Page 61 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 61
MP©®. proletari din toate tarile, uniţi-vai ........................... * j
20 de ani de la Congresul al tX*lea al P.C.R. j
DMML NOSTRU MARELUI CTITOR
m HfflSIUl KUWiOOiOAfc
fULISMIL AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE
EPOCA NICOLAB CEAUŞESCU
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Tineretul hunedorean - pe coordonatele marilor
transformări revoluţionare, ale perspectivelor
Anul XXXVII, nr. 8 610 SIMBATÂ, 20 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani
luminoase deschise de partid
, mm— a mmm m mmm— / —mm a — a m— j
se
Dr. Octavian Nistor, con
H I nifestări politico-ideologice cretar al Comitetului jude ferenţiar universitar ia A-
Mitrofan,
răşa
Maria
in cadrul amplelor ma
AN PETRECERE NU CINCINALUL VIITOR Importante
şi cultural-educative oma ţean de partid, a susţinut cademia „Ştefan Gheor-
giale consacrate aniversă tema „Dezvoltarea judeţu ghiu" a relevat contribuţia
Cantitatea şi calitatea oţelului — succese rii a două decenii de la lui Hunedoara în Epoca Ceauşescu u l u la i dezvoltarea
a
v
t o
Nicolae
r ă
ş
Nicolae Ceauşescu - măr
1
Congresul a IX-leă al parti
materializării
a
turie
sociale
dialecticii
existenţei
principalele obiective din în întrecerea dului, ieri a avut loc, Ia strălucite concepţii privind unei . tapa actuală — raport di
şi conştiinţei sociale în e-
simpozionul
organi
Deva,
zat de Comitetul judeţean
activitatea oţelarilor hunedoreni socialistă al Uniunii Tineretului Co Simpozion namic, cu în puternic rol
dezvoltarea
munist. Simpozionul a avut
propulsiv
ca temă „Epoca Nicolae organizat de multilaterală a României
Pe platforma O.S.M. I din la sută din producţia rea Staţia nr. 5 — Ceauşescu. Tineretul hune Comitetul socialiste.
Combinatul siderurgic Hu lizată este oţel lingou ali în frunte dorean - pe coordonatele Constantin Purcilean cilean, di-1
nedoara, cele 5 cuptoare a- at, iar restul de procente marilor transformări revolu judeţean rectorul Cabinetului jude- ţ
jiui
şezate în linie forfotesc îl reprezintă oţelul carbon După evaluarea re ţionare, ale perspectivelor al U.T.C. ţean pentru activitatea ivitatea i- i-l
continuu, plămădind pîinea superior destinat în totali zultatelor dobîndite în luminoase deschise de deologîcă şi politico litico-edu- )
industriei — oţelul! Oame tate exportului. Şi din pri întrecerea socialistă ce partid". cativă, s-a referit t la poli- 1
nii care le supraveghează ma grupă de oţeluri se ex Au participat membri ai progresul multilateral al tica externă a partidului
“•
au feţele scăldate de su portă peste 20 la sută, sub se desfăşoară între sta comitetelor judeţean, mu României socialiste". la contribuţia tineretului
doare. Se înţelege că nu forma produselor finite ţiile uzinei nr. 7 — nicipale şi orăşeneşti ale La rîndu! său, în comu român pentru realizarea a S
din cauza acestui miez de realizate de industria con transporturi din cadrul U.T.C., secretari ai comi nicarea „Programul parti unei lumi mai bune şi mai
vară. Şi nici, exclusiv, din strucţiilor de maşini. In C.S. Hunedoara, colecti tetelor U.T.C. din unităţile dului - generoasă sursă drepte, pentru pace.
cauza căldurii degajate de prima jumătate a acestui vul de muncă al staţiei reprezentative ale econo de afirmare a capacităţii „Formarea şi educarea
clocotul materiilor topite. an, planul la export a fost nr. 5 s-a clasat pe pri miei judeţului, membri ai creatoare a tinerei genera
Aceasta este pur şi simplu depăşit cu 12 la sută. Par mul Ioc, cu 208 puncte, activelor U.T.C. din şcoli, ţii", tovarăşul Virgil Sicoe, tinerei generaţii - dimen
siune esenţială a concep
„vama" încordării, a aten tenerii externi — între ca indicatorul dc bază — tineri muncitori, ingineri, prim-secretar al Comitetu-
ţiei tovarăşului Nicolae i
ţiei din timpul proceselor re U.R.S.S., Anglia şi alţii planul dc transport, — maiştri, cercetători şi pro iui judeţean al U.T.C., a Ceauşescu privind edifica- »
de elaborare şi evacuare — sînt mulţumiţi de cali fiind realizat în procent iectanţi, reprezentanţi ai prezentat principalele rea
pe care primul topitor (şe tatea oţelului fabricat la de 101,5 la sută. organizaţiilor şi instituţiilor rea socialismului şi comu- »
ful echipei), topitorul 1 sau O.S.M. I din combinatul O remarcă deosebită cu care conlucrează orga lizări ale poporului nostru nismului în patria noastră" l
„şticarui" şi topitorul 2 o hunedorean. Dc fapt, aceas se cuvine pentru modul nizaţia judeţeană U.T.C., în cele două decenii, de s-a intitulat comunicarea '
„plătesc “oţelului fabricat. tă oţelărie are şi meritul în care îşi fac datoria activişti de partid şi ai or cînd în fruntea partidului prezentată de Traian Creţ,
„Trebuie să acordăm o ma de a fi singura din Europa mecanicii de locomotivă ganizaţiilor de masă şi ob se află tovarăşul Nicolae secretar al Comitetului ju
re atenţie procesului teh caro fabrică oţel cu 3—4 Aurel Stan, Ioan Ilişan, şteşti. Ceauşescu, la care tinere deţean al U.T.C.
nologic — ne-a declarat elemente de aliere, în cup Mihai Buta, Aurel Ghe- Deschizînd suita comuni tul a avut o contribuţie de
Petru Romilă, topitorul şef toare „Siemens Martin". ga, Ioan Răsădeanu, cla cărilor si referatelor, tova amploare. (Continuare in pag. a 3-a)
din schimbul „C" la cup Astfel de reţete sînt „în- saţi pe locuri fruntaşe
:>
torul nr. 4. Exista reţele drăznite astăzi pe conti
de fabricaţie atît de pre nentul nostru numai în în întrecerea socialistă.
tenţioase, îneît o mică gre cuptoare electrice. (VASILE GRIGORAŞ,
şeală poate duce la decla Dacă la aceste importan corespondent).'
sarea unei şarje întregi. In te atuuri ale cal.tăţii am
luna iunie, de pildă, s-au putea să înscriem şi o cifră Succese
fabricat peste 60 de mărci pozitivă la cantitatea de
de oţel, fiecare cu compo oţel, totul ar fi perfect. ale tricotezelor
nentele sale specifice, cu Dar, pc primele 6 luni din
tehnologia sa proprie. Pînă 1985 mai există un minus Harnicul colectiv al
în prezent, şi aceasta con de 891,9 tone oţel. Minu întreprinderii de trico
stituie şi un angajament sul iniţial (de circa 3 000 taje Hunedoara — că
pentru viitor, am fabricat tone) a fost înregistrat în ruia i s-a decernat re
oţeluri dc înaltă calitate, lunile ianuarie şi februarie.
iar în privinţa planului de De atunci, adică începînd cent, prin Decret pre
producţie, deşi mai resim cu martie, producţia fizică zidenţial, Ordinul Mun
ţim încă necazurile din iar a început să crească iar cii clasa a IlI-a, iar
nă, am reuşit să recuperăm restanţele au fost diminua din partea Consiliului
o mare parte din restanţe. te. Pe primele 15 zile din
Schimbul nostru, de pildă, luna iulie 1985 se înregis Central al U.G.S.R. a
mai are de recuperat un trează şi cel mai mare plus primit Steagul roşu şi
minus de numai 10,3 tone faţă de plan — 944 tone Diploma de Onoare,
oţel".
Lupta oţelarilor cu şta MARIN NEGOIŢA pentru ocuparea locului
cheta înaltă a calităţii are (Continuare in pag. a 3-a)
ca explicaţie faptul că 67 (Continuare in pag. a 3-a) Aspect «lin desfăşurarea simpozionului.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
La secerişul grîulul — viteze sporite de lucru, nici un bob risipit!
In Consiliul unic agro- Brîncluşesc, Sorg iu Crlşmar secerat, balotat, pregătitul
industrial Ilia secerişul şi Ghcorghe Mert strădu- patului germinativ şi însă-
griului — cea mai impor indu-se să atingă viteza op mînţarca culturilor duble.
tantă lucrare a campaniei timă de lucru, să nu se Dacă vremea ne permite,
de vară — a început cu piardă nici un bob. Trans în cîteva zile finalizăm se
cîteva zile în urmă. „Bri- portul recoltei din cîmp îl cerişul.
La C.A.P. Dobra, forma
BRIGADA ^FULGER” PE OGOARE ţia de combine a început
HfŞ să recolteze grîul în tar
; laua" „Stretea". Dar, dato
gada fulger" a ziarului s-a asigurau, cu două cupluri rită ploii căzute peste
deplasat joi, 18 iulie a.c., de remorci, Dorel Herci şi noapte, pentru a nu stag
în cîteva unităţi din zonă, Dorin Drăgănesc. Cu presa
consemnînd cum se acţio de balotat la eliberatul te na lucrarea, Mircea Jivan,
inginerul şef al cooperati
nează pentru ca recolta să renului de paie muncea
fie strî.nsă cît mal repede mecanizatorul Iosif Simoc. vei, a deplasat „Gloriile*
şi fără pierderi. Prezentă la faţa locului, la '„Gura rîului" unde.se
în tarlaua ,,'Sărătură" a pentru a coordona activi- cerişul se putea derula în
C.A.P. Teiu se aflau în lan > tatea şi a veghea la cali bune condiţii. Odată intra
cinci „Glorii". La ora cînd tatea lucrărilor, Lucia O- te în lan, combinele con-
am ajuns, acestea erau pe niţiii, inginerul şef al uni
punctul de a finaliza sece tăţii, preciza ; Brigada de reporteri
rişul pe cele şapte hecta — Avem de secerat griul TRAIAN BONDOR
re. Toate combinele func de pe o suprafaţă de 90 ba. MIRCEA LEPADATU
ţionau bine, fără „căderi", Am început de ieri. Pînă Fotografii N. GHEORGH1U
L» C.A.P. Dobra se munceşte cu hărnicie la stringere* recoltei de griu. mecanizatorii Ioan Troznai, în prezent lucrurile Lmerg
Romuius Herci, Gheorghe bine, muncim în flux la (Urmare din pag. a 3-»3
