ora­ tezător, am avut în faţă clanşat este C.A.P. Deva. gustin Olaru, loan Nodiş a 50-a mie tonă var
muncii. în cadrul simpozio­ şului Brad". exemplul dumneavoastră lu­ Urmărind zilnic starea de şi Gavrilă Mititeanu şi în- pentru b.c.a., de Ia pu­
nului au prezentat comu­ - în încheierea simpozio­ minos, minunata activitate maturitate a boabelor de tr-o după-amiază au sece­ nerea în funcţiune a ate­
nicări tovarăşii : Maria nului, în semn de profund dedicată binelui ţării şi al grîu şi procentul de umi­ rat 17 ha. Transportul re­ lierului. în aceeaşi peri­
Mitrofan, secretar al Co­ omagiu pentru activitatea poporului român. ditate, Sergiu Sbuchea, in­ coltei la baza de recepţie oadă, aici au fost pro­
mitetului judeţean de partid desfăşurată în . fruntea Acum, cînd aniversăm 20 ginerul şef al cooperativei, îl efectuează, cu autocami- duse 390 mii tone var
— „Formarea şi educarea partidu'ui şi statului, pen­ de ani de la istoricul Con­ şi inginera Maria Căluşer, oana şi cupluri de remorci, pulberi şi 108 mii tone
gres al IX-lea al P.C.R., vă
omului nou, dimensiune e- tru alegerea sa ca mem­ raportăm, mult stimate to- şefa fermei vegetale, au de­ Gheorghe Igna, Viorel Poa- var hidratat, între au­
sepţială a concepţiei tova­ bru titular şi preşedinte de va.ăşe secretar gensrai, c5 cis i începem secerişul că, Gheorghe Andreucă, A- torii acestor frumoase
răşului Nicolae Ceauşescu onoare al Academiei R.S.R., sîntem hotărî*; ca, prin tot griului ! dam Igna şi Gheorghe Bur- realizări, şeful atelieru­
p.ivind edificarea socialis­ pa.ticipanţii la - simpozion c ?ec; ce facem, să urmăm A intrat în lanul din leanu. Balotatul paielor şi lui, Constantin Siretea-
mului şi comunismului în au adoptat'îextui tihei te­ pilda dumneavoastră de tarlaua „Tulpaşti" o forma­ eliberatul terenului îl exe­ ) nu, i-a evidenţiat pe
patria noastră* ' prof. unii?, legrame adresate Tovarăşu­ patriot şi mare strateg, să ţie de şase „Glorii", la vo­ cută cu presa mecanizato­ Ion Vonca, Mircca La-
Stana Buzatu, de la Aca­ lui Nicolae Ceauşescu, în încheiem anul 1985 cu re­ lanul cărora se â2s« cei rul loan Borodi, iar în ur­ zăr, Mihacla Morar, Cos-
demia „Ştefan Gheorghiu" care se spune ; zultate deosebite, să creăm mai buni combineri, oa­ ma lui au intrat ca plugu­ tel Lupu, Iosif Boroş,
— „Epoca Nicolae Ceauşescu „Noi, minerii, constructo­ toat condiţiile pentru a meni care, de-a lungul a- rile în brazdă Vasile An­ Nicolae Şăulean, Grigo-
e
— o epocă nouă, de mari rii de maşini, ţăranii coo­ înfăptui sarcinile cincina­ nilor, au străbătut cu suc­ dreucă şi Emil StanciU. { re Zahan, Aron Culda,
înfăptuiri revo'uţionare în peratori şi intelectualii, băr­ lului 1986-1990". ces împreună multe cam- i Luminiţa Tasmadi, Anu- (
dezvoltarea României so­ baţi şi femei, tineri şi vîrst- pariii ele recoltări pe ogoa­ MIRCEA LEPADATU \ ţa ţlcpcş, loan Roibu, C
cialiste"; Vasile Bugă, in­ nici, din vechiul ţinut a! (Continuare în pag. a 2-a) rele unităţilor agricole din ^ loan Jugastru. /
judeţ. Au intrat, deci, eu (Continuare în pag. a 2-a)