Page 60 - Drumul_socialismului_1985_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 609 • VINERI, 19 IULIE 1985
Pag. 4

Omagiu
Stindard de glorii, stindard de luminoase perspective hunedorean

(Urmare din 009 ') laţiei ocupate în industrie cademice internaţionale, net superioare în toate do­ ' Magistralul Răport pre­ (Urmare din pag. 1)
a depăşit pentru prima da­ iar recent, prin conferirea meniile. zentat de tovarăşul’Nicolae
nuitate, de solidaritate şi tă pe cel din agricultură. titlului de membru titular Pe baza orientărilor şi Ceauşescu la cel de-al 300 tone aluminiu, 150
tone plumb, 74 tone cu­
înălţări permanente: indus­ Nivelul actual al poten­ şi preşedinte de onoare al indicaţiilor pe care secre­ Xlll-lea Congres prefigu­ pru.
rează într-o viziune unita­
trializarea socialistă, dez- ţialului economic al ţării Academiei R.S.R. tarul general al partidului
voltarec intensivă, multila­ noastre poate fi ilustrat Orientările fundamentale, le-a dat cu prilejul vizite­ ră, de largă cutezanţă re­ ■ I.C.I.T.P.L.C.I.M. DE­
terală a agriculturii, vast sintetic de dimensiunile a- indicaţiile şi sarcinile date lor de lucru în Valea Jiu­ voluţionară, obiectivele şi VA. Conştienţi că locul
program de investiţii, ridi­ vuţiei naţionale acumulate, de t o v a r ă ş u l Nicolae lui, la Hunedoara, Deva, direcţiile principale spre II pe ţară ocupat pentru
carea bunăstării oamenilor care a crescut, în 1985, de Ceauşescu au reprezentat Călan şi în alte localităţi care trebuie concentrate e- realizările din 1084 îi o-
muncii, dezvoltarea şi per­ 5,5 ori faţă de 1965. Fon­ şi reprezintă şi pentru ju­ ale judeţului nostru, în ce­ forturile întregului popor în
fecţionarea cercetării ştiin­ durile fixe - componentă deţul Hunedoara liniile car­ le două decenii au fost cincinalul 1986-1990 şi în norcază, dar îi şi obligă,
ţifice şi a invăţămîntului, de bază a avuţiei naţiona­ dinale ale dezvoltării pe realizate investiţii în valoa­ perspectivă, pînă în anul cercetătorii şi proiectan­
îmbunătăţirea activităţii de le şi puternic factor de pro­ toate planurile. De aceea, re de peste 83 miliarde lei, 2000. ţii din cadrul institutului
planificare şi conducere a ducţie - vor ajunge la sfîr- organizaţia judeţeană de cu preponderenţă pentru Din obiectivul fundamen­ acumulează lună de lună
economiei, creşterea rolu- şitul anului 1985 la 2 860 partid, comuniştii, toţi oa­ dezvoltarea industriei, agri­ tal al cincinalului, din ce­ importante realizări în
■Jui conducător al partidu­ miliarde de lei, faţă de menii muncii de pe aceste culturii, a construcţiei de lelalte orientări, judeţului producţie. în perioada ca­
lui, dezvoltarea conştiinţei 503 miliarde de lei în 1963. meleaguri de istorie şi bo­ locuinţe şi dotări social-cul- nostru îi revin sarcini deo­ re a trecut din an, ci au
socialiste a oamenilor mun­ Din totalul fondurilor fi­ gate împliniri socialiste, turale. în această perioa­ sebit de importante, a că­ depăşit cu 0,4 la sută vo­
cii, afirmarea mai activă a xe existente în economia consideră că cel mai va­ dă au intrat în producţie ror îndeplinire cere un e- lumul planificat la acti­
politicii internaţionale a naţională, circa 90 la sută loros omagiu pe care îl pot aproape 80 de unităţi in­ fort susţinut, înaltă compe­ vitatea de cercetare-pro-
României. au fost puse în funcţiune aduce partidului, secreta­ dustriale şi au fost date în tenţă ştiinţifică, angajare iectare, cu 27 la sută va­
A fost confirmată de via­ în ultimele două decenii, rului său general, acum, folosinţă aproape 74 000 a- revoluţionară deplină, asi- loarea beneficiilor şi cu
ţă — ca supremă judecată ceea ce ilustrează procesul la două decenii de la Con­ partamente. gurînd astfel creşterea con­ 6,4 Ia sută productivita­
de valoare — deschiderea rapid al înnoirii echipa­ gresul al IX-lea, ca şi în­ în aceeaşi perioadă, au tribuţiei judeţului Hunedoa­ tea muncii.
spre cea mai largă ampli­ mentului tehnic al diferite­ datorirea lor supremă, le fost introduse în fabricaţie ra la înfăptuirea neabătu­
ficare a construcţiei socia­ lor ramuri de producţie. reprezintă valorificarea cu peste 9 000 produse noi, tă a politicii generale a gg I.C.R.T.I. DEVA. O-
liste în ţara noastră. Căci, Dimensiunile noi, calitativ cea mai înaltă răspundere a căror valoare anuală se Partidului Comunist Român. cupînd locul al II-lca pe
cele două decenii trecute superioare, nivelul tehnic a bogatului tezaur teoretic ridică la 3,3 miliarde lei. Cu asemenea gînduri şi ţară în domeniul circu­
de atunci sînt mărturia cea înalt al industriei noastre şi practic pe care ni l-a De asemenea, au fost a- sentimente de împliniri per­ laţiei mărfurilor şi locul
minieră
petue,
Hunedoara
mai convingătoare a faptu­ socialiste, al întregii eco­ pus la îndemînă gîndirea similate şi se aplică peste şi metalurgică, de energie I între unităţile de profil,
lui că în momentul crucial nomii naţionale îşi găsesc ştiinţifică, creatoare a tova­ 120 tehnologii noi, moder­ şi zidire, Hunedoara de I.C.R.T.I. Deva îşi ampli­
partidul a realizat o opţiu­ o vie şi strălucită întruchi­ răşului Nicolae Ceauşescu, ne, în minerit, siderurgie, glie străbună şi de pămint fică preocupările şi efor­
ne unică, prin dimensiuni­ pare în construcţiile de înaltul său exemplu de dă­ construcţia de maşini, in­ roditor, de trecut, prezent turile în muncă în acest
le sale : linia unei accele­ mari proporţii realizate în ruire revoluţionară pentru stalaţii şi echipamente. şi viitor luminos, aduce un an, raportînd, pe şase
rări şi amplificări fără pre­ ultimele două decenii. Din­ transpunerea în viaţă a o- Faţă de anul 1965, în înălţător omagiu tovarăşu­ luni şi jumătate, depăşi­
cedent în procesul construc­ tre ele se detaşează pe rientărilor cristalizate şi sin­ anul 1984 volumul produc­ lui Nicolae Ceauşescu, co­
tiv - pe de o parte —, şi primul plan Canalul Dună- tetizate în decursul celor ţiei fizice industriale a fost munistului care a inaugu­ rea planului de desfacere
cea a personalităţii cu cea re-Marea Neagră — lucra­ 20 de ani de muncă şi '‘de aproape 4 ori mai ma­ rat o epocă nouă, calita- cu mai mult de 31 mi­
lioane lei, creşterea cu 5
mai înaltă capacitate de re de covîrşitoare însemnă­ luptă, spre binele şi pro­ re la energie electrică, de tiv-superioară în făurirea
transpunere în viaţă a ori­ tate economică internă şi păşirea patriei noastre so­ aproape 2 ori mai mare noii societăţi în România, la sută a vitezei de cir­
entărilor adoptate atunci. internaţională, comparabi­ cialiste. Căci în concepţia la cărbune extras, de pes­ bărbatului care şi-a consa­ culaţie a mărfurilor, ob­
ţinerea unor economii de
O imagine cuprinzătoa­ lă cu puţine lucrări simila­ generală a tovarăşului te 3 ori la minereuri com­ crat întreaga viaţă şi acti­ peste un milion Ici la
re şi sugestivă a acestor re din lume —, Transfăgă- Nicolae Ceauşescu, în ac­ plexe, de peste 12 ori la vitate propăşirii binelui şi cheltuielile la circulaţie şi
realizări o oferă evoluţia răşanul, Metroul bucureş- tivitatea susţinută a parti­ produse din mase plastice înfloririi naţiunii noastre,
principalilor ' indicatori ai tean, platformele industria­ dului, a întregului nostru etc. apărării dreptului oameni­ obţinerea unui beneficiu
dezvoltării economico-socia- le din toate judeţele ţării popor, se află izvorul ma­ Realizări însemnate s-au lor de pretutindeni la via­ suplimentar de 2 milioa­
le în perioada 1965—1985. şi altele. Aceste grandioa­ rilor transformări revoluţio­ obţinut, de asemenea, şi în ţă, la pace, libertate şi in­ ne lei.
Ritmul mediu anual de se înfăptuiri demonstrează nare ale României socialis­ domeniul agriculturii, unde dependenţă.
creştere a venitului naţio-, cu prisosinţă justeţea poli­ te, după cum în ele găsim producţiile medii la hec­ Sentimentelor de dragos­ B E.M. DEVA. Semes­
nai este de 7,8 (a sută, al ticii partidului nostru comu­ chezăşia trainică, certă a tar, în anul trecut, la grîu, te şi adincă recunoştinţă pe trul I a.c. şi prima jumă­
tate a lunii iulie au fost
producţiei: industriale de- nist, ca şi forţa de creaţie înfăptuirii neabătute a is­ orz, porumb, cartofi şi le­ care oamenii muncii hune-
9,7 la sută, al prăducţiei- constructivă a poporului toricelor hotărîri adoptate gume au fost de 2-5 ori doreni le trăiesc în aceste fructuoase pentru minerii
globale ag'ricole de 4,3 la. român, liber şi stăpîn pe de Congresul al Xlll-lea, superioare celor din anul momente înăhătoare faţă de la Deva şi Munccl,
sută, al volumului comer­ soarta sa. pentru cea de a treia e- 1965. Au crescut efectivele de partid, faţă de secrete-' pentru preparatori, pen­
ţului exterior de 12,7 la su­ în acest context, succe- tapă a înfăptuirii Progra­ de animale, iar producţiile rul său general, tovarăşul tru întregul colectiv al
tă, al productivităţii mun­ sele şi realizările economi- mului de făurire a societă­ s-au dublat la carne şi Nicolae Ceauşescu, li se exploatării. Ei au trecut
cii industriale de 7 la su-- co-sociale conduse de ţii socialiste şi comuniste lapte. adaugă în modul cel moi în contul realizărilor pe­
tă etc. partid îşi au o fundamen­ în România. Prin crearea unei putei- firesc angajamentul solemn rioadei depăşirea cu a-
în aceşti ani s-a adîncit' tată origine în înseşi cali­ Asemenea ansamblului nice baze materiale, ca şi de a depune şi de acum proapc 5 milioane lei a
procesul de perfecţionare a tăţile vizionar-prospective, naţional, economia, viaţa prin exigenţele mereu spo­ înainte toate eforturile pen­ producţiei marfă, extra­
structurii pe ramuri a eco- ştiinţifice, revoluţionare şi socială, ştiinţifică şi cultu­ rite formulate de partid, tru a transpune în viaţă, gerea peste plan a unei
nomiei naţionale, sporind, organizatorice ale persona­ rală ale judeţului Hune­ s-au dezvoltat continuu în- cu toată hotărîrea, măre­ cantităţi de minereu de
ponderea ramurilor neagri­ lităţii proeminente a con­ doara au cunoscut în „E- văţămîntul, ştiinţa şi cultu­ ţele obiective şi sarcini din 0 000 tone, cu sporuri sen­
cole, îndeosebi a industri­ ducătorului partidului şi poca Nicolae Ceauşescu" ra, judeţul nostru adueîn- documentele celui de al sibile Ia metalele conţinu­
ei, în produsul social, veni-, statului, tovarăşul Nicolae o dezvoltare impetuoasă, a- du-şi şi în aceste domen’i Xlll-lea Congres, ca o ga­ te: cupru, plumb, zinc,
tul naţional, populaţia ocu­ Ceauşescu, statuate în înal­ ceastă etapă detaşîndu-se, contribuţia la înflorirea spi­ ranţie sigură a mersului îndeplinind în procent de
pată şi fondurile fixe. în tele titluri ştiinţifice acorda­ prin acumulări cantitative rituală a României socia­ nostru viguros pe calea so­ circa 80 la sută angaja­
anul 1978, numărul popu­ te de prestigioase foruri a­ şi transformări calitative liste. cialismului şi comunismului. mentul asumat pentru a-
cest an.

(Minerul);
ANI-
SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE riile I-II Raliul (Munci­
NOASA:
1 Televiziune toresc); URICANI: Vra­
ciul — seriile I-II (Rete­
DUMINICA, 21 IULIE MARTI, 23 IULIE Icviziunii (c) • 21,05 Magistrale ale zat) ; BRAD : ; Adela
roşie)
(Steaua
ORAş-
socialismului — Epoca Ceauşescu (c) 30.00 Telejurnal TIE: Mitică Popescu (Pa­
• 11,30 Telex • 11,35 Lumea co­ • 20,00 Telejurnal • 20,20 Timp al • 21,25 Serial ştiinţific : Planeta vie * Două decenii de tria) ; Mi-e teamă —
piilor. Tclefilmoteca de ghiozdan (c) marilor împliniri. Epoca Ceauşescu. (c) • 21,50 Telejurnal. la Congresul al IX- •seriile I-II (Flacăra) ;
GEOAGIU-BAI:
Amurgul
lea al partidului
Ultima cursă • 12,40 Din cununa 30,25 Timp al marilor îm­ fîntînilor (Casa de cultu­
cîntecului românesc (c). Muzică (c) • 20,40 Partid şi ţară — o unică VINERI, 26 IULIE pliniri (color) : ră) ; HAŢEG : Aventură
(Da­
Nordului
populară • 13,00 Album duminical voinţă (emisiune de versuri) • 20,50 O patrie de lumină. în Marea BRAZI: Aventură
cia)
;
Documcntar-artistic.
* Un şlagăr pe adresa dv. * Vocea Actualitatea în economic • 21,05 • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­ O producţie a Stu­ la Marea Neagră — serii­
conştiinţei — umor * Meridianele Laureaţi ai Festivalului naţional litatea în economie • 20,35 Cadran diourilor de filme tv. le I-II; CALAN: Jandar­
cîntecului şi dansului * Din istoria mondial • 20,50 Secvenţe cubaneze 21.00 O epocă de glorii şi mul şi extratereştrii (Ca­
sa de cultură) ; ILIA :
filmului mut * Mic concert pentru „Cîntarca României" • 21,35 Expe­ de biruinţi (color). Campionul — seriile I-II
dedicat
Spectacol
ce­
o trompetă şi orchestră ★ La zi în rienţă înaintată — iniţiative, efi­ — documentar • 21,05 Amfiteatrul lei de-a XX-a ani­ (Lumina).
600 de secunde * Telesport * Vară cienţă. Erou la 15 ani • 21,50 Tele­ artelor • 21,35 Efigii ale muncii —• versări a Congresu­
lui
al
poloneză. Documentar ★ Melodii cu Epoca Ceauşescu • 21,50 Telejurnal. partidului IX-lea al
Zdzislawa Sosnicka * Secvenţa tele­ jurnal. 21,50 Telejurnal
spectatorului • 14,45 însemne ale 22.00 închiderea . progra­
unui timp eroic (c). Vocaţia verti­ MIERCURI, 24 IULIE SIMBĂTĂ, 27 IULIE mului. Timpul probabil pentru
calei • 19,00 Telejurnal • 19,15 20 azi, 19 iulie 1985: Vremea
• 20,00 Telejurnal • 20,20 20 de • 13,00 Telex • 13,05 La sfîrşit va fi schimbătoare, cu
de ani de măreţe împliniri socialis­ cer temporar noros. Izo­
te (c). Epoca Ceauşescu • 19,30 Cîn- ani de măreţe împliniri socialiste de săptămână (p.c.). Din sumar: lat vor cădea ploi cu ca­
tarea României (c) • 20,20 Film ar­ (c). Constelaţia unui timp înfloritor * Cîntece şi dansuri populare * Ga­ racter de aversă, însoţite
descărcări
tistic : Comoara din munţi (c). Pre­ • 20,40 Partidul, Ceauşescu, Româ­ la desenului animat * Melodia săp- DEVA: Aşa bunic, aşa de totul izolat electrice grin­ şi
cu
de
pe­
mieră Tv. — producţie a studiouri­ nia (c). Epoca Ceauşescu — specta­ tămînii * Moment poetic * Telesport nepot (Patria); : Zbor HUNE­ dină. vîntul va sufla
riculos
(Arta)
lor poloneze • 21,50 Telejurnal. * Atlas muzical * Univers româ­ DOARA: Iubirea are mul­ moderat, cu unele inten­
col literar-muzical-coregrafic • 21,00 te feţe — seriile I-II (Mo­ sificări locale de scurtă
cu
sala
LUNI, 22 IULIE Film serial: Limita posibilului. Pre­ nesc : 1965—1985 • 14,15 Imagini dern, (Modern, A); sala Ochi de durată, din viteze de 40
km/h
Tempe­
vest.
B)
urs
s
mieră pe ţară — producţie a tele­ şi ritmuri cubaneze (c) • 14,45 Săp­ Aşa bunic, aşa nepot raturile minime vor fi
ÎS
între
şi
13
• 20,00 Telejurnal • 20,20 Timp al viziunii sovietice. Episodul 1 • 21,50 tămâna politică • 19,00 Telejurnal (Flacăra); Salutări de la cuprinse iar cele maxime
grade,
Castelul
marilor împliniri. Epoca Ceauşescu. Telejurnal. • 19,20 Teleenciclopedia • 19,45 In Agigca (Arta ; — PETRO­ între 25 şi 30 grade.
Corvineştilor)
Ştiinţa în Epoca Nicolae Ceauşescu. lumina reflectoarelor — emisiune ŞANI : Un şerif extra­ La munte, vremea va
terestru (Parîng); Zorro fi în general instabilă,
Documentar de Ştefana Bratu • 20,35 JOI, 25 IULIE de varietăţi (c) • 20,30 Film artis­ — seriile I-II (Unirea) ■; eu cer . temporar noros.
Tezaur folcloric (c) • 20,55 Varşovia tic : O casă colonială. Premieră pe Fapt divers (7 Noiembrie); Vor cădea ploi locale cu
înso­
lupeni: Omul şl fiara
de
caracter
aversă,
'85 (c). Documentar • 21,05 Roman • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­ ţară — producţie a televiziunii cu­ — seriile I-II (Cultural); ţite de descărcări elec­
VULCAN: Ziua^Z" (Lu­ trice. Vîntul va sufla din
foileton : J. S. Bacii (c) • 21,50 Te­ litatea în economie • 20,35 Invitaţie baneze (c) • 21,55 Telejurnal • 22,05 ceafărul); LONEA: Iubi­ vest cu viteze do 40—50
lejurnal. în studioul de concerte al radiote- Romanţe şi melodii îndrăgite (c). rea are multe feţe — se­ km/h.
COitUlUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef)» Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. 1 *4055 |
REDAGT1A şi ADMINISTRAT!Ai 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoanei 11275, 12157, 11585, Telext 72288. flRARUBi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.
/