Page 55 - Drumul_socialismului_1985_07

NR. 8 608 • JOI, 18 IULIE 1985 Pag. 3

U TIMPUL „Vă dăm certitudinea viitorului* 4 SPORT SPORT

, LIBER • „Porumbelul păcii" — • Surorile Alina-Danie- valului naţional „Cînta-
acţiunea ştafetă a cărei la şi Simona, care au în­ rea României". Acum îşi
etapă judeţeană s-a fina­ cheiat cu rezultate fru­ îmbogăţeşte repertoriul
lizat în aceste zile de va­ moase la învăţătură cla­ ' cu cîntece învăţate de la Un fond fotbalistic puternic, ce trebuie
canţă— a unit în gînd şi sele a III-a şi a Il-a de mama ei.
simţăminte sute şi sute la Şcoala generală nr. 3 • Georgeta Savu, Mioa­
de copii hunedoreni care, Deva, vor pleca în va­ ra Pistol, Aurora Călena, valorificat superior calitativ
în sincere şi calde mesa­ canţă Ia „Mama Nica“ Daniela Ţăroiu sînt pa­
irnal
,lne
cţca noastră — je îşi mărturiseau vrerea. cum îi spun străbunicii tru pioniere din judeţul Privind retrospectiv, des­ tlimoi'îo nntîwîl o tnf Cil CCk rVM’nOOCC
Simeria —, activitatea fot­
să se pornească în noul se­
Teleorman care, petrecin-
iţea E p o c i i Iată ce spuneau, în ta­ de la Ocna Mureş. Pînă du-şi împreună cu mulţi făşurarea anului fotbalistic balistică hunedoreană se zon ! Fondul divizionar al
ic ‘^cauşescu băra de la Costeşti parti­ atunci sînt de mare aju­ 1984—1985 prezintă fotbalul menţine în continuare pe fotbalului nostru este acum
'). nmisiiinc- cipanţii la etapa judeţea- tor mamei — ţesătoare la alţi colegi o parte din va­ hunedorean, comparativ un Ioc fruntaş în ţară — foarte bine reprezentat la
:rs canţă în tabăra de la cu... perspectiva viitorului cel puţin numeric. nivelul „B", acolo unde se
irnal Brad, au- participat la e- face trecerea spre perfor­
moţionante acţiuni dedi­ sezon, într-o postură ce De fapt, două promovări
cate dorinţei de pace a poate fi apreciată oarecum şi o retrogradare în cadrul manţă. De asemenea şi în
naţiunii. Georgeta, Mioa­ echitabilă. Adică, am avut sistemului divizionar, nu „C‘‘. în plus, cu o atenţie
ra, Aurora şi Daniela 11 echipe divizionare (2 în afara sa, pot acorda o si grijă deosebite pentru
ne-au trimis la redacţie „A", 3 „B" şi 6 ,,C“) şi un notă bună activităţii fotba­ menţinerea şi întărirea lo­
nă a acţiunii-stafetă „Pa­ Ţcsătoria de mătase De­ creaţiile lor poetice în ca­ campionat judeţean, orga­ listice. Cînd, însă, vom vor­ tului, pentru pregătirea e-
ŞTI I: G,00 Ra­ cea este gîndul cu care va. In fiecare zi, au gri­ re mesajul de pace e sin­ nizat în două serii, cu un bi despre calitatea activi­ xemplară a jucătorilor Cor­
liul dimineţii; noi vrem să biruim vii­ jă să ia la timp de la cer, curat, înălţător. total de 25 de formaţii. In tăţii, vom constata că a- vinului se poate şi este ne­
linca zilei în a- torul. Sîntem copiii unei creşă pe surioara lor — • Echipajul .Plai mio­ viitorul campionat vom a- ceasta s-a împlinit doar în cesar ca viitorul campionat
7,00 Radiojur-
arcină şi anga- ţări în care, niciodată în Claudia-Ramona. Dar ritic" al Casei pionierilor vea 12 echipe divizionare: să asigure un salt substan­
i onoare. Răs- propria ci istorie, dragos­ Claudia încă nu ştie să şi şoimilor patriei Deva, 1 „A“, 5 „B" şi 6 „C“. Deci. ţial şi din punct de vede­
liemărilor tovă- tea de lumină şi lioerta- spună cît de frumos cîn- condus de înv. Gheorghe cantitativ fotbalul nostru re calitativ în evoluţia fot­
îolae Ceauşcscu, va fi mai bine reprezentat în perspectiva balului hunedorean. De a-
linim integral te n-a fost mai înaltă, tă şi cîte melodii au în­ Mihuţ, a ) pornit în expe­ în sistemul divizionar. Ca­
anul 1985, să mai demnă şi mai curată văţat în aceste zile de diţie în Munţii Poiana viitorului sezon cum, o dată cu intrarea îri
temeinic planul ca acum. Ni se spune un vacanţă surioarele ei, A- Ruscăi. Cei 17 membri ai litativ, însă, prin retrogra­ pregătiri şi a divizionare-^
lor; 8,00 Hcvis- fierbinte adevăr că noi iina şi Simona. echipajului, elevi din şco­ darea Jiului, reprezentarea lor B, preocupările condu­
; 8,10 Cintec scade tocmai la nivelul ca­ cazul celor două promova­
lamcnii zilelor sîntem primăvara vieţii. • Tot cu cîntecu! îşi lile • municipiului Deva, cerilor cluburilor şi asocia­
1.00 Buletin de Şi sîntem, pentru că noi, însoţeşte vacanţa şi Ţa- au ca obiectiv al expedi­ re acordă statut de perfor­ te în „C“ şi „B", precum ţiilor, ale secţiilor de fot­
Răspundem as- copiii, vă dăm certitudi­ tiana Ţărmure din Pri- ţiei cercetarea folclorului manţă. în schimb, retro­ şi, relativ, în evoluţia di­ bal, organelor locale spor­
r ; 10,00 Bulc- nea viitorului. Sîntem caz. Anul şcolar încheiat din această zonă a pă- gradarea Jiului şi promo­ vizionarelor B Aurul Brad, tive, antrenorilor şi jucă­
ri; 10,03 Solişti copiii soarelui şi ai unei i-a dăruit coroniţă pen­ durenilor. Drum bun şi varea Minerului Paroşeni Minerul Lupani şi Mureşul
i laureate în torilor trebuie axate pe a-
naţional „Cîn- epoci a cărei limpezime tru notele de 10 din cla­ spornicle pentru a adău­ (se discută mult despre ■Explorări Deva, care şi-au sigurarea unei temeinice
îăniei" ; 10,30 poartă un nume inconfun- sa a Il-a şi titlul de lau­ ga noi trofee celor cuce­ promovarea Mecanicii Orăş- realizat, cu mici abateri pregătiri sub toate aspec­
orale; 11,00 Bu- dabil „Epoca Ceauşcscu, reat pentru locul II pe rite de „cutezătorii" hu­ tie, dar deocamdată n-a a-
jtiri; 11,05 Sin- vut loc omologarea rezul­ de loc, obiectivele. Astfel, tele, a abordării şi susţi­
Soarelui; 11,35 Epoca România, Epoca ţară între soliştii vocali, nedoreni ! retrogradarea Jiului' şi nerii viitorului campionat
:; 12,00 Buletin Pace". în ediţia a V-a a Festi­ LUCIA LICIU tatelor şi clasamentelor fi­ comportarea sub posibili­ la un nivel competiţionai
2,05 Din comoa- nale în cele trei divizii) a tăţi, nesatisfăcătoare, a
ului; 12,15 Ma- amplificat simţitor repre­ cît mai ridicat. Cu convin­
hnico-ştiinţific ; zentarea hunedoreană ia Corvinului; trag esenţial în gerea că toţi factorii enu­
npremieră Ua- jos balanţa în ce priveşte meraţi au reţinut din acti­
13.00 DC la I nivelul intermediar spre valoarea performanţelor
0 Club univers VARA SĂ PREGĂTIM ANIMALELOR! performanţă. Ceea ce în­ vitatea trecută tot ceea ce
luletin de ştiri; seamnă că prezenţa a 5 di­ realizate de fotbalul bune- este necesar şi folositor
se . a nplini- dorean. Pentru că, indife­ pentru amplificarea şi per­
Rţ... zeta e- vizionare B trebuie să con­ rent de numărul, de can­
; ig,j5 sfatul stituie în viitorul campio­ fecţionarea activităţii pre­
; 17,00 Buletin Strădania permanentă şi susţinută - garanţia nat, premisa solidă a unei titatea echipelor diviziona­ zente (de pregătire) şi ime­
17,05 Partidul, re — care dialectic trebuie diat viitoare (de susţineri
poporul ttrmîn- promovări hunedorene în să constituie saltul spre
dueă torul; 17,35 primul eşalon. şi desfăşurare a întrecerii),
1 te cînt, patria realizării unei baze furajere bogate Deci, s-ar putea spune calitate —, nerealizările în că toţi, în mod solidar, do­
io Orele scrii ; planul performanţei ale pri­ resc să contribuie la ridi­
ijurnal; * Răs- că, deşi fotbalul nostru a melor două echipe din ju­
scultătorilor; * In conformitate cu pre­ şi trifoi, 10 ha cu borceag, maximum a pierderilor de pierdut un loc în „A", cîş- carea nivelului performan­
a dv.; * O zi tigarca a încă unuia în ..B", deţ — Corvinul şi Jiul — ţei în fotbalul hunedorearf,
L; 22-‘' n Itadio- vederile planului, Coopera­ opt ha cu gbizdei, 10 ha recoltă. Pînă în prezent nu pot acorda un califica­ le urăm succes deplin ini
23.00 Woeturnă tiva agricolă de producţie eu sfeclă furajeră şi vom a fost depozitată întreaga cuplată cu asigurarea la tiv onorabil activităţii fot­
23,55—24,00 Bu- din Lăpuşnic va trebui să însămînţa 25 do ha cu po­ producţie de ghizdei, 50 to­ acelaşi nivel, de 6, a re­ apropiatul sezon.
itiri. prezentării în „C" — prin balistice în totalul său.
deţină la sfîrşitul anului rumb în cultură dublă. ne fîn de trifoi şi de pe
un efectiv de 410 bovine. Trifoiul a fost cosit, iar fineţe şi 30 de tone gro­ promovarea echipei C.F.R. Tocmai de aici va trebui NICOLAE STANCIU
Pentru buna desfăşurare recolta obţinută, amesteca­ siere.
a stabulaţiei în iarna ur­ tă cu cea rezultată de pe Suprafaţa ocupată cu
mătoare, unitatea are ne­ şase ha cu orz masă ver­ sfeclă furajeră a fost săpa­
voie — după balanţa fura­ de, este însilozată. Astfel, tă manual de două ori, La Arad se
jeră stabilită — de 202 to­ cultura evoluează bine, ast­
Aşa bunic aşa
tria); Zbor pe- ne fibroase, 1 009 tone fel că se preconizează o | reşapeazâ anvelope j
\rta) : HUNE- suculente şi 200 tone gro­ C.A.P. Lăpuşnic recoltă bogată, fapt ce se
ubirea are mul- siere. datoreşte hărniciei coope­
seriilc I-II (Mo- \ Pe baza programului ju- l
A); Ocbl de — Am reuşit, de mulţi ratorilor Graţiela Popa, / deţean de relolosire a tu-
)
recupe-
materialelor
turor
lern, sala B) ; ani încoace — arăta ing. Ia ora actuală, cooperativa Maria Şuiagă, Elena Dră- i rabile, la Arad a intrat în / \
s, aşa nepot Maria Tomuţa, şofa fermei are aproape 300 tone siloz ghincea, Aurelia Moise, Ma­ ) funcţiune o unitate indus- )
Salutări de la zootehnice — să ne acope­ de bună calitate. Trifoiul ria Ciul, care au efectuat 1 trială de reşapat anvelo- i
.rta — Castelul 1 pe, cu o capacitate anua- )
lor) ; petro- rim în întregime necesarul pentru obţinerea de lin, ca praşilele la timp şi de bună
n şe ri f extra- de furaje, ceea ce ne-a şi lucerna, borceagul, ghiz- calitate, Unitatea mai are l lă de 50 000 de bucăţi. Am- 1
Pan Zorro j plasată în cadrul Intre- *
r-II nirea) ; permis să obţinem produc­ deiui şi iarba de pe fîneţele însămânţate 17 ha cu tri­ l prinderii de transporturi l
t (7 Noiembrie); ţii bune de lapte şi carne. naturale s-au tăiat cu coa­ foi în cultură ascunsă. Din .' auto din localitate, noua '
Omul si fiara Şi pentru iarna viitoare sele, la această lucrare, cele 25 de ha destinate t unitate asigură reintrodu- l
I-II (Cultural); vom asigura o bază fura­ precum şi la transportul culturilor duble, 15 au fost , cerea în circulaţie a tu- /
Ziua ,,Z“ (Lu- \ turor tipurilor de anvelope l
LONEA: lubi- jeră îndestulătoare, în aşa recoltei obţinute, eviden- semănate. Ţinînd seama de / produse în ţară, care nu 1
iubire (Mine- fel îneît să asigurăm ani­ ţiindu-se cooperatorii Moi- resursele de furaje de care ţ depăşesc o uzură mai ma- \
'RILA: Cancan malelor raţii de producţie. se Marina, Oliviu Gostae, dispune, ca şi de strădania i re de 1,5 mm în adînci- /
(Muncitoresc) ; ) mea profilului de rulaj. )
: Călăreţul fă- — Ce surse de furaje are Maxim Cărmăzan, Ioan Şu­ permanentă şi susţinută ce I Aici se vor recupera, prin i
etezat); BRAD: unitatea în acest an ? iagă, Adrian Gavrilă, Se- se depune pentru asigura­ 1 reşapări şl vulcanizări, an- )
(Steaua roşie) ; — Dispunem de o mică bastian Şuiagă, Viorel Bar- rea unei baze furajere bo­ 1 velope atît pentru deţină- 1
iZA: Rubede- ' torli de parcuri auto din 1
îerul) ; ORAŞ- suprafaţă de fineţe natu­ na şi mulţi alţii. Acum se gate, se desprinde faptul că l Arad, cit şi pentru cei din l
ă Popescu (Pa- rale — doar 14 ha. De a- lucrează la transportul re­ la C.A.P. Lăpuşnic pregăti­ ' alte judeţe din această )
i-e teamă — ceea am acţionat pentru coltei de borceag şi de fîn rii iernatului animalelor i ^ parte a ţării. ^
II (Flacăra) ; creşterea continuă a pro­ natural. Furajele sînt de­ se acordă o atenţie sporită.
-BAI : Febra' ţ (Agcrpres) \
Casa de cultu- ducţiei la hectar. In acest pozitate în fînare, ceea ce { I
1G: Baladă pen- an avem 15 ba cu lucernă va duce la diminuarea la TRAIAN BONDOR
iuca (Dacia) ;
ezon de pace la
LAN: Stele de
sa de cultură);
După legile
război (Mure- Descoperirea noilor zăcăminte de fier
IA: Campionul
I-II (Lumina).
(Urmare din pag. 1) Naţional al Oamenilor general al partidului, tova­ rilor în această zonă pen­ MARIETA ILCU — în p lin zbor spre... titlul de campi»
Muncii şi Consiliului Su­ răşul Nicolae Ceauşescu, tru identificarea şi delimi­ oană naţională şl a Daciad el Ia săritura ii i lungime, cu 6,8*
ţuri, foraje şi puţuri de prem al Dezvoltării Econo­ minerul de onoare al ţării". tarea completă a noilor w, cum se vede şi pe tal» ;Ia electronică de concurs.
cercetare. De asemenea, a- mice şi Sociale, privind Tot la Vadu Dobrii, la cîmpuri cu minereu de
vem în studiu Valea Streiu- realizarea, pe seama cer­ 1 iunie 1985 s-au terminat fier".
lui, pe care o cercetăm cetării, a unor lucrări ca­ lucrările la galeriile 1 şi 2 — La Ghelari — preci­
probabil pentru pentru zăcăminte de fero- re să poată fi folosite ime­ adiacente, prin care s-a za maistrul Zamfir Paras-
lie 1985: vreme CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
are, cu cerul mangan cantonat în silicat, diat şi la exploatarea ză­ delimitat zăeămîntul în chiv, şeful grupei de cer­
noros. Local Simultan, I.C.I.T.P.L.C.I.M. cămintelor., „Am ,săpat pu­ partea superioară. In pre­ cetare din această zonă — AL JUNIORILOR
a averse de Deva studiază tehnologia ţul de explorare — ne-a zent au loc foraje pentru avem oameni harnici ea
soţite de frec- de preparare a acestui mi­ declarat minerul Nicolae Clasamentul final
;ărcări electrice delimitarea zăcămîntulul sondorii Ioan şi Vasile Su-
e grindină. Vîn- nereu". Bratu — la dimensiunile pe verticală, pînă la adîn­ ciu, Marcel Morar, Ioan
da slab la mo- Aşa cum a indicat se­ necesare pentru exploata­ cimea de 500 m. Kelemen, Mihai Prodan, 1. Preparatorul Petriia 30 20 7 3 127— 32 47"
intensificări de cretarul general al parti­ re. Am ajuns cu lucrările 2. Minerul Aninoasa 30 19 3 8 107— 32 41
rată în timpul Despre alte zone în care Petre Manolaclie şi alţii. 3. C.F.R. Simeria 30 18 5 7 90— 36 41
pînă la 40—70 dului, tovarăşul Nicolae la adîncimea de 140 m şi acul busolei devine... ne­ In 1984 am început un fo­ 4. Minerul Teliuc, 30 18 5 7 86— 47 41
vest. Tempe- Ceauşescu, pentru înfăptui­ mai avem de săpat pentru statornic, ne-a vorbit geo­ raj cu care am ajuns acum
naiaime vor îi rea unor obiective econo­ încă două orizonturi, adi­ logul Dionisie Doboş, ad­ 5. Mineral Ghelari 30 17 7 6 69— 30 41
inîre îî ?t ffl la adîncimea de 900 m. 6. Constructorul Huned 30 17 6 7 81— 35 40
cele maxime mice importante se Unesc că 100 m. De la nivelul junct şef brigadă t „In pe­ Se continuă pînă la 1400 m. 7. Avîntul Haţeg .30 15 5 10 94— 49 35
i 30 grade, lo- rapid forţe materiale şi U- fiecărui orizont se sapă ga­ rimetrul Ghelari-Nord se Cel tîrziu în luna octom­
■idicate. mane din prospectarea lerii pentru delimitarea ză- execută foraje structurale brie 1985 vom termina a- 8. C.F.R. Petroşani 30 15 3 12 71— 63 33
e, vreme schim- 9. Măgura Minerul Pui 30 12 4 14 57— 61 28
u cei'itl ţempo- geologică, din cercetarea cămîntului de fier. Şi a- pentru cercetarea unor noi cest foraj şi vom începe 10. Voinţa C.L.F. Ilia 30 10 4 16 52— 98 24
Vor cădeă S* apliţativă Şi exploatările ceste galerji sînt propor­ acumulări de minereu de altă lucrare, pentru a în­ 11. Minerul Uricani 30 8 6 16 36— 87 22
ploaie, însoţite miniere. La V-adU Doimii ţionale cu lucrările de ex­ fier. în continuare se cer­ cheia cu rezultate bune,
nte descărcări alături de întreg colectivul 12. Minerul Bărbăteni 30 9 3 18 37— 82 21
şi grindină, şi îii alta puncte de cer­ ploatare care vor urma. In cetează structura Nădăştie- 13. Metalul Crişcior 30 7 7 16 42— 87 21
prezenta inten- cetare pentru minereu de tot ce construim îl simţim Strei, cu un foraj care a brigăzii noastre ultimul an 14. Parîngul Lonea 30 7 5 18 47—105 19
mporare pînă fier se aplică ideea subli­ mereu aproape de noi, cu interceptat deja zona pur­ al actualului cincinal şi a
30 8 2 20 30— 68 18
lem/h din nord- niată de secretarul general sfaturi înţelepte şi exem­ tătoare de mineralizaţii de pregăti condiţiile optime 15. Dacia Hunedoara 2 30 4 1 25 28—L42 9
al partidului la recenta Ple­ plul personal de muncă fier. Faptul indică perspec­ pentru cercetările geologi­ 16. Streiul Simeria Vech
nară comună a Consiliului neobosită, pe secretarul tiva intensificării cercetă­ ce din 1986.
✓