Page 6 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI
q-
Adunarea generală de partid — for de dezbatere Organizarea cunoaşterii, aplicării PEN
a problemelor majore de producţie şi controlul înfăptuirii hotărîrilor C
şi a legilor ţării
Ce loc ocupă buna des tivă şi efectivă la acţiu cut, cu plus, s-a stabilit unei granulaţii optime
făşurare a activităţii de ne a tuturor comuniştilor, că pentru 1985 avem .ca etc“. De curînd, Comitetul mu de partid de Ia G.I.G.C.L.
producţie în ansamblul a întregului colectiv. Por sarcină extragerea a 17 533 Traian Simulei, şef de nicipal de partid Deva a şi I.P.I.C.C.F. au relevat 20.00 Tel
muncii organizaţiei de nind de la această cerinţă, tone. Am chibzuit şi am schimb în abatajul 803 : organizat un important din experienţa acestor or 20,20 Ac
partid ? Prin ce modalităţi biroul organizaţiei de ba hotărît împreună cu alţi „Cînd, în adunarea gene schimb de experienţă vi- gane cu privire la pregă noi
acţionează ea pentru mo ză acordă o atenţie deo comunişti, între care şefii rală din februarie, s-a zînd modalităţile folosite tirea şi repartizarea ca 20,33 PCI
pai
bilizarea comuniştilor la sebită bunei pregătiri a de brigăzi Liviu Boariu, cerut să acordăm o aten de organele de partid în drelor, ca modalitate de 20,43 Tei
rezolvarea problemelor de desfăşurării adunărilor ge Nicolae Leonte, Petre Da- ţie sporită pregătirii pro e*
Crt
care depinde îndeplini nerale — cadrul principal vid, că avem condiţii ca fesionale, atît eu cît şi alţi organizarea cunoaşterii, a- îmbunătăţire a activităţii Snn
rea sarcinilor de plan ? în care sînt analizate .şi prin darea în exploatare a comunişti — Gelu Ionaşcu, plicării şi controlului în de organizare şi transpu Ep<
Aceste întrebări le-am găsite soluţiile pentru re noi abataje, să realizăm Liviu, Boariu — ne-am făptuirii hotărîrilor do nere în viaţă a hotărîrilor 21.00 Fiii
cău
adresat, la începutul ana zolvarea tuturor proble- peste 20 000 de tone mi- angajat să ’sprijinim buna partid şi a legilor ţăxâi, Ia de partid şi a legilor ţării. Epi
lizei întreprinse la Exploa desfăşurare a cursurilor de care au participat secretari Participanţii la consfă 21,50 Tel
tarea minieră Ghelari, to calificare în meseria de şi secretari adjuncţi ai unor tuire s-au interesat mai 22.00 Inel
varăşului Aurel Dodiu, VIAŢA DE PARTID miner şi de policalificare mul
secretarul organizaţiei de (mecanici locomotivă). Cum
bază a schimbului A, ori am reuşit să ne achităm UN SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
zontul XIV. melor pe care le ridică nereu. Şi ne ţinem de de această sarcină vor putea ORGANIZAT DE COMITETUL MUNICIPAL
cuvînt: astăzi se extrage
„La prima întrebare, îndeplinirea sarcinilor de minereu de fier din noile răspunde la finele acestei DE PARTID DEVA
răspunsul poate fi formu plan. Astfel, la fiecare a- abataje 813 A, 813 B, 812 luni Constantin Agrigoroa-
BUCU1
lat. în două cuvinte : locul dunare generală, momen şi 910". ie, Dănuţ Toma, . Mihai «lioprogr
central. Intr-adevăr, în tul economic a devenit Smerea, Constantin Chiro- organizaţii de partid din îndeaproape de experienţa fi,30 La
Liviu Boariu, şef de bri
treaga muncă politică şi nelipsit. Membrii de partid gadă : „Cu prilejul adună ced, Mihai Golguţ, toţi cei unităţi productive şi insti relevată, cerînd detalii a- agricultr
să ncin1
organizatorică ce o desfă sînt în acest fel ţinuţi la rii generale din luna iu 36 de tineri care vor obţi tuţii din municipiu. supra cîtorva laturi mai jurnal;
şurăm este orientată ne curent cu realizările „la nie, cînd la ordinea de zi ne calificarea de mineri". începută la E. M. Deva, importante ale muncii des angajam
mijlocit spre îndeplinirea zi cu sarcinile ce le ro s-a analizat situaţia pro Iată, putem considera, acţiunea a debutat prin- tinate cunoaşterii, aplicării Răspunzi
t o v a r i
sarcinilor de plan. Aici, vin pentru luna urmă tecţiei muncii şi respecta suficiente argumente în tr-o vizită în unitate, după şi controlului înfăptuirii Ceauşcsc
în subteran, activitatea toare. De asemenea, te sprijinul aprecierii conform care comitetul de partid a hotărîrilor de partid şi a nim pla
noastră de bază este scoa mele care formează obiec rea tehnologiilor de lucru, Căreia dezbaterea sarcini împărtăşit participanţilor legilor statului. pregătim
v
terea la lumină a unor tul referatelor prezentate am propus înzestrarea a- lor de producţie în cadrul modul în care este organi în ultima parte a consfă anului prese
ta
zată — la nivelul comite
cantităţi mereu sporite de în adunare sînt axate pe batajelor cu instalaţii de organizaţie} de partid pri tului do gradul I, al comi tuirii au fost prezentate melodiile
perforare a găurilor lungi,
minereu de fier. La cea problematica producţiei. lejuieşte relevarea a noi tetelor subordonate, pre principalele prevederi cu de ştiri ;
ascultă to
de a doua întrebare cred Dar, despre toate a- deci o nouă tehnologie. disponibilităţi de acţiune, cum şi la cel al birouri caracter general din hotă- letin de
că cel mai bine răspund cestea cel mai bine pot După o temeinică analiză, confirmă o dată în plus lor organizaţiilor de bază rîrile şi legile apărute în terpreţi
faptele celor 78 de comu vorbi autorii faptelor. aceasta a fost aprobată, şi justeţea locului pe. care — activitatea complexă vi- ultimele luni, precum . şi Iară ; 10,
cialistc ;
nişti care, la nivelul schim Grigore Viţelaru, şef de acum cu toţii simţim efec organizaţia comuniştilor îl zînd cunoaşterea, organi modul în care trebuie să registrări
se acţioneze pentru trans
rală;
bului A, reprezintă ,3 la brigadă : „în ianuarie a- tele sale: creşterea sub- ocupă în ansamblul vieţii zarea înfăptuirii şi contro punerea lor în viaţă. în a- Ştiri ; 11 1
sută din efectivul tpcal“. nul acesta, cînd în adu stanţiaiă a productivităţii economico-sociale la toate lului hotărîrilor şi legilor. cest fel, consfătuirea s-a Iul copii
Complexitatea îndeplini narea generală s-a anali muncii, reducerea cheltuie nivelurile. S-au relevat cîteva modali spre ţi
rii - sarcinilor de producţie zat modul cum am înche lilor materiale la tona do tăţi cai-e dau rezultate constituit într-o reuşită 11,35 Pu !
presupune implicarea ac iat producţia anuluj tre- minereu extras, obţinerea MIRCEA DIACONU bune, precum şi verigile acţiune menită să contri Buletin
Ştiint-
mai slabe ale acestui an buie la perfecţionarea în i2 ;r
şi
stilului
continuare
a
samblu, destul de greu de metodelor activităţii de 3 ru}
Cinstire hărniciei muncitoreşti! rea ramurii construcţiilor alcătuit şi urmărit. , cunoaştere, aplicare şi con lor ; 16,
O secvenţă «lin dezvolta
Cea de a doua parte a
ştiri ; li
de maşini în judeţ, la în acţiunii s-a desfăşurat în trol a modului în care se cii ini
(Urmare din pag. 1) re Dumitru Şerban, şeful tală pentru asigurarea dez treprinderea de utilaj mi sala de festivităţi a Di transpun în viaţă hotărî- co-ntempi
centrului de recuperare, voltării în ritmuri înalte a nier Petroşani. recţiei judeţene de poştă, rile de partid şi legile lui de-
Cîntcce
fundamentale stabilite de contractare, achiziţii şi des economiei, pentru moderni unde secretarii comitetelor ţării. v voluţiona
partid, s-a oprit, în cuvin- facere (C.R.C.A.D.) Orăş- zarea structurilor şi pro donate t
tul său, lancu Avram, di tie, Vasile Diaconu, şeful ceselor tehnologice de pro Sfatul ni
Buletin
rectorul întreprinderii, ară- C.R.C.A.D. Petroşani, Pe ducţie, pentru realizarea Reportaj'
tînd că succesele obţinute tru Oargă, contabilul şef al unei înalte eficienţe econo teee «le
în 1984 se datorează în întreprinderii, Gruiţă Bru- mice. Trebuie aplicate cu 17,40 Odă
18,00 Orei
totalitate aplicării cu con zan, agent contractări şi fermitate indicaţiile şi o- jurnal *
secvenţă în activitatea achiziţii în zona Boşorod- biectivele formulate pe a- radio * I
ţii,
muzii
practică a indicaţiilor for Hafeg — s-au referit la ceastă linie de secretarul Itadiojuri;
mulate de secretarul gene modul în care au aplicat general al partidului, to tura ’85;
ral al partidului, tovarăşul sarcinile şi măsurile stabi varăşul Nicolae Ceauşescu, «Iv. ; 22,(
Nicolae Ceauşescu. Din lite de comitetul de partid la Plenara comună a Con oră; * R
bogatul bilanţ cu care oa şi consiliul oamenilor mun siliului Naţional al Oame Rezultatei
noexpres
menii muncii din I.J.R.V.M.R. cii din întreprindere, reu nilor Muncii şi a Consiliu operete ;
au încheiat anul 1984, au şind să-şi depăşească sa.r- lui Suprem al Dezvoltării folclorice
fost amintite depăşirea va cinile de plan şi angajaX Economice şi Sociale, di n Buletin d
lorică a planului de colec mentele asumate în între iunie a.c. Aşa cum a men
tare cu peste 34 milioane cerea socialistă. ţionat conducătorul parti
lei, repunerea in circuitul Tovarăşul Nicolae Boz- dului şi statului nostru, în
economic peste prevederi a dog, adjunct al ministrului cincinalul 1986-1990 tre
16 000 tone de oţel, 9 000 aprovizionării tehnico-mate- buie ca minimum 50 la
tone de fontă, 71 tone cu riale şi gospodăririi fondu sută din necesarul de ma I
pru, 34 tone alamă, 149 rilor fixe, a transmis mul terii prime pentru creşterea tei on.
mele
9
tone aluminiu, 5 tone hir- ţumiri şi felicitări colecti producţiei - iar in unele I-IUNEDO/
tie şi alte materiale, depă vului I.J.R.V.M.R. din par domenii chiar 65—70 la su (Modern,
şirea beneficiului planificat tea conducerii ministerului tă - să fie asigurat prin Carter sur
ilern,
cu aproape 3 milioane lei şi a centralei de resort, a- recuperarea . şi refolosirea (Flacăra); se
bunicu
tre
etc. rătînd că rezultatele tre materiilor prime. VARA SA PREGĂTIM IERNATULANIMALELOR!
Pentru toate aceste suc buie sporite şi în conti Participanţii la aduna telul Cort
TROŞANI
cese obţinute în penultimul nuare. rea festivă, au adoptat, cu Marea No:
an al actualului cincinal, In încheierea adunării adîncă bucurie şi' mîndrie Presimţire
tovarăşa Virginia Pripi festive a luat cuvîntul to patriotică, textul ' unei Cu responsabilitate şi perseverenţă nirca); Cu
(7 Noicmb:
ţii, vicepreşedinte al Co varăşul Radu Bălan, prim- telegrame adresate secre- ' Simfonia i
mitetului uniunii sindicate secretar al Comitetului ju tarului' general al parti se umplu cămările zootehniei tural); V
divorţ,
lor din instituţiile adminis deţean de partid, preşedin dului, tovarăşul NICOLAE e (Lticeafări
trative de stat şi consiliile tele Comitetului executiv al CEAUŞESCU. ,yă asigu De câţiva ani încoace, 75 de ha cu porumb pen . făşoară în ritm înalt re Jazz 20 (
populare, a înmînat colec Consiliului popular al ju răm, mult stimate şi iubite Asociaţia economică inter- tru siloz, .50 de ha cu lu coltarea fîneţelor unde iar- TRILA : I
tivului fruntaş „Steagul Ro deţului Hunedoara, care, tovarăşe Nicolae Ceauşescu epoperatistă din Grind îşi cerna şi 110 cu. trifoi în . ba este .bogată. Singurul telor Clia
resc);
ANi
şu" şi „Diploma de onoa a felicitat colectivul frun - se arată, intre altele, în acoperă în, întregime ne cultură pură. . capitol la care. necesarul genda (Mi
re" decernate de Consiliul taş pentru realizările ob telegramă■ — că decerna cesarul; do furaje • la toate . La Asociaţia, economică nu se acoperă este cel al RICANI :
zat);
ER/
Central al U.G.S.R., în a- ţinute în 1984 şi i-a ural rea înaltei distincţii, Ordi- sortimentele. Acest fapt intercooperatisfă .din Grind grosierelor, deoarece aso- unei mari
1
plauzele participanţilor la noi şi importante succese nul Muncii clasa I, ne sti s-a realizat prin ' strădania se acţionează cu respon , ciaţia are mici. suprafeţe roşie);
adunarea festivă, care şi-au în activitatea de .viitor. In mulează în hotărî rea de lucrătorilor complexului, a sabilitate /pentru recolfa- ' cu orz, grîu şi porumb Clopotele
manifestat în acest mod continuare, vorbitorul a a- neclintit de a îndeplini în conducerii -acestuia ' pentru rea, transportul şi depozi pentru boabe. în această rul); " "
pericul^
mîndria legitimă, dar şi rătat că in etapa actuală mod exemplar planul şi asigurarea iernării i anima tarea furajelor.' La strân ' situaţie se va apela — că opta tflir
gîndirea lucidă, reevalua recuperarea şi valorificarea angajamentele asumate în lelor în cele mai. bune con gerea si îrtsilozarea secarei ■şi - în ' anii trecuţi — la (Flacăra) ;
rea forţelor de acţiune integrală a tuturor resur întrecerea socialistă pe ci diţii. Cum se acţionează îri cooperativele asociate care BAI: Dom
(Casa
de
pentru 1985 şi etapa vii selor refolosibile existente, nul 1985 şi pe întregul cin această , vară pentru a se vor livra unităţii din ŢEG : Şap
toare. reciclarea tuturor materia cinal, de a pregăti in cele realiza cantităţi de nu A.E.I. GRIND Grind paie şi coceni. S-a nuarie (D;
Alţi reprezentanţi din co lelor industriale recupera mai bune condiţii realiza treţuri la nivelul necesa luat deja legătura cu con Dragoste i
LAN : Pia:
lectivul premiat - între ca bile constituie o cerinţă Mi rea planului pe 1986". rului stabulaţiei viitoare ? masă verde în amestec cu ducerile unităţilor respec cultură); £
Maria Moi se, şefa fermei tive stabilindu-se cuantu minică zbv
vegetale, ne spunea : paie, s-a lucrat cu o pu mul participării fiecăreia. reşul); ILI.
ternică, mobilizare de for
— Conform balanţei în ţe mecanice. S-a muncit In aceste condiţii se anti ani (Lumini
Damen tar
Furnizorul şi beneficiarul tocmite avem nevoie, pen zile în şir, de dimineaţa cipează că şi la grosiere
tru iarna 1985/1986, de 1 000
se va atinge nivelui plani
tone fîn, 3 500 tone sucu devreme pînă seara tîrziu, ficat.
(Urmare din pag. 1) ră de aceste 5 autobascu cel de pe 31 I-ID 6179, care lente şi 1000 tone gro inclusiv duminica, cu Deci, la A.E.I. Grind Vrei
lante, celelalte îşi vor rea a efectuat un transport la siere. două agregate de tăiat şi există preocupări pentru
maşini aflate în reparaţie liza planul zilnic". Trebuie 7,16 şi altul (ultimul!) la — Ce cantităţi preconi cu 4—5 cupluri de remorci. pregătirea iernării anima
în ziua raidului lucrau c- să precizăm că ultimele orele 11,05 ? Conducerea zaţi să se realizeze ? Ca rezultat, s-au pus deja lelor. Acest fapt impune Timpi
chipe venite de la A.R.A. trei maşini au întîrziat în autocoloanei trebuie să cu — La fibroase circa la păstrare 2 400 tone siloz, să se acţioneze cu mai azi, S
Brad. mod justificat începerea noască la orice oră „răs- 1 200—1 300 tone, la su adică mai mult de 65 la multă perseverenţă şi efi va fi r;
„Astăzi — ne-a declarat activităţii zilnice de trans pîndiriie (nu doar ale şo culente 4 000—4 200 tone. sută din necesar. Gu a- cienţă şi pe linia sporirii variabil
11
Local i
Maria Drăgan, cantaragiu port. Le-am văzut, pentru ferilor I), trebuie să fie a- — Pe ce vă bazaţi cînd ceeaşi hărnicie s-a lucrat natalităţii junincilor, intro care vo
la staţia de concasare — remedieri, la garaj. Dar, jutată pentru o analiză mai spuneţi aceste cifre, mai şi la recoltarea lucernei şi duse în efectivul matcă, de avei
au ieşit din cursă 2 ma pe unde or fi umblînd obiectivă a cauzelor care mari decît cele înscrise în trifoiului, la transportul creşterea producţiei de lap de deşt
Vîntul
şini: 31 HD 3315 şi 31 HD conducătorul auto de pe conduc la nerealizarea pla necesarul de furaje ? recoltei, evidenţiindu-se te ş.a. — domenii unde din nor
6179. Alte trei maşini (7922, 31 HD 3315 — care n-a nului de transport. Aceas — Avem 70 de ha de pa mecanizatorii Petru Bui- unitatea poate şi trebuie minime
1950 ci 7315) au intrat în mai fost văzut la concasa ta, în interesul asigurării jişti semănate, 30 de ha cu car, Octavian Crişan, Ionel să obţină rezultate mai între 7
cursă abia Ia orele 10, 11,30 re după prima cursă, efec calcarului pentru siderur sfeclă furajeră, 35 de ha Anucuţa, Gheorghe Moţ şi bune. cele m:
28 grad
fi, respectiv, 12,10. In afa tuată la orele 7,15 — sau gic ! cu porumb pentru boabe, alţii. A început şi se des- TRAIAN BONDOR