Page 54 - Drumul_socialismului_1985_07

Pacj 7 DRUMUL SOCIALISM

'ele brigăzile care activea­ Canalul Poarta Albă —
Şantierele muncii ză pe şantierele naţiona­ Midia — Năvodari şi de
a» le ale tineretului de la la Rovinari. Valenţe noi
patriotice Constructor - vocaţie ( la tiparele soarelui

I n i m i tinere bat la u- I iulie — 10 octombrie i
nison cu marea inimă a a.c., în mai multe . loca­ confirmată prin muncă (j (Urmare din pag. 1) zont, şi a lucrat pe combi- . Ef
ţării. Angrenat in efor­ lităţi din judeţ funcţio­ na lui llie Chiron. Din acea ţ i*
tul generos al tuturor oa­ nează şantiere de muncă s spre peretele de cărbune zi de noiembrie, eu şi or- l
menilor muncii din jude­ patriotică ale tineretului. Niciodată pină acum nu căm, că trebuie să ne poar­ completează : ,,N-aş li ere- tacii mei, toţi minerii ţării, 1 20,01
ţul nostru, al întregului Iată şi primele ştiri pri­ am simţit atit de concret te şi nouă grija ? In răs­ \ zut vreodată că voi ajunge ne-am înţeles mai bine da- 1 20,2<
ce înseamnă afirmaţia con­
timpul celor două săptă-
popor — de a da viaţă, mite dle pe aceste şan­ form căreia creaţia, con­ mîni am primit răspuns la să fiu stăpînul maşinilor. Şi toria ce-o avem. Pe lingă ^
cu fiecare zi, măreţelor tiere : strucţia reprezintă o voca­ toate aceste întrebări. . In eu şi ortacii mei ne-am dăruire şi hărnicie, noi pu- i
hotărîri ale celui de-al • Elevi de la liceele ţie, una dintre virtuţile fi­ primul rind, primirea pe specializat in mecanisme şi nem in slujba cărbunelui, J
XllI-lea Congres al parti­ „Avram Iancu" din Brad. reşti ale poporului român. care ne-au lăcut-o condu­ aproape că am uitat de a independenţei energetice ţ
dului —, tineretul hune- matematică-fizică din Hu­ Cele două săptămini de cerea şantierului, construc­ lopată, pickhamăr şi secu- a ţării, inteligenţa şi inven- 1 21,5<
dorean confirmă prin nedoara, nr. 2 din Deva, muncă pe şantierul jude­ torii de la fiecare punct de re". Nimic nu este mai tivitatea de care nu ducem )
fapte remarcabile de m u n ­ industrial Petri la, nr. 1 ţean al tinerelului de la lucru unde am fost repar­ poetic şi nu se impune mai lipsă. E omenesc şi necesar ţ
că titlul de aleasă cinste din Orăştie, industrial Riu Mare-Retezat au în­ tizaţi, a avut darul de a ne pregnant minţii spectatoru- să gîndim şi să acţionăm \
„Generaţia Congresului al Călan, organizaţi pe serii semnat, pentru fiecare din­ mobiliza si mai mult. La lui comun, decît imaginea aşa, pentru că meseria i I!
IX-lea al Partidului Co­ a cîte două săptămîni. tre noi — elevi ai claselor lucrările de taluzări, tur­ minerului de astăzi, ale că- noastră capătă pe zi ce 1
munist Român". nări betoane, oriunde am rui lapte cotidiene cer ab- trece valenţe şi virtuţi noi. ţ Bl
In aceste zile, cînd ţa­ lost solicitaţi am simţit că negaţie şi devotament în Mineritul clasic şi-a trăit l dioj
ra întreagă sărbătoreşte rubrica tineretului munca noastră este de real muncă, pricepere şi spirit traiul. Acum i-au luat locul > fi,30
împlinirea a douăzeci de folos, că sîntem trataţi ca de sacrificiu. Minerul-elec- tehnica nouă, tehnologiile ţ gric
nai;
ani de la istoricul Con­ oameni mari, ca muncitori trician Ştefan Bujor, deşi avansate, lără de care vii- i jam
gres al IX-Iea al partidu­ participă la lucrări de ta- a Xl-a de la Liceul „A- in toată legea. n-a ajuns virsta de 23 de torul mineritului şi noua ca- , pun
lui, care, în consens cu luzări, turnări de betoa­ vram Iancu" din Brad — Sîntem mîndri de ceea ani, de acolo de la pupi- litote a omului miner n-ar ) ră'şi
voinţa unanimă a popo­ ne, finisări în cadrul şan­ confirmarea acestui adevăr ce am făcut in Retezat. Şi trul combinei, înainte de putea fi posibile. Răspun- \ să plan
rului român, l-a ales drept tierului judeţean al tine­ care, acum, în conştiinţa de faptul că ne-au lost în­ a lua pieptiş „muntele" de dem ţării aşa cum şi ţara i Pro?
cîrmaci al destinelor relului deschis pe Ame­ noastră a îmbrăcat lorme credinţate lucrările de fi­ cărbune, ne spune : „In ne răspunde nouă, cu gri- J anul
noastre pe primul dintre najarea hidroenergetică palpabile. Pentru că ceea nisare a noului club la bri­ timpul libeţ învăţ. La liceul jă. Unde s-a mai pomenit ţ ta
bărbaţii ţării, pe revolu­ Riu Mare-Retezat. ce se edifică aici, pe Riu gada Păclişa, şi de încre­ industrial îmi îmbogăţesc pe păminlul ăsta să locu- i peni
noa;
ţionarul încercat, comu­ • Un alt şantier jude­ Mare, nu poate li numit derea acordată de a li cei cunoştinţele şi mă intre- ieşti în casa ta gratuit, cu > ştiri
nistul a cărui viaţă şi ac­ ţean al tineretului a fost decît o lucrare monumen­ gesc profesional, pentru ca încălzire gratuită, cu lumi- ) cult:
tivitate închinate propă­ deschis la începutul a- tală, demnă de geniul u- care am început, tot aici, împlinirea mea socială şi nă la cost redus, cu o ma- 1 lin
şirii patriei, creşterii bu­ cestei luni la întreprin­ nui popor căruia construc­ lucrările de construcţie a o celor peste 136 de mi- să gratuită la intrarea în , şi f
năstării şi fericirii între­ derea de prelucrare a le­ ţia paşnică ii este dimen­ grădiniţei in care micii neri cu care învăţ să râs- şut ' Fcst
tare:
gii naţiuni, au devenit gumelor şi fructelor din siune definitorie a fiinţei şoimi ai marilor construc­ plătească investiţiile spiri- Era In noiembrie, o zi l Arm
exemple demne de urmat Haţeg, unde participă e- sale. tori vor înălţa din cuburi tuale şi materiale care senină de toamnă, atunci i Ictin
de fiecare fiu al Româ­ levi ai liceelor din Deva, Am venit aici, împreună îndrăzneţe machete, şi de s-au făcut pentru noi". Ce cînd tovarăşul Nicolae > tem
Pub
niei socialiste, tovarăşul Hunedoara, Valea Jiului, cu dascălii noştri, avind in lucrările de întreţinere Io poate 'li mai omenesc de- Ceauşescu, acolo, la ori- \ de ş
Nicolae Ceauşescu —. pe Brad, Orăştie şi Călan. suflete dorinţa fierbinte de galeria de aducţiune de la cit omenescul spuselor ce- zontul 360, la brigada lui I ra I
adresa redacţiei ne-au • Un ajutor preţios pri­ a li la înălţimea cinstei ce Ostrov, unde ne-am simţii lui mai tinăr combiner de llie Chiron, hotăra înfăptui- I gâzi
sosit veşti despre o sea­ mesc constructorii de lo­ ni s-a acordat, aceea de cu adevărat colegi ai ce­ la orizontul unde maşinile rea programului de meca- ţ 12,45
îno­
mă de acţiuni specificp cuinţe din municipiile a ii modeşti coautori - cu lor ce ne îndrumau spre gigant slîrtecă măruntaiele nizare şi modernizare a \ ta 3
organizaţiilor revoluţio­ Deva, Petroşani, Hunedoa­ puterea braţelor noastre şi ştiinţa de a deveni buni muntelui ! ? „Cînd am lost mineritului românesc. „Do- j 20; i
nare ale tineretului, prin ra şi oraşul Orăştie din constructori. Dar ceea ce primit printre mecanizatorii rim ca prin urgentarea me- 1.6,05
v ;
care uteciştii şi pionierii partea sutelor de tineri cu elanul tineresc — la ne face să fim deosebit de lui Gheorghe Buhuţan - canizării lucrărilor, prin y con o
hunedoreni omagiază construirea salbei energe­ mindri sini cuvintele rosti­ spunea Mihai Tudorache — introducerea utilajelor corn- f med
partidul şi părintele iu­ aflaţi în aceste zile pe tice de pe Riu Mare, ca­ te la slirşitul perioadei de m-am emoţionat. Ştiam că plexe de mare complexita- de ş
patri
bit al tinerei generaţii şantierele locale cie m u n ­ re‘ curind va li mindria muncă pe amenajare de nu-i uşor, că nu-i un drum te - a spus atunci secre- ) du-ş
între acestea, la loc de că patriotică ale tinere­ timpului eroic pe care il către inginerul Nicolae neted, dar mai ştiam cu si- tarul general al partidului I Te a
frunte se situează acţiu­ tului din loealRăţile men­ trăiesc aceste minunate Pantea. „Felul in care aţi guranţă că e drumul cel - să uşurăm munca mine- 1 mea
nile de muncă patriotică ţionate, meleaguri, intreaga noas­ muncit aici dovedeşte că mai drept, cel mai apro- „rilor, să îmbunătăţim con- ^ 20,00
puiul
pe şantierele locale, jude­ • Două brigăzi eu nu­ tră ţară. Trebuie să recu­ ţara are în voi braţe de piat de visul meu de a stă- diţiile de muncă în gene- i Da s
ţene şi naţionale la care mele „Hunedoara" au noaştem că eram stăpîniţi nădejde şi inimi calde, că pini aceste uzine subtera- ral şi, totodată, sâ asigu- ’ într-
participă mii de elevi şi cinstea de â face cunos­ de emoţie şi foarte multe~ veţi reuşi să fiţi bun ' con­ ne". - râm o creştere mai accen- \ jurm
1
muzi
tineri muncitori. cute întregii ţări hărnicia întrebări - cum vom ii pri­ structori ai României şi Aşadar, in adincul mine• tuată a productivităţii şi i Ictin
In organizarea Comite­ şi dăruirea în muncă ce miţi ? ; var avea oamenii mai inlloritoare de miine". Vulcan, Io orizontul 360, sporirea producţiei de căr-
tului judeţean Hunedoa­ caracterizează tineretul încredere in noi, nu vor muncesc oameni care, in- bune de care patria noas- )
ra al U.T.C., în perioada hunedorean. Este vorba spune că numai ii încur­ BRIGADA IANCULUI Irumuseţîndu-şi propriul tră are nevoie pentru dez- ţ
destin, trăiesc arzind, cu voltarea so economico-so- i y:
mintea şi sufletul laig des- cială". Aşa s-a hotărit vii- 1
c/i/se la intreaga viaţă din torul acestei îndeletniciri \
jur, pasionaţi de toate cu- vechi de milenii pe cuprin- i DE
CAMPANIA AOftICOLĂ OS VARĂ cetirile tehnicii. Cu cileva sul României. Au trecut.de J nepo
clipe mai înainte minerul atunci doar opt ani şi ce- \ ricul*
DOA
Alexandru Lupu îşi măitu- va. Marele salt continuă l te fc
Debut bun la secerişul griului risise un gînd : „Numai o- astăzi, tăcind lumii cea mai , dern,
urs
cum, după 20 de ani dă- convingătoare demonstraţie 1 Aşa
(Flac
{Urmare din pag. t) ginerul Sergiu Zbuchea — ruiţi minei, mă simt cu a- despre ceea ce s-a reali- ţ Agigt
şi cum în majoritatea la­ devărat om, stâpin pe ma- zat in cea mai lertilă epo- t Corv.
Ieri, întreaga formaţie de nurilor griul a evoluat şi sini şi pe muntele capri- că din istoria ţării sub sem- ' rSANJ
combine a început seceri­ s-a dezvoltat frumos: esti­ cios". Şi, in timp ce buf- nul generos al gindirii şi \ *£ CS-
şul în „Nadoş", o tarla de măm ca şi în acest an să gării calzi, sclipitori, alune- luptei revoluţionare. Pen- 1 Fapt SC
—
ăl ha. După „repetiţia ge­ obţinem o recoltă bogată". că pe transportor, ducînd tru că in inimile şi minţile LUPI
nerală", cum numesc me­ Secerişul griului a înce­ cu ei liniştea pentru cei oamenilor adincului, gîndul ) — sc-
canizatorii secerişul orzu­ put şi la C.A.P. Şoirnuş de-alară, Gheorghe Buhu- şi fapta intiiului miner de l VUL<
ceafă
lui, acum combinele- func­ Ieri, combinele, la volanul ţan pare a scăpa din chin- onoare al ţării au sădit ! re p
ţionau „şnur", fiecare'din­ cărora se a f l a u mecaniza­ (| gile încordării şi-şi dezlea- credinţa că meseria de mi- 1 rul);
tre cei şase protagonişti ai torii Ioan Puntea, Iosif Ră- i gă baierele sufletului. ner trebuie să Iacă un nou \ i’rene
URIC
bătăliei griului de In C.A.P bulca, Vasile ţfrim, Iuliu l — Viitorul de aur al mi- salt calitativ intr-o epocă, i ră ca
Deva străduindu-se şi reu­ Magda, Martiri Anda.cs şi ţ neritului nostru a început Epoca Ceauşescu, in care ' Piant
şind să realizeze vitezele Vladimir Morar recoltau 1 atunci cînd secretarul ge- se înscriu cu alte drumuri \ GUR;
zilnice planificate. în brigada Bălata. Şi aici ) neral al partidului, tovară- şi anii 1985-2000, ani in l niile
TIE:
Aflaţi în cîmp, ca de fie- activitatea era organizată C.A.P. Deva. După prima zi plină Ia secerişul griului, \ şui Nicolae Ceauşescu, a care sufletul românesc as- tria)
• are dată, mereu acolo un­ în flux. în urma combine­ bilanţul este frumos: 35 ba recoltate şi o producţie me­ I coborît aici, pe acest ori- piră la universalitate. 1 . serlilt
de este locul lor, în mijlo­ lor acţionînd fcu presele de die la hectar bună. GEO^
aurul
cul oamenilor, coordonînd .balotat la eliberatul tere­ ră); 1
munca şi supraveghind ca­ n u l u i de paie mecanizato­ tru
litatea lucrărilor, inginerul rii lânoş Raţi şi floria Cu- BRAS
Paris
şef al unităţii şi şefa fer­ tean. Transportul recoltei Manifestări politico-edueative Iarnă
mei. vegetale erau mulţu­ în bâză îl efectuau Petru SIME
miţi de producţia obţinută Urs, Ioan Ta'rţa şi Laurean vremi
şui);
de pe cele 35 ha recoltate Dan cea. Pină la sfirşitul (Urmare din pag. 1) lă a secretarului general, loc recitalul de versuri pa­ socialistă a iniţiat ciclul de — se
pină acum., „Este o medie zilei griul â fost Secerat' de preşedintele ţării, tovarăşul triotice, organizat de bi­ expuneri „Epoca Nicolae
bună la hectar — zicea in­ ne 20 ha. Nicolae Ceauşescu. blioteca sindicală, purtînd Ceauşescu - epoca mari­
RĂCHITOVA titlul „Al nostru e dreptul lor împliniri ale României
SIMERIA la viaţă şi pace"; socialiste. Judeţul Hunedoa­ |V
• „ E p o c a Nicolae ra ieri şi azi". Expunerile
Ceauşescu, epoca marilor • Clubul ceferiştilor a CĂLAN au avut loc la sediile că­
realizări ale poporului ro­ găzduit vernisajul expozi­ minelor culturale de pe ra­ Tim
mân în cei 20 de ani de ţiei foto-documentare „20 za comunei. azi, x
La biblioteca sindicală
•
cînd în fruntea partidului de ani pe magistralele ţă­ din Călan s-a deschis ex­ • La biblioteca comuna­ schim
se află cel mai iubit fiu rii". Expoziţia, ce se înscrie poziţia de carte „Congre­ lă a avut loc expunerea şi tempe
vor
al său, ctitorul României sul al IX-lea al P.C.R." - prezentarea de carte pe ploaie
moderne" a fost tema ex­ îţi şirul amplelor manifes­ moment hotărîtor în dezvol­ tema: „Epoca Nicolae vente
punerii prezentate în cadrul tări cu care oraşul cinsteş­ tarea ştiinţei şi tehnicii ro­ Ceauşescu - epoca de aur şi izol
tul v<
manifestării organizate de te măreaţa sărbătoare de mâneşti", a României socialiste". Au derat,
Consiliu! comunal de edu­ la 19 iulie a.c., cuprinde fost prezentate cărţile: „E- scurtă
averse
caţie politică şi cultură peste 50 de fotografii rea- • Aceeaşi instituţie a popeea Transfăgărăşanului" km/h
socialistă. (n şirul acestor’ JiîOtg de membrii cercului prezentat expunerea „Edu­ şi „Magistrala albastră". râturi:
împliniri se înscrie şi con­ foto şl membrii cercului tu­ caţia tineretului în spiritul $ Un cald omagiu a’ cuprir
grade,
tribuţia focuitorilor comu­ ristic d.in ‘ cadru! clubului idealului de viaţă comu- fost adus marilor împliniri între
nei, mobilizaţi de organele carg desfâşoâfu permanent miC, sducînd îs prim- sie uiţimilor 20 de ani, cti- cal m
şi organizaţiile de partid, b bogată activitate. Sînt p!<m pregătire? pentru muti­ jL.» Z • •— o m A • La n
â n i e i mO'
torului R
Ex PUricrea 6 fost urmată înfăţişate realizările obţi­ că şi viaţă a tinerei gene­ derne, tovarăşul Nicolae raf îi:
de uri reuşit spectacol ar­ nute de oamenii muncii din raţii. Ceauşescu, prin intermediul verse
tistic, prezentat de forma­ această parte a judeţului, recitalului de poezie pa­ de fr
ţiile şi interpreţii cu care precum şi aspecte ale f r u ­ BARU triotică „20 de trepte spre electri
Vînful
aJ.§ .C.iî. Deva. lemia 6 solarii. D<* aici, de sub aceste comuna s-a înscris în Fe.s- museţilor patriei. lumină şi adevăr", organi­ sificiir
tuiiclc-grădină, ardeii, roşiile, castraveţii proaspeţi iau dru­ tivalu! naţional „Cîntarea • în cadrul aceluiaşi a- • Consiliul comunal de zat de biblioteca comu­ la 50-
mul pieţelor’ din judeţ şl din ţara. României", ctitorie spiritua­ şezămînt de cultură a avut educaţie politică,-şi cu'tură nală. vest.