Page 58 - Drumul_socialismului_1985_07

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f

20 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-

T O V A R Ă Ş U L - N I C C

C T I T O R U L R O M Â N I E I

fi

«f&t

MOMENTE MEMORABILE, DE VIBRANTĂ BUCURIE, STIMĂ Şl PREŢUIRE PENTRU TC

care au conferit ţării pres­
UN OM PENTRU ŢARĂ - — în aceste clipe de e- tigiu. „UN OM pentru OA­ pentru cel dinţii bărbat al crima pal
luziune sufletească simţim
construcţie
ţării, o etjuhţă cu respect
că slova şi condeiul rămin MENI" — iată credinţa res­ in această zi aniversară şi lui prin C
in urma stării noastre de ponsabilităţii politice şi so­ Fazakas Franc isc, minerul Pentru
Ales ele partid, de ţară, modernizat cele vechi, s-a minte din Hunedoara, de spirit. Nu găsim parcă a- ciale pe care secretarul
de popor la cîrma desti­ extins reţeaua unităţilor confecţii din Vulcan şi de cele cuvinte care să expri­ general al partidului şi-a de la Paroşeni care a Drăgan,
trăit, deunăzi, mîndria con­
nelor României, ccl mai de învâţămînt, cultură şi mobilă din Petrila, spita­ me adincimea şi forţa de asumat-o cu două decenii feririi colectivului său - pe dialrie de
de seamă şi mai preţuit artă, a crescut neîncetat lele din Petroşani, Deva adevăr a ideilor enunţate în urmă. „Un om pentru care-l onorează cu probita­ şenesc Vu
fiu al său, tovarăşul nivelul ocrotirii sănătăţii, şi Haţeg, casele de cultu­ de către tovarăşul Nieolae oameni“ - iată ideea care te profesională şi morală jă a dev
Nieolae Ceauşeseu, a fă­ nivelul de trai şi de ci­ ră din Deva şi Călan, lar­ Ceauşeseu, idei care şi-au exprimă dimensiunea cu­ de aproape două decenii de o, sdinţ
tru implin
cut legămînt solemn să vilizaţie al întregului po­ ga reţea a învăţămîntu- găsit deplina ilustrare prin prinzătoare a personalită­ — Ordinul muncii clasa I i-o cere c
slujească cu întreaga-i por. lui, faţa nouă a tuturor împlinirile de pină azi. Şi, ţii conducătorului nostru. pentru locul I pe ţară. El, bilei misie
-fiinţă naţiunea, s-o aşeze In acest context de îm­ oraşelor din judeţul nos­ totuşi - recunoaşte prof- „Un om pentru oameni" -
la locul de onoare ce i pliniri fără precedent pe tru — pentru a ne con­ Sabin Selagea din Vaţo de expresie desăvirşită a fru­
se cuvine între naţiunile pămîntul României, jude­ solida imaginea împlini­ Jos — mai presus de pu­ museţii unui destin care,
lumii. ţul Hunedoara se înscrie rilor hunedorene. în pe­ terea de sugestiş o cuvin­ ingemănîndu-se pe deplin UN OM PE1
T o v a r ă ş u l Nieolae cu realizări remarcabile. rioada cea mai fertilă din telor pe care le cunoaş­ cu aspiraţiile neamului ro­
Ceauşeseu, cu remarcabi­ Vizitele repetate în acest istoria României, în „J3- tem sau nu le cunoaştem mânesc a conlerit oce?- m . . . . . . . ...... ..................
.
.
la sa forţă de previziune rnîndru colţ de ţară ro­ poca Nieolae Ceauşeseu". încă, sintagma atit de tora sensul şi îndreptăţi­ brigadierul de la orizontul rim să c
şi de gîndire creatoare, a mânească efectuate de Pentru toate acestea, simplă „Un om pentru oa­ rea legitimităţii istor'ce.
considerat, cu deplină jus­ secretarul general al pentru grija statornică meni", consacrată de po­ Am deschis reportajul- 360 — orizont deschis in mulţi copi
ziua vizitei secretarului ge­
toşi, aşa
teţe, că ■ ţara este puter­ partidului, dialogul des­ purtată oamenilor şi pro­ porul nostru şi devenită anchetă de faţă cu inter­ neral al partidului in adin- fiecare da
nică şi bogată dacă vor chis purtat cu masele gresului ţării, pentru lu­ laitmotivul de recunoştinţă locutorul nostru de la Vata curile 'minei Paroşeni, şi de tru gener
fi la fel' de puternice şi largi de oameni ai mun­ minoasele perspective şi admiraţie pentru cel de Jos, ale cărui ginduri, unde au pornit spre ziuă, cunoaşten
de bogate toate zonele sa­ cii, indicaţiile şi orientă­ deschise naţiunii române dinţii bărbat al ţării, ne o- exprimate cu otita căldu­
le geografice, toate veri­ rile date au avut ca e- de partidul nostru comu­ ieră imaginea personalită­ ră, au fost însoţite de măr­ pină azi, peste 3 milioane laţici o«s
şi f. ,e
gile sale economice, toa­ fect imediat creşterea po­ nist, prin gîndirea pros­ ţii tovarăşului Nieolae turisirea: „împrejurarea fe­ tone cărbune - răspunde
acum cerinţelor minerului-
te sectoarele vieţii mate­ tenţialului economic ai pectivă şi forţa de acţiu­ Ceauşeseu. Ea conţine in ricită a făcut ca tocmai in tehnician. Policalilicat eiec- este . -vo
riale şi sociale. tuturor localităţilor hune­ ne ale tovarăşului Nieolae sine o întreagă realitate a zilele acelea de o însufle­ să ridică/
dorene, ridicarea standar­ Ceauşeseu, oamenii mun­ trolăcătuş-miner, meserie cală la r
Pornind de la aceste dului de viaţă al ce­ zilelor noastre, o întreagă ţire inefabilă - in care s-au impusă de mecanizarea şi create de
considerente, .a elaborat lor ce trăiesc şi mun­ cii hunedoreni, întreaga bogăţie de sentimente ca­ desfăşurat lucrările Congre­ automatizarea subteranului, nostru, p
suflare a judeţului aduc
strategia de largă perspec­ cesc aici. Să notăm un fierbinte omagiu băr­ re ne încearcă de fiecare sului al IX-lea să liu primii Fazakas Francisc este un populaţie
tivă a dezvoltării echili­ doar furnalele de mare batului din fruntea parti­ dată cînd vrem să definim in rindurile partidului. Pur­ om din adîncurile Paroşe- tru viitoru
brate, armonioase, a tu­ capacitate, cele două la­ dului şi a ţării, la aceas­ însuşirile secretarului ge­ tam in mine, ca toţi tinerii niului. „Prolcsionalitatea sa, Extraori
turor judeţelor patriei şi minoare de semifabricate tă măreaţă sărbătoare neral al partidului. Pentru intelectuali descinşi atunci exigenţa se intîlnesc feri­ a acestor
repartizarea raţională a şi trei de sînnă, oţelăria prilejuită de aniversarea că ea exprimă legătura din aulele universitare, op­ cit cu frumuseţea etică a şi suiletu
forţelor de producţie. A- electrică nr. 2 şi fabrica a două decenii de la Con­ intimă şi unitatea indiso­ timismul tonic şi convinge­ omului pe care-l stimează vut şi ar
ceastă politică ştiinţifică, de oxigen — din cadrul gresul al IX-lea al parti­ lubilă dintre geniul său şi rile unor radicale şi ire­ şi colectivul, şi lamilia“ - in plan <
cutezătoare a asigurat C.S. Hunedoara, noul dului, de cînd destinele virtuţile poporului nostru, versibile transformări isto­ aprecia, in pragul acestei moral. Di
creşterea continuă, în toa­ combinat siderurgic de la României sînt conduse cu vigoarea şi umanismul le- rice. Acum, după răstimpul aniversări, ing. loan Beser- pe plaţii
te judeţele ţării, a rîndu- Călan, minele Paroşeni, strălucire de cel mai de gămîntului de credinţă Şi eroic al celor două decenii man, directorul I.M. Paro­ la cei de
rilor clasei muncitoare, Bărbăteni şi Livezeni, seamă fiu al naţiunii, tova­ devotament faţă de patrie de muncă şi creaţie, trăim şeni. nii. „li v
consolidîndu-se perma­ I.M.C. şi I.L. Deva, C.T.E. răşul Nieolae Ceauşeseu, şi partid, pe care tovară­ bucuriile rare ale visurilor Spunem simplu că grija beta Ha
nent rolul acesteia de Mintia, întreprinderile de urîndu-i sănătate, viaţă şul Nieolae Ceauşeseu l-a şi idealurilor împlinite". pentru om este o dimen­ ţegan, Pt
clasă conducătoare a so­ tricotaje din Petroşani şi lungă şi aceeaşi neosteni­ rostit la Congresul al IX- Da, sintagma atît de siune fundamentală armo­ din cei
cietăţii noastre. Au fost Hunedoara, ţesătoriile de tă putere de muncă. lea. Le-am simţit pe toate simplă „Un om pentru oa­ nios implicată în strategia care inse
înălţate puternice unităţi mătase din Deva şi Lu- acestea, şi la bine şi io meni", devenită laitmotivul politicii partidului şi statu­ cooperaţi
industriale, oraşe' noi, s-au peni, fabricile, de încălţă­ DUMITRU GHEONEA greu, în toţi cei 20 de ani recunoştinţei şi admiraţiei lui, a bărbatului aflat la producţie
1
• EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU • i EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU
ţ (Urmare din pag. 1} • In cele două decenii rioare şi medii, care asi­ suprafeţe agricole şi pa­ mai mari faţă de cele li­ oamenilor muncii — o- fonduril
de la Congresul al IX-lea gură aplicarea noilor teh­ jişti naturale, ceea ce vrate în 1965. In acest biectiv fundamental al populat
sută în domeniul social- al partidului, agricultura nologii de lucru şi înfăp­ contribuie la sporirea re­ an este prevăzut ca pro­ politicii partidului — a Ia stal
te.
cunoscut în ultimii 20 de
cultural, judeţului nostru a cunos­ tuirea obiectivelor noii coltelor medii la hectar. ducţiile medii Ia hectar ani realizări remarcabile. • Nui
• Pc harta judeţului au cut profunde prefaceri revoluţii agrare. • Prin valorificarea me­ să ajungă Ia 24 500 kg le­ In judeţul nostru, retri­ asistenţ
apărut noi ramuri indus­ înnoitoare, dezvoltîndu-se • In aceeaşi perioadă, reu mai bună a potenţia­ gume, 25 900 kg cartofi buţia medie netă tunară rit de 1
triale: a materialelor de şi modcrnizîndu-sc conti­ parcul de tractoare din lului zootehnic al judeţu­ şi 9 000 kg fructe, a personalului muncitor • No
construcţii si cimentului nuu, accentul fiind pus agricultura judeţului a lui, efectivele de animale • .In perioada Ia care a crescut de la 1077 lei tru ai
(prin I.M.C. şi IX. Deva), pc creşterea randamentu­ crescut de 2,2 ori şi a au sporit cu peste 38 000 ne referim, suprafeţele a- tiopulaţ
a tricotajelor (prin unită­ lui şi eficienţei economice sporit considerabil numă­ bovine, 124 000 porcine, menajate pentru irigaţii în 1965, la 3 079 Iei hi proape
1985,
ţile de profil din Petro­ în fiecare sector. In u- rul combinelor şi al altor 43 OQO ovine două mi­ în judeţul nostru au cres­ • A sporit, în acelaşi volumu
şani şi ftunedoara), a în­ ceşti ani, pe Lingă dezvol­ tipuri de utilaje agricole. lioane de păsări. cut de la 430 ia 7 400 ha. timp, volumul desfacerii uitare
călţămintei (Hunedoara), tarea bazei tchnico-mate- • Cu cantităţile de în­ • în anul trecut, can­ S-a prevăzut ca în acest de mărfuri prin comerţul jungiiu
a mătăsii (Deva şi Lu- riale, agricultura hunedo- grăşăminte chimice puse tităţile de cartofi şi legu­ an irigaţiile să fie extin­ socialist de la 2,6 miliar­ lei.
peni), a confecţiilor (Vul­ reană a beneficiat de în­ Ia dispoziţia agriculturii me livrate de producă­ se pc încă 3 000 ha. de lei, la 7,5 miliarde Iei.
can), a cuarţului (Uri- cadrarea a peste 1000 de hunedorene se fertilizea­ torii din judeţul nostru • Creşterea neconteni­ *' S-
cani). specialişti cu studii supe­ ză anual peste 00 000 ha au fost de peste li) ori tă a nivelului de trai al • S-au construit dws plexc s