Page 59 - Drumul_socialismului_1985_07

. 8 609 « VINERI, 19 IULIE 1985 Pag. 3

A
EA Al PARTIDULUI COMUNIST ROMAN

Î L A E C E A U S E S C U -

S O C I A L I S T E M O D E R N E

ARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, CONDUCĂTORUL IUBIT AL PARTIDULUI Şl AL TĂRII

, ca amplă ţionează in numele oame­ spre cunoaştere, sint azi U.T.C. de la linia fină a
orică a Omu- nilor şi pentru oameni — Alexandru şi Tiberiu Birsă- C.S. * Hunedoara, deţinăto­ UN OM PENTRU POPOR
şi pentru Om. ne încredinţează Acs Fran- ianu, reintorşi acasă, la rul premiului III la con­
licul Sergiu cisc, secretarul comitetului Certei, ca ingineri, pe care cursul de creaţie poetică Intr-o atmosferă de vi­ muncii, ale vieţii, ale sînt legate de tea irul ral*
I secţiei pc- de partid al C.A.P. Turdaş. Livia Sorescu i-a urmărit „Sub flamuri de partid bi­ brantă însufleţire patrio­ bucuriei de a trăi mereu nerilae unde lucrez de 2®$
Spitalul oră- Iar dacă in acest an Maria mereu, clasă de clasă, cum ruitoare" - Costeşti 1985, tică, revoluţionară, ţara mai bine.
i, această gri- şi Cornel Lazăr au fost pri­ a făcut cu fiecare genera­ simte prin intreaga-i fiinţă îşi omagiază conducătorul. „Una dintre aceste zi­ de ani. Aici ana trăSN"
bucuria dării £n folosia=?
profesiunea mii la toate lucrările de ţie. Pentru că numai aşa sensul umanist al timpului Pe omul ales de popor, diri, ne mărturiseşte me­
de i'.aţă pen- 'întreţinere a culturilor, pre­ işi vede împlinită munca cetăţii in care-şi împlineşte pentru popor, tovarăşul dicul - Gheorghe Florea, ţă a actualului sediu
cepţional de frumos
i - aşa cum zenţa lor in rindul celor cu oamenii. Cum a făcut destinul şi vocaţia intru Nieolae Ccauşescu. este noul complex spita­ util. Este marele dar a- î
fiinţa — o no- mai harnici oameni ai sa­ cu Liliana Birsăianu-Bodea, frumos. Vocaţie care, în at­ Un om pentru popor. licesc de la Deva, unita­ cardat în această mina- “
isumate. „Do- tului este un salt care ne azi cadru ingineresc la Riu mosfera creatoare a cena­ Cită profunzime exprimă te etalon, prin a cărei nată epocă, pe car» e
Mare-Retezat, cu Melania clului literar „Lucian Bla- aceste cuvinte atunci cînd dare în folosinţă, numă­ slujim cu toată fiinţa şS
ga" — ctitorie spirituală a
Achim, de la Teliuc, cu
m u OAMENI văţătoarea de la Bafomir, ultimului deceniu, deschisă aspiraţiile sale se conto­ rul paturilor de asisten­ credinţa noastră în nume­
Viorica Cioban-Rotea, în­
le idealului de frumos ar­
ţă sanitară din judeţ a
pesc cu cele ale colectivi­
generos spre tinerele ta­
ajuns la aproape 7 000.
tistic, de formare a omu- j
care, in toamnă, a venit lente hunedorene, se îm­ tăţii în care trăieşte, ale Noul edificiu al spitalu­ lui nou“.
societăţii ! Cînd omul a-
cu intreaga-i clasă a ll-a plineşte matur, parcă prea flat în fruntea partidului lui şi policlinicii judeţe­ Cuvintele profesorului
;m cit mai bucură cind vorbim despre la Deva pentru ca, prima matur pentru virsta lui. Aşa şi statului a elaborat cu ne este cu adevărat mo­ Traian Dinorel Stănciu-
cum se împlineşte in crea­
cit mai sănă- edificarea propriei con­ ei învăţătoare, Livia Şores- strălucire strategia pe tiv de mîndrie pentru noi, lescu, de la Liceul indus­
i ne cere de ştiinţe". cu, să lege cravata roşie ţia Lilianei Petruş, tînăra termen lung a dezvoltă­ slujitorii lui Esculap, prin trial nr. 3 din Hunedoa­
ecielarul nos- In numele omului şi pen­ cu tricolor la gîtul celor ce din prestigiosul colectiv al rii economiei naţionale, creşterea tehnicităţii a- ra, întregesc acest relief |
Am reuşit să tru om. Epoca pe care o aveau cinstea să poarte I.M. Orâştie, care avind legarea învăţămîntului cu sistenţei sanitare acorda­ educaţional, formativ, de »
uctura popu- străbatem de două decenii denumirea „Generaţia Con­ virsta acestui timp eroic, practica productivă, cînd te mamei şi copilului, prin data aceasta situat la ni­
i o servim zi incoace ne relevă pregnant gresului al Xlll-lea al parti­ şi certitudinea lui, mărturi­ a iniţiat cea mai vastă posibilităţile de cerceta­ velul sălii de clasă, legat
cite ori acel prim şi precumpănitor dului". Aşa cum face şi seşte: „Am douăzeci de ani ctitorie spirituală — Fes­ re aplicativă pe care ni indisolubil de practica
i i. străduim acord intre noi şi propriile azi, urmărindu-i la con­ şi tot atitea flăcări/ Din tivalul naţional „Cîntarea le oferă. Aproape 27 mi­ productivă, de formarea
insăşi virsta ţării cresc lu­
■istenţa medi- noastre cerinţe, intre noi şi cursurile de treaptă pe So­ României", a prefigurat lioane lei s-au investit tînărului prin muncă şi
11 condiţiilor propriile noastre posibili­ rin, Marius, Radu, Daciana mini/ Ştiu, şantierele au cu neasemuită cutezanţă numai pentru dotarea lui pentru muncă : „Este ma­
■Udul şi statul tăţi. Iar posibilităţile sint sau bucurindu-se alătur• de dimensiunea istoriei/ Spori­ realizarea obiectivului pri­ cu aparatură şi instrumen­ rele privilegiu pe care
tă de timpul rotind înăl­
i benei i ciul cele create de timpul eroic Adriana Radu, care, abia ţimi/ Patria de August e oritar al unei politici ge­ tar medical, totul în nu­ secretarul general al
antile şi pen- al anilor pe care-i numă­ in clasa a Vll-a fiind, a o- ochiul deschis/ Culorile lui neroase — ridicarea ne­ mele grijii faţă de om". partidului, t o v a r ă ş u l
răm de la Congresul al cupat loc fruntaş pe ţară contenită a nivelului de Pentru formarea omu­ Nieolae Ccauşescu, l-a o-
o deschidere IX-lea al partidului. Le-a la olimpiadele şcolare - ne măsoară iubirea/ Din­ trai al tuturor fiilor pa­ lui nou, baza materială ferit şcolii româneşti. In j
spre mintea cunoscut şi a beneficiat de la limba română, disciplină colo de arhitecturile ierbii/ triei. pusă la dispoziţie în ve­ diversitatea profilelor li­
mîinile noastre îi sărută pri­
menilor a a- ele, ca toţi cei ce s-au ma­ de care Învăţătoarea ei, virea/ In vremea de pace Roadele politicii sale derea receptării actului ceelor din judeţ, institu­
■gi răslringeri turizat profesional şi civic deţinătoare a tuturor gra­ deschisă rotund/ zidirea clarvăzătoare, ctitoriile e- de cultură reprezintă o ţia noastră pregăteşte ti­
ornic, social, in aceşti luminoşi ani şi delor de invăţămint — o spre miine se scrie fierbin­ pocii pe care a inaugu­ condiţie sine qua non a nerii, amplificîn du-le vo­
muncitorii de institutorul de azi Livia apropiat-o pentru totdeau­ te/ Am douăzeci de ani rat-o sînt implantate în eficienţei acestuia. Pentru caţia de constructori, spe­
e siderurgice Sorescu. Pornea la drum na. „In numele omului şi şi iot atitea aripi/ Şi tot a- materialitatea patriei, în minerii Văii Jiului, ex­ cifică dintotdeauna popo­
ogoarele pii- la Hondol-Certej in acea pentru om. lată esenţa şi titea flăcări in cuvinte". conştiinţa poporului din tinderea şi modernizarea rului nostru".
? Sini Elisa- voră istorică, 1965, să dea crezul muncii noastre in în­ rîndul căruia s-a ridicat sediului Teatrului de stat Un om pentru popor,
i, loan Ha- faptă ideii înălţătoare de făptuirea idealurilor pe ca­ In numele omului şi pen­ şi pe care îl slujeşte cu din Petroşani reprezintă venit la ceas de aştepta­
Nicula, - trei a creşte oameni. Şi nu şi-o re le-am desprins din do­ tru om. credinţă. Pentru viaţa o altă faţetă luminoasă a re pentru a împlini des­
e comunişti dezminţit o clipă crezul in cumentele Congresului al nouă pe care o edificăm grijii pentru om. „înce­ tinul înălţării României
ă o forţă in cei 20 de ani dăruiţi şco­ IX-lea". Un om pentru oameni. se formează oameni noi, puturile activităţii mele socialiste.
noastră de lii, luminii. Copiii, cărora Electricianul Virgiliu Ve- şi pentru oameni se înal­ profesionale, mărturiseşte
orţă care ac- atunci le-a deschis cărarea ra, secretarul organizaţiei LUCIA LICIU ţă, fără număr, cetăţi ale regizorul Marcel Şoma, MINEL BODEA
aiului şi ale şani, Hunedoara, Deva, zând în prezent 2 126 uni­ 271, al liceelor la 28, al In prezent funcţionează 6 ţial de secretarul general tistice ale elevilor, ciiprin-
i sprijin de spitalul din Haţeg, dis­ tăţi de desfacere, cea mai şcolilor cu clasele I—IV licee cu profil minier, 2 al partidului, tovarăşul zînd 28 390 tineri.
I) aparlamen- pensare medicale la Ro- mare parte a acestora a- şi I—VIII la 446. metalurgice, 2 de con­ Nieolae Ccauşescu, a de­ • S-a extins şi moder­
itios, Orăştioara de Sus, flîndu-se în localuri con­ • Populaţia şcolară a strucţii, 3 agricole, 9 e- terminat o amplă dezvol­ nizat Teatrul „Valea Jiu­
I paturilor de Kîu de Mori, Densuş, To- struite în ultimii 20 de crescut de la 88 000 la leetrotchnice şi de chi­ tare a activităţii de crea­ lui" din Petroşani. S-aa
ritară a spo- teşti, Răchitova, Şointuş, ani. 131 000 persoane. mie, T economic. ţie şi interpretare artis­ dat în folosinţă 7 cinema­
G8 la 6 989. Dobra, Bulzcştii de Sus, • Prestările de servicii • Elevilor le sînt puse • In cele 2 facultăţi tică. Dacă Ia prima edi­ tografe, 19 librării, noi
în 1984, pen- Buceş, Lăpugiu de Jos, către populaţie au crescut la dispoziţie 1129 cabi­ de mine. şi maşini şi in­ ţie, Hunedoara participa aşezăminte culturale. Pot
;a sănătăţii Burrtls, Topliţa şi în alte de la 440 milioane lei în nete şi 426 laboratoaRe stalaţii miniere din cadrul cu 1 269 formaţii artisti­ fi menţionate: casele de
-au alocat a- localităţi. 1970, la 1,829 miliarde lei şcolare, iar numărul săli­ Institutului de mine Petro­ cultură Deva, Călan, clu­
milioane lei, • Numărul locuitorilor în 1985. lor de clasă a sporii cu şani, precum şi în Institutul ce şi 151 cercuri de crea­ burile sindicatelor Uri-
dtuioHlor sa­ ce revin la un medic s-a • Amplă dezvoltare a 247 faţă de 1965. de subingineri din Hune­ ţie, astăzi numărul lor cani, Barza, căminele cul­
lt locuitor a- redus de la 763 la 469. cunoscut baza materială • Legarea strînsă a în­ doara se pregătesc în pre­ a ajuns la 2 392 formaţii turale Geoagiu, Romos,
şi 331 cercuri de creaţie
aproape 800 9 Reţeaua comercială pusă Ia dispoziţia învăţă­ văţămîntului cu viaţa, cu zent aproape 4 500 stu­ T.uncoi, Iîlăjeni, Baru,
a judeţului a cunoscut o mîntului liunedorean. A practica productivă a de­ denţi, ale maturilor, cu peste Boşorod, Ruşi, Ohaba,
instruit com- dezvoltare şi modernizare sporit numărul unităţilor terminat diversificarea re­ • Festivalul naţional 45 000 membri, la care se Lunca Cernii, Cimpa,
eeşti la Petro­ fără precedent, cuprin­ de grădiniţă, ajungînd la ţelei liceelor din judeţ. „Cîntarea României", ini­ adaugă 2 359 formaţii ar­ Turdaş, Căstău s.a.