Page 57 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 57
«c
&. Sftţg ţ
20 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAU$ESCU -
CTITORUL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE
: :
Şl AL C 0 IU S I LI U LUI PO P U L A R J U D E Ţ E A N 1
Anul XXXVII, nr. 8 609 VINERI, 19 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani
Omagiu hunedorean
la măreaţa aniversare
în cinstea aniversării a 20 de ani de la istoricul înregistrării unor însem- I
Congres al IX-lea al partidului, caro l-a ales în nate economii la costuri-,
funcţia supremă do secretar general pe cel mai dc le de producţie.
seamă şi mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae ■ I.E. DEVA. Encrge- j
Ceauşescu, toate colectivele de muncă din economia ticienii de Ia Mintia şi ţ
judeţului şi-au intensificat ritmurile activităţii produc Paroşeni, situaţi ani la I
tive, hotărâte să cinstească acest important eveni rînd între fruntaşii în în- ]
ment cu realizări dintre cele mai bune. trecerea socialistă pe ţa- ’
Din amplul bilanţ do succese ale oamenilor mun ră, înscriu în graficul |
cii hunedoreni am spicuit cîteva, înscrise în cronica realizărilor pe şase' luni i
întrecerii socialiste dc colectivele fruntaşe pe anul şi aproape două decade
1984, care au fost onorate cu înalte distincţii, cu din an o producţie supli- I
„Steagul roşu" şi „Diploma de onoare", şi care con montară de energic clcc-j
tinuă la cote superioare întrecerea socialistă şi în trieă de 280 milioane kVV/li i
acest an.
şi o producţie marfă pe
$ I.M. PAROŞENI. Mi zi" a unei cantităţi supli ste plan de un milion lei. I
nerii de Ia această tînă- mentare de cărbune de n I.J.R.V.M.R. DEVA. I
ră unitate carboniferă, a- 8000 tone. In hotărîrea de a-şi men- |
părută pe harta Văii Jiu B I.P.E.G. DEVA. în ţine locul fruntaş pe ţară
lui exact acum 20 de ani, perioada care a trecut din ocupat pentru rezultatele
1
cînd în ţara noastră în acest an, geologii, sondorii, din 1984, colectivul uni
cepea „Epoca Nicolae minerii, toţi oamenii mun tăţii raportează, de Ia în
Ceauşescu" — cea mai cii din întreprindere sem ceputul anului, depăşirea
fertilă din istoria Româ nează realizări deosebite, planului valoric afectat
niei —, ocupanţi ai lo între care depăşirea pre perioadei cu mai mult de
cului I pe ţară pentru vederilor la foraje cu 10 milioane lei, reeupe-
realizările din 1984, se sondeze cu 40 ml, la ga rînd peste plan, între alte
menţin şi în acest an în lerii cu 120 ml şi la sui materiale refolosibilc, 9000
fruntea hărniciei şi a rea tori cu 50 ml, în condi tone oţel, 500 tone fontă,
lizărilor în producţie. Ei ţiile reducerii cheltuielilor
Stindard de glorii, stindard raportează extracţia „la materiale planificate şi \
de luminoase perspective
£uceaţă>t în amiază
Se împlinesc, astăzi, 2.0 vă propulsare spre idealul derea continuării pe o Luceafăr în amiază seînteind Crezînd, prin el, în demna naţiune,
de ani de la Congresul al care l-a consacrat ca treaptă superioară a pro Răsăritor din vatra de lumină Ni l-am ivit catarg ce drept ne ţine.
IX-lea al partidului — eve partid al clasei muncitoa cesului de desfăşurare a (n forma inimii-n consens bătînd Furtunile se schimbă-n zări senine ;
niment care, alegînd în re, al tuturor celor care au construcţiei socialiste în Cu Inima ce-i Patria Română. Frumos e unde-î greu, întru mai bine !
fruntea partidului pe tova comunismul ca reprezenta toate domeniile de activi
răşul Nicolae Ceauşescu, re supremă de perspecti tate economică şi cultura Luceafăr din mulţime luminător Luceafăr în amiază rotitor
a adoptat o opţiune deci vă. lă". Dînd rost întemeierilor de pace Dinspre Carpaţii b.lînzi în serpentine
sivă spre regîndirea şi re Şi, tot atunci, ca un co Congresul a desfăşurat Cu gest ştiut cînd braţele-şi desface
considerarea întregului pro rolar, în Raportul prezen această formulare progra Parcă deschide porţi în Tricolor. îi spunem Dreptul întemeietor
ces constructiv socialist în tat Congresului, tovarăşul matică în elementele com Se văd (cîndva de genii, doar, visate), Dînd nume unei Epoci carpatine.
România. Nicolae Ceauşescu remar ponente ale grandioasei o- Talazuri blonde mirosind a pîine
Atunci, în iulie 1965, Con ca un imperativ al timpului: pere de făurire a socialis Cetăţi solare-aievea-ntrucliipate Arzînd frumos pe-a patriei amiază
gresul a adoptat, semnifi „Congresul al IX-lea al mului în ţara noastră. Re Din dorul năzuinţelor de bine. ldee-ntemeiată din popor
cativ, hotărîrea ca partidul Partidului Comunist Român găsim şi azi acele coordo Luceafăr în amiază seînteind E Ceauşescu. Fruntea-î luminează
nostru de guvernămînt să hotărăşte acum direcţiile de nate ca un semn de conti- Acolo-n stema inimilor noastre Ca un luceafăr, înspre viitor.
se numească Partidul Co dezvoltare a României în El seamănă cetăţi viitorind
munist Român — o sugesti următorii cinci ani, în ve (Continuare în pag. a 4-a) Timpul de nuntă-al Paserii Măiastre. EUGEN EVU
»i
rvr a ui pi
In cei 20 de ani care au nul vieţii materiale şi spi ductivitatea muncii reali lectrică a ţării. ocupat în industria jude Ia fontă şi laminate, 72
trecut de la istoricul Con rituale, in întreaga operă zată în industria hunedo- • Producţia de cărbu ţului este cu 33 Ia sută la sută la oţel. în indus
gres al IX-lea al Partidului de edificare multilaterală reană este mai marc as ne a crescut în cei 20 de mai numeros deeît în 1965. tria hunedoreană s-au
Comunist Român, perioadă a patriei. tăzi cu 175 la sută. ani dc Ia 5,7 milioane to o Producţia globală in creat 57 000 noi locuri dc
înscrisă definitiv în istoria Cifrele, datele, compara • Puterea instalată în ne la 13 milioane tone, dustrială a crescut în- muncă, din care 47 000
ţării sub numele secretaru ţiile pe care ie consem centrale electrice a cres iar cea de utilaj minier, tr-un ritm mediu anual au fost ocupate dc femei.
lui general al partidului năm în continuare vorbesc cut de la 38G MW, la 1 GG2 din Valea Jiului, este azi dc aproape 9 la sută, iar • Pentru dezvoltarea
nostru, preşedintele Repu elocvent despre acest timp MW, judeţul Hunedoara de 16 ori mai mare deeît producţia fizică este mai judeţului au fost alocate
blicii, tovarăşul Nicolae eroic, luminos şi dens în situîndu-se pe primul în 19G5. marc faţă de 1965 cu 241 fonduri dc investiţii însu-
Ceauşescu, Hunedoara a spaţiul hunedorean. loc pe ţară la producţia • Valoarea fondurilor la sută la energie elec mînd 83 miliarde Iei, din
cunoscut, asemenea între • Producţia industrială dc energie electrică livra fixe din industria judeţu trică, 80 Ia sută Ia căr care 74,1 la sută în indus
gii ţări, mutaţii înnoitoare a judeţului Hunedoara a tă sistemului energetic lui este azi de 455 000 lei bune brut şi 85 la sută trie, 3,4 la sută în agri
profunde, niveluri de dez crescut de la 10,9 miliar naţional. Numai C.T.E. pe om al muncii, de peste la cărbune net, 220 Ia cultură, 1,5 la sută în cir
voltare considerabile in de lei în 19G5 la 42,9 mi Mintia produce anual pc- patru ori mai mare deeît sută la minereuri com culaţia mărfurilor, 1,6 Ia
toate sferele activităţii e- liardei Iei în 1985. . ste 10 la sută din produc în urmă cu 20 de ani. plexe, 50 la sută la cocs
conomice şi sociale, în pla • Faţă de 1965, pro ţia totală de energie c- • Personalul muncitor metalurgic, 100 la sută (Continuare în pag. a 2-a)
